1,470 matches
-
Viorica Bucelea a devenit un inginer remarcat, cu o conștiință mândră de român din aura de partizan a tatălui ei. S-a căsătorit cu un alt mare român, luptător de conștiință, de demnitate și de dragoste întru Dumnezeu și Neamul străbun, Corvin Lupu-profesor universitar, istoric, cercetător. În 1965, la un an și jumătate de la eliberare, cu trupul frânt de varice, ulcer, hepatită și colită, lui Vasile Bucelea i s-a născut un băiețel, care-l va chema Dan. Va urma cariera
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
în Lume” - București). Stelian Gomboș - Activitatea publicistică: În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, “Singur”, “Sfera Eonică”, “Regatul Cuvântului”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - a apărut cartea cu
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
afară, Tot îl mai judecă străinii din țară... Istoria noastră și-așa nu se învață, Europa îi pune marama pe față, Dezintegrarea ne pândește pe toți, Clipa e plină de tâlhari și de hoți; Ne hrănim cu otravă pe meleagul străbun, Laptele nostru...ecologic nu-i bun, Nici Doina cea dulce nu le mai place, Sătui de povețe mai lăsați-ne-n pace! Vine o vreme, nu-i prea departe Să ne întoarcem la slova din Carte Și Cartea cea sfântă
DEZINTEGRARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367761_a_369090]
-
nașterea Pruncului să o vestească. Cu bucurie strălucesc în noapte luminile speranțelor creștine și se deschinde-ndată orice poartă atunci când, colindând, Crăciunul vine! În clinchet viu de clopoței, spre ceruri, îngerească se adună cântarea sufletelor credincioase, așa cum e lăsat de datina străbună. La mesele împovărate colorat cum n-au fost niciodată peste an, în fiecare casă, vezi cum s-au adunat vlăstare ale fiecărui neam. Începe-a ninge-n suflete și-n gânduri, iar lumea se deschide c-un colind spre cerurile
CÂND LUMÂNĂRILE SE-APRIND de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367779_a_369108]
-
de pașii Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos. Prin urmare, în Ierusalim, ca de altfel în orice colț al Țării Sfinte, Iisus Hristos se lasă revelat și descoperit pelerinului în măsura dorinței sale sincere, a experienței duhovnicești personale, făcând din locurile străbune, de la curiozitate până la cinstire, o regăsire a istoricului în geografic. Tocmai această regăsire aduce o nouă dimensiune de o valență copleșitoare, ce depășește istoricul ori geograficul, adâncind și aprofundând spiritualul, duhovnicescul. [41] Pe tot parcursul istoriei scripturistice constatăm deopotrivă iubirea
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
XII - lea. În perioada mamelucă (1299 - 1516) Ierusalimul a devenit centru de cultură evreiască. Epoca dominației sultanilor mameluci a fost una care a avut multe perioade de liniște, în care evreii au putut păstra legătura cu locurile ce aminteau gloria străbună. [78] În perioda otomană (1517 - 1917) s-au cosntruit actualele ziduri ale orașului vechi din Ierusalim de către Soliman Magnificul (1520 - 1566). La sfârșitul perioadei mameluce mare parte din zidul care înconjura orașul era dărâmat.Sub Soliman Imperiul Otoman s-a
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
e alta pe lume. Din negura timpului, aceste plaiuri sunt izvorâte din rai. Codrii seculari, dealurile line și râurile cu ape curate precum cristalul sunt tot atâtea motive de mândrie și bucurie pentru acest neam care a cunoscut în vatră străbună supunere doar în fața lui Dumnezeu, în rest au știut să plece capul ca paloșul să nu-l taie, însă cu umilință lanțul l-au încovoiat. Îmi amintesc că acum unsprezece primăveri, când intram cu pași timizi în clasa întâi, am
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
noastră. Tu mergi cu nemurirea la braț.” (pag.495) Cel care s-a regăsit în această carte, cu trecut, cu vise și dureri, dar și cu năzuințe și împliniri, personajul și omul Toni Grigorescu descoperă drumul de „întoarcere„ spre matca străbună: „Rememora întâmplările trecute și lăsa să se piardă în negura timpului toate asperitățile vieții. Pentru el aceasta era adevărata întoarcere.” (pag.496) Romanul este o lectură foarte plăcută și merită citit, atât pentru faptele de viață înfățișate, cât, mai ales
„ÎNTOARCEREA” DE ION CATRINA de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368570_a_369899]
-
În atare situație este nevoie să dedicăm timp și răbdare scormonirii eu-lui interior pentru a ne descoperi sinele adevărat și a renunța la egoul fals sfătuitor. Doar astfel ne întărim și consolidăm credința, pilonul principal al casei Domnului, al Bisericii străbune: „Am crezut că știi cine sunt. Eu mă credeam, / deopotrivă că sunt / și umbră și ființă. / Până când mi-am dat seama / că-n oglinda timpului / nu eram mai mult decât / un strigăt, / un hohot de râs, / o rochie albă, / o
