378 matches
-
forajului (lucrărilor de captare de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală și gazele care le însoțesc sau de gaze necombustibile) și date privind operațiunile de decolmatare-desnisipare; - descrierea coloanelor litologice (constituția litologică și vârsta formațiunilor); - adâncimile și grosimile straturilor străbătute; - existența apei în straturi și poziția nivelurilor piezometrice, existența acumulărilor de gaze necombustibile; - investigarea forajului cu sonda multisensor, dacă se consideră necesar; - date privind testarea hidrogeologică a acviferelor, pentru fiecare interval de acvifer străbătut; b2) tabele care conțin date ce
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 20 mai 2008 (*actualizate*) privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198987_a_200316]
-
vârsta formațiunilor); - adâncimile și grosimile straturilor străbătute; - existența apei în straturi și poziția nivelurilor piezometrice, existența acumulărilor de gaze necombustibile; - investigarea forajului cu sonda multisensor, dacă se consideră necesar; - date privind testarea hidrogeologică a acviferelor, pentru fiecare interval de acvifer străbătut; b2) tabele care conțin date ce reprezintă: ... - caracteristicile principalelor captări de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoțesc și de gaze necombustibile studiate; - testarea hidrodinamică a forajelor; - caracteristicile hidrogeologice ale acviferelor; - evoluția în timp a
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 20 mai 2008 (*actualizate*) privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198987_a_200316]
-
TSI; ... f) forme adecvate de verificare și de notare; ... g) modalități de aplicare a măsurilor didactice și educative prevăzute în PEP; ... h) forme de orientare și de susținere pentru urmarea studiilor; ... i) studierea unor cazuri concrete, a problemelor și parcursului străbătut, a considerațiilor critice verificate și a posibilelor soluții; ... j) modalități de colaborare a cadrelor didactice cu familia elevului cu TSI și cu profesorul psihopedagog/de sprijin/ profesorul logoped/profesorul consilier școlar. ... (2) Categoriile tematice ale activităților de formare specifică sunt
METODOLOGIE din 20 ianuarie 2017 pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învăţare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279854_a_281183]
-
A. Saligny de Cartierul Neptun (cu varianta 1b Liceul A. Saligny - ANL), însă există mai multe linii de autobuz ce acoperă aproape tot orașul. Intervalele de succedare sunt de aproximativ 20 de minute, insă zona centrală, cea mai solicitată, este străbătuta de mai multe trasee (1, 1b, 2, 3, 4, 4b), graficele de circulație ale acestora făcând că, pe această porțiune de traseu să circule un autobuz la 6 - 7 minute. De asemenea, operatorul de transport local efectuează și transport spre
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
umed și mai răcoros vară și mai umed și mai puțin rece iarnă. Conform recensământului din 2011, comuna Tudor Vladimirescu are o populație de 4872 de locuitori. Comună se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Șiretului și este străbătuta de șoseaua națională DN25, care leagă Galațiul de Tecuci. Comună Tudor Vladimirescu are o suprafață de 5404 ha și 6000 locuitori. Climatul comunei are un caracter temperat caracterizat prin veri călduroase și ierni geroase.Temperatura medie anuală este 10,4
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,33%). Pentru 3,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,9%). Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună este străbătuta de răul Suhurlui care transportă cantități foarte mici de apă,cu excepția zilelor bogate în ploi torențiale când apele pârâului ies din matcă. Râul trece prin centrul comunelor Pechea, Slobozia Conachi, Piscu și se varsă în Siret. Solul este favorabil culturilor
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
comun. De asemenea, comuna este racordata la rețelele de gaze naturale și apă potabilă. Comună Vulcana-Pandele se află în partea de nord a județului Dâmbovița, în principal pe malul drept, dar și puțin pe cel stâng, al râului Ialomița, fiind străbătuta la vest de pârâul Vulcana. Comunele învecinate sunt: la nord-vest Vulcana-Băi; la nord și nord-est ; la sud, ; la sud-vest și la est . Relieful comunei aparține Subcarpaților de curbura. Localitatea este înconjurată de dealuri ce descresc în înălțime, făcând trecerea spre
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
