13,648 matches
-
cerdac. Înăuntru este o sursă de lumină mai vie, mai puternică decât cea a unei lumânări capabilă chiar să Învingă lumina lunii, vezi finalul: Iar luna bate trist În lucii geamuri: când sursa dinăuntru se oprește lumina lunii nu mai străbate geamul, nu se mai Îngemănează cu lumina interioară. Este vorba, material vorbind, de o lampă una destul de arătoasă chiar iar spiritual nu putem vorbi În nici un caz de bărbatul care privește pe furiș, de pe cerdac, femeia dezbrăcându-se, etc.: este
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
indicii lăsate cu prilejul unor discuții sunt relevante. Dincolo de acestea, aprofundarea contextului în care își face simțită prezența citatul în cauză constituie o necesitate pentru înțelegerea profilului, individualității fiecăreia dintre compoziții, precum și a filonului călăuzitor, a ideii unice care le străbate. Unitate în diversitate? Iată unul dintre principiile dezvăluite de creația lui Ștefan Niculescu, atât la nivel micro cât și macro-structural și relevate punctual în partiturile dedicate saxofonului. *** Comandă a Radiodifuziunii Franceze, piesa Axion a fost compusă în anul 1992 pentru
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
sus pretutindenea. El ma Învățat scripturile cele demne de credință; el m-a trimes la Roma pentru a contempla palatul și a veda o regină cu straiele și Încălțările de aur; am văzut acolo un neam purtând strălucitoare pecete. Am străbătut și câmpia Siriei cu toate cetățile sale și, dincolo de Eufrat, Nisibi și pretutindeni aflat-am frați..., avându-l dimpreună cu mine pe Paul, iar credința călăuzitu-m-a pretutindeni și datu-mi-a drept hrană pește de izvor, preamare și
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
ar greși dacă și l-ar închipui ca o pocitanie varvară, suflând foc pe nări, scârbavnică, neagră, întocmai așa după cum poeții își închipuie pe Scila din mitologie. Păcatul se agață de cugetul nostru cu mii de mâini, și pe neașteptate străbate în sufletul omului, și toate le răstoarnă pe dos, ca și câinii care mușcă pe furiș”<footnote Ibidem, pp. 94-95. footnote>. Gravitatea și consecințele distrugătoare ale păcatului se mai pot observa și din faptul că lipsește sufletul de viață, omorându
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
descoperă armele duhovnicești, tehnicile, tacticile și strategiile de luptă ale acestui război nevăzut pe care-l purtăm tot timpul vieții noastre, oriunde ne-am afla, căci „nu se poate găsi un singur loc unde să nu fie război, chiar dacă ar străbate cineva toată creația. Și oriunde ar merge, află război. În pustie, fiare și draci, și celelalte greutăți, și spaime; în liniște, draci și ispite; în mijlocul oamenilor, draci și oameni care ispitesc. Nu se află loc fără supărare. De aceea fără
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
p. 148. footnote>. Prin botez, credinciosul se dezbracă de hainele de piele și primește veșminte noi, luminoase. Chipul este eliberat de tirania patimilor și redobândește frumusețea cea dintâi, originară, frumusețe ce a fost pierdută prin păcat. Apoi, inteligența îi este străbătută de un foc purificator care îi redă, posibilitatea înțelegerii duhovnicești a realităților și capacitatea deschiderii către adevărul revelat. Hristos luminează inteligența de iluziile naturale și transformă astfel structura sa. Rezumând, se poate că prin Botez, chipul „își redobândește puterea de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
-n Cernăuți,/ El întreabă florile de tei/ și salcâmii/ Unde, Doamne, sunt românii mei?/ Unde sunt românii?”. Impregnată de efuziuni lirice este tableta Doar o firavă frunză verde..., chemându-ne să visăm ,,cu ochii deschiși, la timpurile când strămoșii noștri străbăteau pe jos zeci de kilometri, cu desagii în spate”, când pe străzile celui mai frumos municipiu din Bucovina de Nord ,,și țăranii, și domnii se înțelegeau în limba noastră cea română”. Chemată, ispitită de mirajul târgului organizat în Piața Turcească
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Sf IOAN : Aghiosul Aghios (agios = sfânt). Încheiată și această ultimă zi din lungul șir al sărbătorilor, oamenii revin la preocupările lor zilnice și încep să se gândească la sărbătorile care vor veni, Sărbătorile primăverii, care nu sunt puține!Așa au străbătut românii veacurile și au rezistat în fața vicisitudinilor istoriei! SĂRBĂTORI FERICITE! LA MULȚI ANI! Elena Armenescu
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
