1,024 matches
-
-și desființeze granițele spre a deveni țara uriașă a tuturor neamurilor care o compun, așezările românești trebuie să-și știe numele și blazonul neamului și tot ce ține de sângele care îi curge prin vine. Numai așa, familia românească - cu străbunici, părinți și copii - va putea fi recunoscută la locul pe care îl are între celelalte familii europene, ci nu confundată cu altele sau considerată ca fără istorie. Desigur, cei doi, nu și-au propus să epuizeze problema cercetată neavând orgoliul
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
cărora se derulau mare parte dintre ele, spre exemplu strângerea de fonduri pentru achiziționarea vitelor de carne pentru ostașii sau electrificarea satelor. Nu cred că greșesc dacă afirm că în tagma aurarilor cei mai renumiți erau cei din comuna Bucium. Străbunicul meu, Ioan Costinaș din Bucium-Poieni, de pildă, era ștaigăr (maistru-supraveghetor de mină), fiind chemat în repetate rânduri la exploatații aurifere învecinate celei de la Bucium (Comarnic, Zlatna, etc.) pentru a identifica filoanele de aur pe care le sigila cu o ștampilă
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
nu vom fi sătui Dar trebuie de făcut sfat Și nu trebuie lăsat Băișagul să ni-l mânce Și venitul să ni-l strice Că de-l vom lăsa la noi Ne vom plânge mai de-apoi...” Mihaela Rașcu Foto: străbunicul meu, Coștinaș Ioan, ștaigăr Bucium-Poieni (1882-1954) Referință Bibliografică: EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
din 26 iulie 2011 Toate Articolele Autorului CORNELIU ZELEA-CODREANU Cel mai mare dintre șapte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu (în trei rânduri deputat, provenind dintr-o străveche familie de pădurari) s-a născut la 13 septembrie 1899 la Huși . Străbunicul din partea mamei se numea Adolf Brauner , era bavarez de origine și a ajuns în Bucovina ca funcționar vamal pe timpul stăpânirii austriece. Acolo s-a căsatorit cu Elisabeta Cornea, străbunica lui Corneliu Codreanu. Pentru a fi consecvenți cu politica lor xenofobă
UN PERSONAJ DE LEGENDĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366877_a_368206]
-
sale. Face parte din ilustra generație de cărturari care, la jumătatea veacului trecut, au oglindit în opera și activitatea lor interesele vitale naționale și sociale, în sens antifeudal, ale poporului nostru. Simion Bărnuțiu a fost bunicul lui Ioan Maniu și străbunicul lui Iuliu Maniu, marele om politic care a contribuit esențial la Unirea Transilvaniei cu România. S-a născut la 21 iulie 1808, în satul Bocșa Română, județul Sălaj, într-o familie săracă de plugari români. A început a învăța în
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
cu un căluț călătorise autorul încă înainte de a se fi născut.) Practicul și idealul nu se despart nicăieri în această carte în care ni se dezvăluie că secretul victoriei unui militar stă în punerea, ca scut, a imaginii bunicului și străbunicului între el și inamic - amintire a tătânilor care, la vremea lor, au pășit în sat cu certificatul „Bun pântru armată” împăturat „cu fală în dungi” și afișat la clop. O carte documentară și confesivă, împletitură de lirism și glumeață - de
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
întâmplă niciodată. Ducem cu noi, până departe și pentru totdeauna, limba care, uitată de tot de-ar ajunge, tot maternă rămâne, ducem amintiri, ducem un fel de a fi și o mentalitate, o fizionomie singulară strânsă din chipurile părinților, bunicilor, străbunicilor, ducem un nume, ducem o capacitate de muncă, de gândire, de iubire. Și dăm, din ele, și altora. Lăsăm urmă. Lăsăm un spațiu mai bogat. Se știe, în general, că „diaspora” înseamnă „împrăștiere”; mai puțin atenți suntem la componentele cuvântului
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
întâmplă niciodată. Ducem cu noi, până departe și pentru totdeauna, limba care, uitată de tot de-ar ajunge, tot maternă rămâne, ducem amintiri, ducem un fel de a fi și o mentalitate, o fizionomie singulară strânsă din chipurile părinților, bunicilor, străbunicilor, ducem un nume, ducem o capacitate de muncă, de gândire, de iubire. Și dăm, din ele, și ... Citește mai mult Motto: „România mea personală. O port aici, în suflet, ca pe un mugur de fluier” (Delia R. Hornfeck)Așa o
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