UNIVERSUL TAINIC ÎNTRE „DUMNEZEU ŞI UMBRĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368587_a_369916]
-
de frumos; alb ca spuma, pe-o parte, și rumen pe alta, că oricine l-ar fi văzut i se trezea numaidecât pofta să-l mănânce.” De pe aeroportul politichiei românești au decolat, relativ recent, două noi partide. E un obicei străbun la români să demoleze mereu și să ridice alți idoli, față de lumea civilizată, care nu știe ce să mai facă ca să-și păstreze rădăcinile, tradițiile, unde partidele se măsoară în sute de ani vechime. Doar noi suntem români! E adevărat
TABLETA DE WEEKEND (168): MERE OTRĂVITE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368648_a_369977]
-
Acasa > Cultural > Traditii > INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Tradiții creștine și ritualuri de Florii După datină străbună Vine sacră rânduială, Cu-a Floriilor cunună La Sărbătoare Pascală. Iisus a fost întâmpinat În Tepmplul din Ierusalim, Asemeni unui Împărat, Cu rămurele de măslin. Crengi din sălcii inverzite, Mirosind a primăvară, În biserici sunt sfințite, Din credință milenară. La
INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368657_a_369986]
-
cu nume de floare, Reînnoind tradiție, Fac cinste de sărbătoare, Bine prin an să le fie. Când se isprăvește praznic, Merg fete cu Lăzărică. În colind cheamă logodnic, Viitoarea miresică. Între mit și rațiune E neclintită credință, Ce-n ritualuri străbune Pune har și iscusință. Din vol. „TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE ROMÂNEȘTI" Autor Maria Filipoiu * La mulți ani binecuvântați, celor cu nume de flori! Referință Bibliografică: INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1941, Anul
INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368657_a_369986]
-
ANDREI Bogată-n sacralitate, Creștinească sărbătoare, Din vremuri străvechi răzbate Cu legende populare. Despre ursit se zvonește, Că-n visul nopții se-arată Celor cu gându-n poveste, Să le dezvăluie soartă. În magic joc de sărbători, Tradiții din popor străbun Sunt erezii ce dau fiori, De la Sântandrei la Crăciun. Feciorii pornesc prin sate În cete, să fure porți Fetelor nemăritate. Dorind să le devină soți. În vase, lângă ferestre Se pune grâu la germinat. Într-o lună de va crește
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
de către Domnul și împreună cu El să ne îndulcim în vecii nesfârșiți de bucuria împreună sălășluirii celei veșnice. Pentru rugăciunile Sfanțului Nicolae, să ne învrednicească Domnul pe noi toți de această bucurie! Sursa: Creștin Ortodox LEGENDA LUI MOȘ NICOLAE Din vremurile străbune, De sărbători creștine, La copii, ca prin minune, Moș Nicolae vine. An de an la fel de darnic, Minuni poartă-n sacul sau. Misiune duce pașnic, Asemeni unui erou. În încălțări lustruite Pune daruri pe furiș. Ca-n legendă sunt menite Cu
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
Acasa > Cultural > Traditii > FLORII Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului FLORII Rămurele de sălcuță, de măslin, chiar și de nuc, Fiecare zonă-aparte după obicei străbun. Crenguțe abia-nmugurite la biserică le duc, Popa ca să le sfințească, românul îi creștin bun. Rămurelele-s sfințite, chiar în ziua de Florii, Când pe Domnul așteptară să intre-n Ierusalim. În mirosul de tămâie toți creștini, bătrâni, copii Cu păcatele
FLORII de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368790_a_370119]
-
Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului ECHINOCȚIUL PRIMĂVERII Sub streșini de ram, flori albe-n cireși Plouă-n lumini peste crini îngerești Gând dantelat pe ia-nflorată din cer Un cântec străbun transferă o clipă-n mister Iar Martie se-adună. Și-un fir de sulfină Se-adaugă-n bolu-i de aur, sfințind cupa plină De har. Numai El calcă peste puntea de apă Și-n tălpi are flori de lumină. Fecioare se-adapă
ELISABETA IOSIF ECHINOCȚIUL PRIMĂVERII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363714_a_365043]
-
pe un țărm la Marea Mare, Noi toți îți vom veghea sicriul Ne-ai spus ades că prin unire Strânși laolaltă, râul, ramul, Vom triumfa spre reîntregire În lupte dure cu muscalul. Pribeag ai colindat Carpații Să-ți onorezi țara străbună Și ți-ai unit cu vorba frații, Iar ei uniți vor să rămână! Cu suflet și devoțiune, Mereu călăuzit de-o zână, Tu ai trezit o națiune, Și trează vrea ea să rămână! Știm, "de la Nistru pân' la Tisa", Care
EMINESCU RĂSTIGNIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363773_a_365102]
-
