2,392 matches
-
Crețeanu! Doamne, cât de înzestrat este acest popor al meu! Puternic și tenace este părintele stareț Teoctist Moldovanu. Va izbândi până la capăt, în nobila sa misiune, sunt convinsă, poate și fiindcă, de-acum, îi vom sta mai mulți alături. Pentru strădania sa, Liga pentru Unitatea Culturală a Românilor de Pretutindeni i-a conferit, acolo, la „locul faptei”, prin însuși președintele ei, domnul Prof. univ. Dr. H.C.Victor Crăciun, Medalia „Mihai Viteazul”. Oricare va fi rezultatul analizei de laborator, asemenea momente de solidaritate
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
meritat să sfîrșească astfel. Viața este un preț mult prea scump și care poate fi plătit o singură dată. Opriți-vă! Și dacă nu puteți desena ceva frumos, priviți-vă pur și simplu. Frumusețea chipului uman a trezit dintotdeauna admirația. Strădania de a strîmba ceea ce este frumos vine de la diavol, chiar și la cei pentru care diavolul nu există. Sursa: Chișinăul Cultural
Charlie Hebdo, preot. Savatie Baștovoi: Caricaturi mizerabile și pornografice by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104404_a_105696]
-
din Baia, vechea capitală a Moldovei (1907-1914), biserica mare de la Mănăstirea Sinaia 1897-1903), Biserica Domnească din Târgoviște (1907-1910), a plătit din banii personali pictarea schitului Cetățuia al mănăstirii Ciolanu, și multe altele. Sunt suficiente mărturii care ne conving că această strădanie a lui Carol I nu era doar expresia uneia din îndatoririle sale de Rege al României și nici un simplu gest de bunăvoință pentru Biserica majoritară, ci ea izvora din rațiuni sufletești mult mai profunde. Din însemnările Jurnalului său pe care
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
cultură al ziarului "Cuvântul liber”, scriitoare. Volumele lansate de doamna Mariana Cristescu sunt întitulate "Damen passo doble”, un volum de publicistica, și "Amor prohibit/Die verbotene liebe”, volum de versuri cu traducere în limba germană, care au prins viața grație strădaniilor Editurii "Nico”. Evenimentul a fost organizat de Despărțământul județean Mureș al ASTREI, Revista "Vatra Veche” și cotidianul "Cuvântul liber”. Au participat numeroși iubitori de carte și, evident, prieteni ai autoarei, căreia i se contura, parcă, o seară de excepție. Cei
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Medalia_virtutea_literara_acordata_al_florin_tene_1352363087.html [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
vechime. Se obișnuiseră. Erau și alte nouă fete. Nu am cercetat niciodată și nici nu am înțeles dacă jigodia s-a purtat și cu ele în același fel. Ar fi fost extrem de penibil să întreb... Am căutat alt avocat. Prin strădaniile tatălui meu, care nu a cunoscut niciodată adevăratul motiv al plecării mele de la acel birou de avocatură, m-am angajat la alt birou. Era al unei doamne între două vârste, manierată, frumoasă și foarte bine pregătită profesional. Am avut parte
PROASPĂT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1497562767.html [Corola-blog/BlogPost/376866_a_378195]
-
timpurii, semnând cu toată încărcătura de sentimente ce-i stăpânește ființa plăpândă patru capitole, elemente care amprentează vizibil viața și creația ei: „Nostalgice chemări, copilărie”, „Mamei dăruite”, „Primăvara amintirilor” și „Suflet de colindător”, în care a așternut cu migală, cu strădanie, dăruire și har trăiri inedite... 3. MIHAI LEONTE (MOLDOVA VECHE, CARAȘ-SEVERIN) - MOZAIC AFECTIV (antologie lirică de autor, A5, 312 pagini) CONSTANȚA ABĂLAȘEI DONOSĂ (Brăila, poetă, pictoriță, graficiană): Solicitat de un lir ism pierdut în visurile sale de nedeslușit pentru profilul
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_noi_apari_gheorghe_stroia_1394363296.html [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
timpurii, semnând cu toată încărcătura de sentimente ce-i stăpânește ființa plăpândă patru capitole, elemete care amprentează vizibil viața și creația ei: „Nostalgice chemări, copilărie”, „Mamei dăruite”, „Primăvara amintirilor” și „Suflet de colindător”, în care a așternut cu migală, cu strădanie, dăruire și har trăiri inedite... Dar să facem o incursiune în creația tinerei autoare pentru a-i desluși, puțin câte puțin, taina din forfota cuvintelor. Desfăcând filele calendarului “din timp de mângâieri”, amintiri dragi din copilăria nu prea îndepărtată „năvălesc
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
atenția părinților decât dacă se termină cu ochi scoși, sau capul spart, acesta fiind fără urmări, un timp, trecu neobservat. Cam spre sfârșitul clasei a șasea, când colegele Verginicăi se străduiau să vină acasă cu note bune, ea, fără vreo strădanie deosebită, veni cu un copilaș frumos, înfășat într-o rochiță mai veche și care, evident, răcnea cât îl țineau plămânii, semn că era sănătos și voinic. Părinții se bucurară nespus la vederea nepoțelului și, conform tradiției, tatăl o stâlci în
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403973799.html [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mariana Cristescu sau „gustul” unei arderi interioare Editorialistul beneficiază de certitudinea lucrurilor decantate de prezent, dar și de umbra timpului ce îl însoțește nevăzută - dar cât de prezentă și de utilă! - în toate strădaniile lui. Căci, printre atâția alții care sunt în prezent, văd sau au văzut, ori mai adesea s-au înșelat crezând că văd, și printre ceilați, iarăși ce s-au iscat, timpul rămâne un neîntrecut exeget. Un editorialist care, deocamdată, nu