bine semnificația, lumina va pune stăpânire pe sufletul nostrum, înfrumusețându-l. Glasul ierarhului duhovnic reprezintă lumina care ne acoperă cu harul său. Sămânța aruncată va răsări și va supraviețui, dacă vom avea grijă să nu-I tăiem rădăcina - credința. Lumina străbate în întuneric. Vâzând-o, ne entuziasmăm, ne înflăcărăm, dar este necesar să luăm aminte asupra ei, să-I pătrundem înțelesul, semnificația. Cuvintele Înaltpreasfințitului Părinte Ioan - Arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei - sunt cuvinte pline de încărcătură duhovnicească, pe
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
scrie „către împărăția lui Dumnezeu”. Toate drumurile sau tematicile, indiferent din ce direcție vin, ne conduc spre poarta raiului, iar tâlcuirea dată fiecărui subiect este atât de lină și de netedă încât pașii călătorului sau a cititorului care o parcurge, străbat cu mult spor acest drum cu final fericit. Cartea mai prilejuiește un încântător popas de recreare și de reflecție asupra trecutului vieții noastre, dar mai ales asupra a ceea ce avem de făcut în viitorul nu prea îndepărtat, când fiecăruia ne
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
Paginile acestei lucrări sunt închinate atât marelui poet și filosof român, privit din perspectiva omului de o sensibilitate aparte, dar și ,,greierușei’’ versurilor lui, o doamnă de o distincție rar întâlnită, înzestrată cu un dar și o tenacitate ce-i străbătea prin ,,doi ochi puternici, ai unei făpturi firave, de femeie vârstnică, dar care nu-și trăda greul celor 86 de ani, pe care mai apoi aveam să aflu că îi purta’’. ... ,,Doamna aceasta firavă m-a surprins’’ (p. 13). Neîndoios
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
Fiecare dintre noi a trecut prin acest moment, dar poate nu și prin următorul. „Și auzind de dincolo un cânt/ Am suspinat plângând și-apoi am râs.” Cântul ar trebui să fi fost nezdruncinata ei credință, fie firul roșu, care străbate toată creația ei: IUBIREA. E vorba despre iubire în toate formele, începând cu iubirea față de cei apropiați, față de omul drag și încheind cu iubirea față de EL, dragoste care transcede timpul, învie amintiri și le contopește într-o mare dragoste pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
ȘI SFÂNT, cu MIHAI VITEZUL unificatorul de la Alba-Iulia, cu ALEXANDRU IOAN CUZA-unificatorul Principatelor Române, cu HORIA, CLOȘCA, CRIȘAN, și IANCU, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, cu eroica ARMATĂ ROMÂNĂ de la Mărăști, Mărășești, Oituz, Iernut, Munții Tatra, Tiraspol, Basarabia și Bucovina, neamul nostru a străbătut pericole pe care le-a trecut, atunci când au dat dovadă de UNIRE și DRAGOSTE FRĂȚEASCĂ. Amintim aici primele lupte împotriva lui Lysimah, Regele Traciei, fost general al lui Alexandru Macedon, împotriva unui întreg Imperiu Roman, a năvălitorilor barbari: avarii, gepizii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
anului editorial ” la un sfert de veac Laureat - Slavco Almăjan, cu volumul „Mansarda de Vest” Luni, 27 mai 2013, instituția noastră a împlinit 68 de ani de la înființare. O vârstă cât o viață de om aproape, de-a lungul anilor străbătând etape bune sau foarte bune, dar și ani când condițiile materiale au fost mai precare, fapt care s-a reflectat și asupra activității ca întreg - de la săptămânalul nostru „Libertatea”, revistele „Lumina”, „Tinerețea”, „Bucuria copiilor” și până la activitatea editorială. Oricum, cu
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
că „Hristos Se schimbă la Fața, nu luând ceea ce nu era, nici preschimbandu-Se în ce nu era, ci arătând ucenicilor ceea ce era, deschizandu-le lor ochii și făcându-i din orbi văzători”. Pe muntele Taborului, trupul Său a fost străbătut de lumină propriei dumnezeiri. Astfel, aproape toți comentatorii Evangheliei sunt de acord că Schimbarea la Fața a Domnului anticipează învierea Lui, iar învierea Să o prefigurează pe a noastră. Faptul că Evanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos că era
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
și cel care semnează aceste rânduri, cu mulți ani în urmă - ca membrii fondatori Ligii „Mareșal Ion Antonescu”, la prima Conferința Națională a acesteia, desfășurată sub președinția de onoare a profesorului Josif Constantin Drăgan, la București. Anii au trecut și, străbătând aceleași cărări ale adevărului, legăturile cu profesorul au depășit cu mult statutul de colaborare. Vreme de peste 23 de ani, lichelele, mercenarii, veleitarii, holocaustologii, măsluitorii și făcătorii de istorie - din ce în ce mai numeroși și mai agresivi - au atacat în permanență, „la baionetă”, România
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
îndată-n levitație, Vor deveni transparente pentru lumină, Pentru gravitație. Se vor legăna în ritm de respirație, Vor tresări la fiecare bătaie de inimă. Și poate că odată Te vei așeza și tu și atunci Voi lăsa cuiele să mă străbată Și să se-nfigă-n tine, atît de multe și atît de lungi Că nu ne-am mai putea desprinde vreodată. Dorință Aș vrea să am telecomanda Cu care să îți sting lavanda Feromonilor, atunci cînd pleci în codrul de
