1,728 matches
-
bârlogul său. Reîntors pe plaiurile natale, își întări oastea și ideea reîntregirii ținuturilor românești nu-i dădea pace. Avea o victorie răsunătoare și o oaste bine pusă la punct. Simțea că va reuși să reînvie în mintea poporului său demnitatea străbunilor. În asemenea momente ar fi avut nevoie de Paloș, dar acesta era de negăsit. - Paloș nu pare om... Să fie duhul vreunui voievod care bântuie ținuturile valahe ca să le apere și după moarte... Visul Marelui Vodă s-a împlinit, dar
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
În paginile acestui volum este reînviată o bună parte a istoriei noastre. Simți mândria neamului când îți vorbește de Decebal, Vlad Țepeș, Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regina Maria, amintindu-ne că „Simbolul luptei pentru toți,/ Pentru cei vii, pentru străbuni,/ Glasul lui Iancu dintre moți/ Răsună-n suflet de români”.(Avram Iancu) Pe chipul său frumos și armonios, așa cum se desprinde din toate fotografiile, se citesc rădăcinile acestor sentimente adânc înfipte în ființa sa. Se vede că există și un
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
ea nemuritor, / Înseamnă să trăiești vremelnicia - / Dar nu mai ești un simplu trecător.” Și un poem de înaltă simțire patriotică, intitulat „România” - din care s-a născut și crezul poetic al autoarei: „Avere-n grai și-n inimi demnitate / De la străbunii noștri moștenim. Nu-i glas mai sacru decât limba noastră / Arând de veacuri în acest pământ, / Ecoul ce se pierde-n zarea-albastră / Va dăinui în sacrul legământ.” Partea a doua a volumului este dedicată Sonetelor, numerotate de la I la XIII
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
apele-nghețate/ Împăunați cu titluri de lichele/ Ați trădat țară, grai și libertate!” (Ați dat cu pietre). O dovadă a acestui fapt remarcabil este că Virgil Ciucă scrie cuvântul țară, totdeauna cu majusculă, numind-o Mamă, zână și Cetate, Neamul străbun căruia i se închină, găsindu-le acestora, atributele cele mai frumoase și emoționante. Dovadă că spune adevărul și că acest adevăr îl doare nespus, este faptul că autorul nu se ferește, nu îi este frică de nimeni, demască răul de la
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
Iancu îi cântă un imn, Virginia Vini Popescu: „Cu Horea-n sânge și în gând, / Și-nvăluit de dor de drept, / La Blajul nostru, Blajul sfânt, / Și-a pus un tricolor pe piept. // Simbolul luptei pentru toți, / Pentru cei vii, pentru străbuni, / Glasul lui Iancu dintre moți / Răsună-n suflet de români.” (Avram Iancu) Prototipul bărbatului român strălucește în versurile poeziei „Bărbat român...” în care autoarea elogiază îl el, întreg șirul milenar de bărbați de-a lungul istoriei și pe care autoarea
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
români. Și atunci ne mai întrebăm de ce acești tineri vor să dărâme clasa politică actuală și să-și ia țara înapoi ? De ce vor să rămână în România ? Pentru că vor să lucreze în țara lor, a părinților, a bunicilor și a străbunilor lor, chiar dacă vor fi nevoiți să taie Răul de la rădăcină. Nu uitați principiul: „Dacă o mână te trădează, tai-o!” Unii dintre tineri vor reuși să rămână incoruptibili, alții poate nu, vor intra în sistem și, știți cum e, apărarea
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]
-
ființă plină de omenie, crescută pe pământ românesc. Dar și prin faptul că pune conștiinței cititorilor întrebări atât de grave și de dureroase așa cum a fost întrebarea de mai sus: pentru cine și pentru ce s-au jertfit bunicii și străbunii noștri în primul război mondial...? Și mai este importantă cartea prin aceea că, fără să ne dăm seama, noi receptăm o mare lecție și de istorie, dar mai ales de suflet și de omenite. De aceea „Pe cărările vieții”, este
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
Și-un colac de grâu curat Florile dalbe Și-o coastă de godinac Și cu o mână de florinți Florile dalbe De florinți de bani mărunți Jos la masă se așezară Florile dalbe Și-ncepură a colinda Cu cântecele din străbuni Florile dalbe Ce slăvesc pe Fiul blând Cel trimis de Tatăl Său Florile dalbe Să ne ferească de rău Dumnezeu adevărat Florile dalbe Soare raze-a luminat Sus în vestea lui Hristos Florile dalbe Să fiți domni buni sănătoși! La