întâmplă niciodată. Ducem cu noi, până departe și pentru totdeauna, limba care, uitată de tot de-ar ajunge, tot maternă rămâne, ducem amintiri, ducem un fel de a fi și o mentalitate, o fizionomie singulară strânsă din chipurile părinților, bunicilor, străbunicilor, ducem un nume, ducem o capacitate de muncă, de gândire, de iubire. Și dăm, din ele, și ... II. VEȘNICIE PE PĂMÂNT. SĂRBĂTOAREA NAȘTERII MAICII DOMNULUI (UN PUNCT DE VEDERE LAIC), de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 251 din
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
venele sale ar curge sânge albastru, el fiind rudă îndepărtată cu ducele de Saxa - Coburg și Gotha, Alfred Ernest Albert, cel de al doilea fiu al reginei Victoria a Angliei, de aceea îi și poartă numele dat la naștere de străbunicul său în amintirea ducelui. O parte dintre rudele sale mai îndepărtate ce-i vorbă, cică au ajuns pe pământ românesc, însoțind-o pe Maria, principesa de Edinburg, la căsătoria sa cu principele Ferdinand, viitorul rege al României. El s-a
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
li se restituie județul din dreapta Oltului, ce fu cnezat sub imperiul valaho-bulgar și vecin cu județul numit la vremea aceea „Terra Zeurini” și care, cuprindea trei banate. Ioan Tihomir și tatăl său Constantin Tih, își luaseră numele Tih (Pacificul) după străbunicul său din sec. al XI-lea, Tihomir, care fusese căpitan al armatei bulgare, cunoscut pentru înțelepciunea și curajul său din timpul revoltei lui Petru al II-lea-Delian, din anul 1040, care s-a răsculat împotriva stăpânirii bizantine asupra Bulgariei. Constantin Tih
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
la hramul bisericii Sf Maria este un costum de mireasă, cusut pe pânză de borangic iar opregele sunt cusute cu fir de matase. Costumul a fost un dar din partea unei doamne care mi-a spus că acest costum a aparținut străbunicii sale și a fost îmbrăcat de către străbunica să că și mireasă, acest costum fiind transmis de la o generatie la alta. Eu simt că și-au transmis și sentimentele prin acest costum, căci cum altfel ai putea să păstrezi un obiect
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
Tango , nr. 25/2007, unde Dan Puric vorbește despre rădăcina Spiritului său Pandur: Amândoi părinții mei erau medici la Nehoiu, o comună din județul Buzău ; familia tatălui său era una dintre cele 1000 de familii de boieri valahi; unul dintre străbunicii lui Dan Puric era oltean ce a avut casa unde s-a făcut declarația de independență de la Padeș, a lui Tudor Vladimirescu; deci eu pot fi mândru că unul dintre străbunii mei pe linie paternă a avut curajul să-l
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
avea pe nimeni în apropiere, doar grădina cu flori și mormintele dintre ronduri ale soției, copiilor și nepoților. Strănepoților nu le știa numărul și nici prin ce colț de lume își duceau veacul. Probabil că ei nici nu știau că străbunicul lor, descendent din descendentul lui Dracula, încă mai trăia pe aceste meleaguri. Nimeni din ținuturile românești nu știa de existența sa, dar nici el nu mai știa ce se petrecea în țară. Uneori, în nopțile senine, o caleașcă de aur
XXXIII. BĂTRÂNUL DIN CARPAŢI (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348533_a_349862]
-
când în când cei patru îl onorau cu câte o vizită pe cel mai tânăr din neam ca vârstă, dar veteran ca aspect fizic. Bătrânul îi apostrofa de fiecare dată cu blândețe pe tinerii săi părinți și pe tânărul său străbunic: - Nici acum nu v-a venit mintea la cap...!? Dar ce să-i faci, vă cred! Ale tinereții valuri... De altfel, pe voi v-a preocupat întotdeauna plimbarea pe planetă, în vreme ce eu m-am îngrijit de proliferarea neamului! La urma
XXXIII. BĂTRÂNUL DIN CARPAŢI (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348533_a_349862]
-
cât timp rămâne să mai cânte. Avea mirarea în priviri și vorba îi lunecase domoală pe buze. „De ce mă întrebi?” Aș vrea să te cunosc și să primești invitația mea, aici... și semnalasem mai mult din privire, cafeneaua de peste drum. Străbunicul meu era latifundiar. Toți feciorii lui au fost trimiși la studii la Paris: trei au devenit medici, doi, ingineri. Avea străbunicul o vorbă ce s-a imprimat în memoria familiei din generație în generație „copiii evrei trebuie să învețe, să
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