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
odaie luminoasă, mobilată suav de raze late de soare, parfumată de îngerii înaltei olfacții, o cameră înnobilată de două făpturi nepermis de îndrăgostite una de alta. vesele, vioaie, bucuroase că trăiesc, că trăiesc, că trăiesc. jubilînd de frenezia trupurilor libere, străbătute de rețelele dense de nervi fericiți, amanți îmbrățișați într-o încleștare aproape pulverizantă. sau într-o contopire severă a sufletelor. ca o rugăciune. un amor ca în romanțurile medievale, naive, vechi, destrămate pe jumătate, terminate, ruinate în proză. imposibil de
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
un roman care, în sensul cel mai cuprinzător, este un roman de formare (vertebrat fiind de o temă a identității) care traversează durata cîtorva ani (de la cele dintîi semne ale intrării în pubertate pînă în primul an de studenție) și străbate două medii: orășelul de provincie și campus-ul universitar (aici, mai ales în varianta căminului studențesc insalubru și neprimitor). Adolescentă neîndemînatică, neatentă și aparent absentă, însă foarte prezentă în sine (acolo unde există un clocot de vitalitate reținut de barajul
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
se înnobilează și prin cunoașterea acestui geniu al poeziei ne apropiem de poporul frate român." (Dr. József Kovács: A magyar Eminescu, Ellenzék, 2 dec., p. 11.) Un alt critic, eminescologul László Gáldi conclude: "Ștafetele colaborării spirituale pe deasupra popoarelor și epocilor străbat astfel prin vijelia urii. Pentru aceasta recunoștință lui Al. Kibédi." (László Gáldi: A magyar Eminescu, în Vasárnap, 1935, nr. 2, p. 35.) După ce a dat la iveală în limba maghiară "floarea liricii eminesciene", Kibédi nutrea alte planuri mari: să publice
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
e adevărat, într-o mai mică măsură în aceea a lui Arghezi, erau la modă termeni nedemodabili ca iubire, vis, singurătate, cer, stea, mare sau rîu, care nu diferă prea mult de lexicul Cîntării cîntărilor și despre care, după ce au străbătut atîtea secole, putem fi siguri că vor străbate și altele". Pe Bacovia îl conține în germene versul eminescian însuși: "Afară-i toamnă, frunză-mprăștiată, / Iar vîntul zvîrle-n geamuri grele picuri", pentru a nu mai vorbi de poezia intitulată Singurătate la Eminescu
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
aceea a lui Arghezi, erau la modă termeni nedemodabili ca iubire, vis, singurătate, cer, stea, mare sau rîu, care nu diferă prea mult de lexicul Cîntării cîntărilor și despre care, după ce au străbătut atîtea secole, putem fi siguri că vor străbate și altele". Pe Bacovia îl conține în germene versul eminescian însuși: "Afară-i toamnă, frunză-mprăștiată, / Iar vîntul zvîrle-n geamuri grele picuri", pentru a nu mai vorbi de poezia intitulată Singurătate la Eminescu: În odaie, prin unghere / S-a țesut păienjeniș
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
un vas care îi va purta prin Japonia, China, Singapore, Sri Lanka, India, Marea Roșie, Canalul de Suez, Port Said și-i va debarca pe continent la Raguza, astăzi Dubrovnic. După un astfel de periplu, li se pare o nimica toată să străbată, pentru a ajunge în satul natal, Herțegovina, Bosnia, Croația, Ungaria și apoi Timișoara, Piatra Olt, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Brașov și, în fine Araci, locul de unde fuseseră siliți de vremuri să plece în bejenie. Revenind la Romulus Cioflec, el rămâne aproape
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
se mai mire de prezența acelui corp nelocuit rece sfârșit descompunându-se lent sub lumina neoanelor PANASONIC, de paloarea sintetică a oricărui produs în serie până la urmă câțiva câini s-au apropiat prudenți adulmecând toată mizeria lumească și tristețea trupului străbătut cândva de dorințe, iluzii și pasiuni au așteptat puțin și au început să latre parcă s-ar fi întrebat dacă au înainte un om sau o floare apoi s-au așezat împrejur, greoi și docili, uluiți încă de tăria miresmelor
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
fără un loc precis, compun o a treia lume, nici "bună", nici declasată de tot, dar energic respinsă de Arabela în numele "aversiunii burgheze față de tot ce nu era simplu și curat." Respinsă, de fapt, în numele unei etici aparte, aceeași care străbate rîndurile din Cumam devenit huligan: "nu vom plăti vreodată destul de scump dreptul de-a fi singuri, fără jumătăți de amintiri, fără jumătăți de afecțiuni, fără jumătăți de adevăruri." Arabela e un fel de vis care crește incredibil, se ramifică, apoi
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]