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
și, poate că, cu puțină șansă, cât să aleg un tovarăș bun. Nu aveam să mă las înfrântă ușor, asta era sigur! M-am rugat cea mai mare parte a nopții, la lumina palidă a torțelor. Am înălțat rugăciuni părinților, străbunilor Kaar și întregului univers. Dacă nu aveam să reușesc, gloria ultimei lupte avea să fie infinit mai bună decât sfârșitul rezervat de către sordizi. Armele mele, prietenii mei din copilărie, îmi fuseseră luate. Nici o problemă! O armă este armă, oricât ar
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
menire sfântă, Nu-i doar un gând ce te încântă, Nu-i vorbă-n vânt, sau searbădă, Nu e simțire fadă ce doar treacătă..! Să fi român.. viață așa încercată, Unde nu-i nicio simțire ferecată.. Toate sunt vechi de la străbuni, Î’s mii emoții române să le aduni! Să fi român..nu-i deloc o joacă, Să fugi de greu s-ajungi-n cloaca Ce-ar fi mai ușoară și-așa facilă, Dar, te-ar duce pe albia senilă... Să fi român
SĂ FI ROMÂN.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368067_a_369396]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Poeme > Antologie > IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cântec de-acasă Din bătătura palmei și sudoare Se naște-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
spus să-i parcurg cu atenție, deloc obscuri și cel devenit cu voia lui G. „ghicitoare” în dialogul nostru, Lorenzo de Medici. Am transcris poemul lui Lorenzo, magnific, de o melodicitate, suavitate șe eleganță imperială (cum i-a fost țara „străbunilor lui”(și-ai noștrii!?), te câștigă definitiv de partea acestei epoci a luminilor din istoria lumii (italiană, dar a Europei și, prin urmări, a lumii întregi). Și asta în plină epocă feudală a întunericului și ignoranței în celelate unghere ale
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367388_a_368717]
-
Ediția nr. 1156 din 01 martie 2014 Toate Articolele Autorului nu mă tem de iad, mă tem de cum îl pot contura cu propriile-mi gânduri. fântâna de rai și iad sunt, de multe ori arteziană a valorilor dospite în vasul străbunilor, în contrapunctul existenței mai târziu, după ce apele se limpezesc, redevin treaptă sub tălpile Domnului când colorează cu cer fiecare nervură a copacului vieții din care fuga este bună numai când concertul zilelor aprinde diminețile și albește nopțile într-un răsărit
CREAŢIE ŞI DAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367450_a_368779]
-
cu un an, la 17 iulie anul 2010, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Părintelui Arhimandrit Teofil Bădoi - starețul mănăstirii Slănic, județul Argeș, la venerabila vârstă de 84 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al sfintelor slujbe, al cărților teologice, pastoral-spirituale și duhovnicești!... Părintele Arhimandrit Teofil Bădoi s-a născut la 11 septembrie anul 1925. A intrat în monahism, ca frate de mănăstire, la 20 februarie 1944 și a fost tuns în monahism
PARINTELE TEOFIL BADOI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366826_a_368155]
-
unde?... În adevărata viață!... Așa s-a intâmplat și în urmă cu patru ani, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Părintelui Grigorie Băbuș la venerabila vârstă de 93 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al cărților teologice, academice și duhovnicești!... Părintele Grigorie s-a născut la data de 3 iunie anul 1915, în comuna Teișani, jud. Prahova. La vârsta de 13 ani a intrat ca frate începător la mănăstirea prahoveană Cheia, unde era
PARINTELE GROGORIE BABUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366862_a_368191]
-
unde?... În adevărata viață!... Așa s-a intâmplat și în urmă cu trei ani, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Părintelui Gavriil Stoica la venerabila vârstă de 74 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al cărților teologice, academice și duhovnicești!... Părintele Gavriil a trecut hotarul lumii acesteia, născându-se în viața cea veșnică în noaptea de 25 spre 26 august, anul mântuirii 2008. Fiind argeșean de origine, la 25 iunie anul 1953 tânărul
PARINTELE GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366863_a_368192]
-