trecerea spre Câmpia Târgoviștei. Rețeaua hidrografica este constituită din Ialomița și afluenții săi, Vulcana și Sticlăria. Nivelul apelor Ialomiței este în general constant, în jurul valorii de 65 cm. Prin extremitatea să sud-vestică, aflată pe malul stâng al Ialomiței, comuna este străbătuta de șoseaua națională DN71 care leagă Târgoviște de Pucioasa și Sinaia, precum și de calea ferata Târgoviște-Pietroșița, pe care are o stație. Din drumul național, la Vulcana-Pandele se ramifică șoseaua județeană DJ712B care duce către valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
de Pucioasa și Sinaia, precum și de calea ferata Târgoviște-Pietroșița, pe care are o stație. Din drumul național, la Vulcana-Pandele se ramifică șoseaua județeană DJ712B care duce către valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele. Pe malul drept al Ialomiței, comuna este străbătuta de șoseaua să principala, drumul județean DJ712, care merge paralel cu cel național, pe celalalt mal al Ialomiței, de la Pucioasa la Târgoviște. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vulcana-Pandele se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
silnice., adică înființarea colectivă. În timpul acestui proces de colectivizare le-a sustras bunurile țărânilor avuți ce însemnau a fi ziua lor de mâine..., aceste bunuri erau “animale, ceriale, pământuri, etc. Iveștiul este situat în partea central vestică a județului Galați, străbătuta de Bârlad cursul sau inferior respectiv vechea albie. Latura vestică a localității este mărginita de răul Siret. Din punc de vedere global geografic, Iveștiul se află la întretăierea meridianului 27˚ 30’ longitudine estică și a paralelei de 45˚ 40’ latitudine
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
în județul Iași, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comună se află la marginea de sud a județului, la limita cu județul Vaslui, în sectorul central-nord-estic al Podișului Central Moldovenesc subunitate a Podișului Moldovei. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ247, care o leagă spre nord de Schitu Ducă (unde se termină în DN24 și spre sud în județul Vaslui de Codăești, Dănești, Zăpodeni și Ștefan cel Mare (unde se termină în DN15D). În comuna Dobrovăț se
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
județul Iași, Moldova, România, formată din satele Buda, Bursuc-Deal, Bursuc-Vale, Dumbrava, Heci și Lespezi (reședința). Comună se află în marginea nord-vestică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile Șiretului, acolo unde acesta primește apele afluentului sau Șirețelul. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de , Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Hălăucești, Mircești și în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2), și spre nord în județul Suceava de Dolhasca, Dolhești
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
Mircești (în maghiară "Merszefalva"/"Nyersesty ") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Iugani și Mircești (reședința). Comună se află în marginea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, pe malul drept al Șiretului. Este străbătuta de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Român. Lângă podul peste Siret, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ208R, care deservește exclusiv comună, terminându-se în satul Mircești în șoseaua județeană DJ208; aceasta leagă comună spre sud în
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
Ciurbești, Cornești, Dancaș, Găureni, Horpaz, Miroslava (reședința), Proselnici, Uricani, Valea Adâncă, Valea Ursului și Vorovești. Comună Miroslava este situată în partea centrală a județului, în nordul Podișului Bârladului, pe malul drept al Bahluiului, în vecinătatea sud-vestică a municipiului Iași. Este străbătuta de șoseaua de centură a Iașiului, desemnată că șosea națională, cu denumirea de "DN28D", drum ce leagă comună spre nord de Valea Lupului (unde se termină în DN28) și spre sud-est de Ciurea. La Valea Ursului, acest drum se intersectează
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
în trecut, Mogoșești, în maghiară "Magosfalva") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Mogoșești-Siret (reședința), Muncelu de Sus și Tudor Vladimirescu. Comună se află în partea de vest a județului, pe malul drept al Șiretului. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de Hălăucești, Mircești și în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2), și spre nord de Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), , Lespezi, si mai departe în județul
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2), și spre nord de Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), , Lespezi, si mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). Este străbătuta și de calea ferata Roman-Suceava, pe care este deservita de halta de călători Mogoșești și de stația Muncelu. Ocupă o parte din terasă inferioară precum și din terasă superioară a râului Siret, prin așezarea satului Mogoșești-Siret și ajunge la cota cea