vrea să te cunosc și să primești invitația mea, aici... și semnalasem mai mult din privire, cafeneaua de peste drum. Străbunicul meu era latifundiar. Toți feciorii lui au fost trimiși la studii la Paris: trei au devenit medici, doi, ingineri. Avea străbunicul o vorbă ce s-a imprimat în memoria familiei din generație în generație „copiii evrei trebuie să învețe, să aibă o profesie, să se descurce printre mujici până vor ajunge în Palestina”. Tatăl meu era medic, a doua generație de
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
Prokofiev. O audia de multe ori. După ce s-a întâmplat cu tata ce s-a întâmplat, între tristețea și frica de umbrele noastre și teama de a comunica între noi, fratele meu începuse să-mi repete vorba din străbuni, mottoul străbunicului. Nu numai o repeta, dar îl simțeam implicat în acest gând ca într-o îndatorire neîmplinită, uitată. O teamă cumplită a pus stăpânire pe mine. Presentimentul că face ceva periculos mă obseda ziua și noaptea. Începusem să am coșmaruri. Îl
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
avertizez. S-a oprit din povestit. O simțeam ostenită. I-am respectat tăcerea într-o liniște plină de îngăduință. - Și ce s-a întâmplat cu fratele? - A fost arestat. După 15 ani de detenție am venit în țară, în Palestina străbunicului nostru. Fratele s-a pierdut de un cancer, mama de atâtea dureri. - Ești o muziciană foarte bună, cum de nu te-ai prezentat la un concurs? - N-am putut, n-am vrut să evadez din durerile mele. Durerea și amintirile
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
treceam cu ea decapotată pe lângă alte mașini. Am mers ușor, nu i-am forțat amortizoarele pe unde mai apăreau gropi. - Să ai grija ei cum am avut și eu mai bine de treizeci de ani de când ne-a dat-o străbunicul vostru. Vezi și acum zici că este nouă. - Este bunicule, dar nu prea mai are benzină și cum eu nu am fonduri speciale... - Bine, bine, uite ia de aici banii ăștia și fă-i plinul, răspunse bătrânul scotocindu-se prin
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
bine adevărul, de-asta vin aici, pentru că îi deranjează existența noastră, îi doare adevărul. Orice minciună ar spune, adevărul va exista atâta timp cât vor fi maghiari în Transilvania . Da, noi suntem extremiștii, cei care trăim aici și ai căror bunici și străbunici au trăit aici. Oare și ei au fost extremiști atunci când au apărat patria, onoarea secuiască? Extremiștii nu sunt ei, cei care vin aici, și ai căror bunici au fost tot venetici. Tinerii secui trebuie loviți, stimați jandarmi români, ei trebuie
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1299 din 22 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Străbunicii și bunicii noștri s-au născut sub zodia lui Vasile Alecsandri. Nu exista școlar pe acele timpuri să nu recite două-trei poezii ale poetului la serbările școlare sau cu alte ocazii. Numai apariția lui Eminescu a reușit să-l pună
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
vârf de brad cosând nourași The tailor's - fir tree needle sewing clouds În zori spre mormânt - sobor de privighetori duce nopțile At dawn towards the grave - tons of nightingales carry the night Azil de bătrâni - doar șoareci în păpucii străbunicului Old people asylum - only mice în grandpa's slippers Singurătate - lângă drum ghiocelul și prima babă Loneliness - near the road the snowball and the first old lady Trupa de balet - vântul de primăvară dansând cu norii Ballet troupe - spring wind
HAIKU, ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349824_a_351153]
-
noi cu mâncarea gătită de mama. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii în comuna noastră. Cât au stat în comună a ținut-o străbunica numai în pod de teama lor, mai ales că străbunicul era la război. Se auzea că ar fi fost violate de către soldații ruși fete prin alte comune. Armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
care a fost dat dispărut. Și după el, au rămas două fete mici: Mărioara și Cornelia și soția Dalida, care nu s-a mai măritat niciodată. O dedic și bunicului Ciuciu Adam, care a fost în lagăr în Siberia și străbunicului meu, Marcu Ioan, invalid de război. A prins ambele războaie. A luptat în Primul Război Mondial. Tuturor celor ce au luptat pentru țară și au trecut prin războaie, le este dedicată poezia mea. Toată prețuirea. Aduceri aminte E vremea aducerilor
VETERANI DE RĂZBOI de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348010_a_349339]