de învățământ superior teologic din acest colț al țării și-a găsit cu adevărat sensul și vocația, în aceste vremuri și în aceste locuri, dar nu numai, deoarece absolvenții acestei școli de (in)formare duhovnicească sunt slujitori destoinici ai altarelor străbune sau ai catedrelor școlare la toate nivelurile, inspirând mult respect și încredre locului pe care-l slujesc și oamenilor pe care-i păstoresc și îi formează!... Cu toate că această instituție de învățământ academic a traversat (sau încă mai traversează) și momente
FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN OARADEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364625_a_365954]
-
cu orice preț? Și-acolo în al lor imperiu Pe enigmaticii inițiați, Cu privirea atât de senină, Pe ei, pe înțelepții noștri frați? De ce în For le-au închinat Acea grandioasă columnă, Cinstindu-le moartea, sacrificiul, C-au apărat glia străbună? Nu, marele Traian și neamul său Cuceritorii lumii sunt cei care Din istorie pe daci i-au scos, Noi purtăm vina, nu ne doare! Dimpotrivă! Lor să le mulțumim Și să le fim recunoscători Că prin trupul marmurei pe daci
ISTORICI REPETENŢI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364691_a_366020]
-
încadrat în Universitățile din orașele respective, și reorganizat pe diferite secții. Au apărut o serie de publicații periodice, precum „Ziarul Lumina”, „Vestitorul Ortodoxiei” la București, „Candela Moldovei” la Iași, „Învierea” la Timișoara, „Renașterea” la Cluj Napoca, „Tomisul Ortodox” la Constanța, „Credința străbună” la Alba-Iulia, „Graiul Bisericii noastre” la Baia Mare, „Legea românească” la Oradea, „Biserica și Școala” la Arad, „Foaie diecezană” la Caransebeș, „Călăuza Ortodoxă” la Galați, „Argeșul Ortodox” la Curtea de Argeș. Începând cu data de 27 octombrie 2007, la inițiativa și cu purtarea
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
veghea pacea în provincia Iudeea, era de ajuns tuturor. În același timp, iudeii tradiționaliști priveau cu dispreț forma aceasta de distracție, considerând-o o barbarie și o insultă la adresa cultului lor, deși existau unii dintre ei, rupți cumva de tradițiile străbune, care participau totuși ca spectatori la acest gen de lupte, iar unii chiar ca gladiatori pe nisipul arenei. Romanii doriseră o astfel de arenă în Ierusalim însă iudeii protestaseră pe timpul lui Octavian Augustus pe motiv că religa lor nu îngăduie
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
cărui plecare dintre noi, neașteptată și mai ales nedorită, o regretăm foarte mult cu toții!... De ce acest lucru, pentru că odată cu plecarea sa dintre noi am senzația că se încheie o epocă, o generație și o pleiadă formidabilă de slujitori ai altarului străbun; și îndeosebi fiindcă îi regretăm calitățile sale, personalitatea lui remarcabilă și admirabilă, abilitățile sale foarte competente în disciplina teologică și în spiritualitatea tradițională și autentic - mărturisitoare a Părinților Bisericii, pe care ni le-a cultivat nouă în orice loc și
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
și regretat cu toată sinceritatea și convingerea!... Am mai observat faptul, pe parcursul acelor zile, că acest eveniment a fost foarte mediatizat și a meritat acest lucru cu prisosință, căci a trecut la cele veșnice Blândul Păstor Duhovnicesc al bisericii noastre străbune și a poporului nostru românesc, majoritar ortodox!... Am văzut, în tot acel răstimp, foarte multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe părintele lor, simțindu-se de acum încolo părăsiți și văduviți, dar convinși că Arhiereul Teoctist a plecat
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
sânge pe tapet, În lume multă crimă, e foarte frig afară... Un zbieret se aude din bojdeuca goală, Mii de stârvine strigă: Noi nu avem stăpân ! Privesc trist prin fereastră, în suflet o răscoală, Ar vrea să evadeze, din sângele străbun. E pardosita, lumea de rău și întuneric, Pisica-mi toarce-n poala și sare pe pereți, Aprind iar felinarul și fumez cadaveric, Beau sângele iubitei și mănânc ,ciuciuleți. Și îmi doresc ca lumea să iasă din nămol, Să mă întorc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
sânge pe tapet,În lume multă crimă, e foarte frig afară...Un zbieret se aude din bojdeuca goală,Mii de stârvine strigă: Noi nu avem stăpân !Privesc trist prin fereastră, în suflet o răscoală,Ar vrea să evadeze, din sângele străbun.E pardosita, lumea de rău și întuneric,Pisica-mi toarce-n poala și sare pe pereți,Aprind iar felinarul și fumez cadaveric,Beau sângele iubitei și mănânc ,ciuciuleți.Și îmi doresc ca lumea să iasă din nămol,Să mă întorc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]