dat, E plină lumea de lumina De aurul din noi furat! Nu vă întristați, el este încă Acolo-n Apuseni destul, „Lovească-l fulgerul din stâncă Pe cel străin și nesătul!” Știu, de durerea voastră multă Se zvârcolesc în somn străbunii, Stă iarba în genunchi și-ascultă Cum freamătă din Dor gorunii... Cu-aceeași sfântă rugăminte V-am spus și vă mai spun mereu, Voi, Moții mei, luați aminte, Nu doarme-n ceruri Dumnezeu! LASĂ-MĂ SĂ FIU CU TINE Hai
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
Aș vrea s-aud cum moartea vine, De mult tot am ceva să-i spun! Dintre noi doi să mă aleagă Să-i fiu pe veșnicie soț, Tu să rămâi o viață întreagă Aici de veghe printre Moți! Tu, Iancule străbun și frate, E vremea iar să îți aduni Oștirile din Munți sfărmate Și-ntreg Ardealul să-l răzbuni! Să știe domnii și tâlharii De ce-ai luptat atunci și lupți, Se-adună norii la fruntarii Și de-i furtună, s-
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
povești grăite-odată pe prispa cu iluzii un putinei bătrân își plânge nemurirea făr-a avea stăpân grăbită închid ușa trecutul mă apasă privesc un fir de iarbă nu-i mână pe o coasă să umple de lumină un colț de bătătură străbunii mei sunt îngeri au strigăte în gură plec capul în rutină mă copleșește dorul visez că voi fi înger și pun pe timp zăvorul Referință Bibliografică: casa cu amintiri / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1499, Anul V
CASA CU AMINTIRI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367775_a_369104]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DRUMUL STRĂBUNILOR -ACROSTIH- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Drumul străbunilor e-n rădăcini de neam, Rămase pentru tinere vlăstare. Unite-n suferință ca frunza din ram, Menirea vieții va fi înălțătoare. Urmași
DRUMUL STRĂBUNILOR -ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367789_a_369118]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DRUMUL STRĂBUNILOR -ACROSTIH- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Drumul străbunilor e-n rădăcini de neam, Rămase pentru tinere vlăstare. Unite-n suferință ca frunza din ram, Menirea vieții va fi înălțătoare. Urmași să legene al dorului alean, Loiali într-o gândire creatoare. Stele din privire să încununeze Toate valorile spirituale
DRUMUL STRĂBUNILOR -ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367789_a_369118]
-
mei înaintași să privegheze Unitatea neamului în hotare. Nimeni, vreodată să nu contesteze Identitatea România Mare. Lira și cuvântul să le venereze Onoarea moștenită în vlăstare, Românilor ce-n grai își duc visuri treze. Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: DRUMUL STRĂBUNILOR -acrostih- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1499, Anul V, 07 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DRUMUL STRĂBUNILOR -ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367789_a_369118]
-
era de dreptul meu a-i face cunoscut lui Vodă. Ceea ce ai crezut tu că faci bine pentru Moldova, ai făcut rău. Ai trădat-o atunci când avea nevoie de ajutor. Ia aminte, vornice Bucioc, că eu am luptat pentru țara străbunilor mei și... pentru vodă, că era Domnul Moldovei. Noi am greșit vornice că l-am părăsit și nu i-am arătat drumul drept. Mi-am dat seama târziu de asta. Și când am vrut să stau de vorbă cu fiecare
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
exces de laude și când are ocazia să-i asculte, nu pregetă a le spune direct: „Măi, fraților, da' ce suntem noi românii, buricul pământului cumva? Suntem și noi un popor mic, dar în loc să ne lăudăm cu ce-au fost străbunii noștri, noi trebuie să muncim, să învățăm, să avem grijă de valorile noastre și să ne evidențiem prin fapte și realizări remarcabile între toate popoarele acestei lumi”. „Românii sunt isteți, prind repede totul, sunt descurcăreți cu alte cuvinte” îmi spunea
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
național. „Că-mi place sau nu, trebuie să fiu realist și să subscriu opiniei lui Cioran și-anume, că ne batem de multe ori cu cărămida în piept, mândrindu-ne cu ce-au fost și ce-au făcut bunii și străbunii noștri în loc să punem mâna să facem noi ceva pentru țărișoara asta și să ne remarcăm cu-adevărat între celelalte popoare; uită-te ce se întâmplă acum în țară, uite cum se mănâncă între ei cei mari și cum se luptă
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]