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
provine de la "unghi", referire la faptul ca localitatea Ungheni este situată în dreptul unei cotituri a râului Prut. Comună se află la marginea de est a județului, pe malul drept al Prutului, la granița cu raionul Ungheni din Republică Moldova. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord de Victoria (unde se termină în DN24) și spre sud de Tutora, Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28). La Bosia, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ249
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
Gavojdia (, ) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Gavojdia (reședința), Jenă, Lugojel și Sălbăgel. Se situează în partea de sud-est a județului Timiș, în câmpia Lugojului, la confluenta râului Spaia cu râul Timiș. Este străbătuta de drumul național DN6 (E70) și se află la o distanță de 71,6 km de municipiul Timișoara și de 11,6 km de municipiul Lugoj, orașul cel mai apropiat. Are stație de cale ferată la linia Caransebeș - Lugoj - Timișoara
Comuna Gavojdia, Timiș () [Corola-website/Science/301362_a_302691]
-
al comunei cu același nume. Este o comună de rangul ÎI. - Situată în partea de vest a României, în câmpia Vinga; - Situată în partea de nord a județului Timiș, la 28 km de Arad și 24 km de Timișoara. Este străbătuta de DN69. - Atestata documentar în 1647. În perioada 1783 - 1785 a fost colonizata cu familii de sași. - Populația este de 4084, din care: 3672 români, 203 maghiari, 89 germani, 20 rromi, 15 bulgari și 7 sârbi. Localități aparținătoare Comunei Orțișoara
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală, specifică Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9°C, cu valori medii ridicate în luna Iulie
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bărcănești, Cândești (reședința), Dragova, Pădureni, Țârdenii Mici și Vădurele. Comună se află în partea de sud a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul drept al Bistriței. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre est de Costișa (unde se termină în DN15). Din acest drum, la Cândești se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre nord la Borlești; și șoseaua județeană DJ156F, care duce spre vest
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Săbăoani (reședința) și Traian. Comună se află în extremitatea estică a județului la limita cu județul Iași, pe terasa superioară a interfluviului Siret-Moldova, la nord de orașul Român. Este străbătuta de șoseaua națională DN2, care leagă Românul de Suceava. Lângă Săbăoani, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN28, care duce la Iași. Tot lângă Săbăoani, puțin mai la nord, tot din DN2 se ramifică două șosele județene: DJ207B, care
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
continuu, monoton, lin, ușor și plăcut produs de curgerea unei ape. Atractivitatea peșterii, care are o lungime de câțiva km și o intrare monumentala, foarte înaltă și lata, este sporită de ieșirea pârâului din interior.Pestera Cioclovina cu Apă,este străbătuta de apele râului Ponorici, rău ce dispare sub un perete de stâncă, în Lunca Ponoriciului. Peșteră se află la baza unui deal abrupt.Pentru a ajunge la ea trebuie să coborați un drum care se poate dovedi extrem de anevoios, daca
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
Hunedoara, trăiau de pe urma aurului. Nici nu erau nevoiți să sape galerii, pentru ca, aici, aurul e scos la suprafață de ape. Malurile de pământ galben de pe valea oricărui pârâiaș adăpostesc firimituri mici. Accesul spre localitate se realizează pe cale rutieră. Stănija este străbătuta de drumul județean DJ705D, ce face legătura cu reședința de comună și mai departe cu localitățile Boiu, Geoagiu și Orăștie. La Buceș această șosea se intersectează cu drumul național DN74(Brad-Abrud). Acest drum face legătura direct sau prin intermediul altor șosele
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Firighaz" (în dialectul săsesc "Weisskirich, Veeskirχ", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea este situată pe drumul european E60, la o distanță de 5 km față de orașul Sighișoara și este străbătuta de răul Târnava Mare. Satul Albești este atestat documentar în anul 1231 sub numele de "Albă Ecclesia". În timpul Revoluției din 1848 au avut loc bătălii importante în comuna; aici a murit și poetul maghiar Sándor Petőfi. Fântână Ispán se află
Albești, Mureș () [Corola-website/Science/300568_a_301897]