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442679082.html [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
îi urmăm gesturile ample cu privirea potrivind nuanțe... Mai falsăm căutând acorduri și motive ‘n fraze cu aromă de tumult fiindcă-avem cuprinsuri emotive. Armonia ne-o dorim prea mult însă și de-aceea stingem teama cu desprinderi de pe stânca-zar așezând strădanii doar în rama unei orchestrații iar și iar. Dirijor de suflete-i iubirea, Scutură bagheta cu un braț, vraja-i gata, noi ne pierdem firea și-o urmăm în toate, cu nesaț... Referință Bibliografică: Dirijor de suflete, iubirea / Aura Popa
DIRIJOR DE SUFLETE, IUBIREA de AURA POPA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aura_popa_1419709442.html [Corola-blog/BlogPost/366531_a_367860]
-
această stau ei înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu, și-i slujesc zi și noapte în Templul Lui. Cel ce sade pe scaunul de domnie, își va întinde peste ei cortul Lui. (Apoc 7:13-15) E cutremurător gândul că strădania noastră pentru sfințenie afectează numai ființă noastră (inima, sufletul, cugetul și trupul nostru) dar nu și hainele noastre proprii, acel element al existenței noastre care depinde de relațiile cu frații și surorile noastre. În schimb trăirea în ascultarea și împlinirea
COMORI ASCUNSE IN TORA de IOAN PEIA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 by http://confluente.ro/Comori_ascunse_in_tora.html [Corola-blog/BlogPost/367093_a_368422]
-
Bune pentru durere, Frică ș-alte boale, S-a ruinat de tot. Și prin el, Vântul Îmi povestește tot mai des Cum e Pământul... O, Cogainon, casă dragă, Mansarda mea de calciu și iluzii, Tu ești răsplata cea întreagă A strădaniilor mele pentru vii! La gura peșterii ieșind, Spre geți, își ațintește fața Și vocea lui, adusă a colind, Înfiorează toată viața: Degeaba îmi trimiteți, la cinci ani, Câte-un novice-n lăncii aruncat! Secretul Nemuririi-i prea e departe Ca să
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Zamolxis.html [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
o pădure întunecată unde merg rareori. Dar într-o zi, morții și viii vor schimba locul între ei. Atunci o va lua și pădurea din loc. Noi nu ne-am pierdut speranța. Cele mai mari crime rămân neexplicate, cu toată strădania tuturor polițiilor. Mai există, tot așa, undeva-n viața noastră, o imensă iubire ce rămâne neexplicată. Am moștenit o pădure întunecată, dar mă duc astăzi într-o altă pădure inundată de lumină. Tot ceea ce trăiește, cântă, se mișcă, se cocoață
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
o importată și frumoasă realizare, festivitatea de acordare anuală a premiilor „Actualității muzicale”. În concluzie, revista „Actualitatea Muzicală” a devenit o adevărată frescă a vieții muzicale românești. Ea este incitantă în conținut și formă și competitivă în esență, rezultantă a strădaniei a pasiunii conducătorilor ei Costin Aslam, Mihai Cosma, Octavian Ursulescu și editorialistul Adrian Iorgulescu. Irina ODĂGESCU
O atmosfer? elevat? ?i spiritual? by Irina Od?gescu () [Corola-other/Journalistic/83619_a_84944]
-
rafinamentul intervențiilor solistice. În finalul programului am rămas cu bucuria restituirii Capriciului român, într-o relevantă versiune concertantă de autenticitate și farmec autohton, menită să impună pe viitor în repertoriu încă o pagină enesciană, repusă cu brio în circuit de strădania lui Cornel Țăranu și Remus Azoiței.
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
Grigorie, „adevărata bucurie de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să nu înceteze niciodată din urcuș, dorința împlinită totdeauna născând altă dorință a celui ce se află deasupra”. Noțiunea unui progres spiritual perpetuu sau a unei strădanii spre Dumnezeu Cel infinit, fiind cea mai înaltă chemare a ființelor umane - un laitmotiv clasic în antropologia teologică a lui Grigorie de Nyssa - a fost investigată intens în studiile teologice dedicate doctrinei capadociene. Astfel, în secolul trecut a luat naștere
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
înseamnă că și participarea la bucuria lui va fi infinită. footnote>”. Verbul folosit de Sfântul Grigorie pentru tinderea infinită a dorinței alături de Dumnezeu infinit este . Sfântul Maxim, într-un cuvânt de încurajare oferit prietenului său Marin, îl apreciază exact pentru „strădania avansării tale, în dorința ta de Dumnezeu, alături de infinitatea lui Dumnezeu”<footnote Opuscula theologica et polemica, a se vedea aceeași operă, unde satisfacția deplină a posesiunii mistice este chiar Paul Blowers. footnote>. Într-un alt loc, îl laudă pentru că face
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
să țină în echilibru barca asta pe o mare zbuciumată, printre pericole și ostilități dintre cele mai diverse (unele dictate de ignoranță, altele de inerție, multe din interes). Nu știu câți dintre dumneavoastră își dau seama ce meritorie poate fi această continuă strădanie spre echilibru și oferirea unei libertăți de gândire. Vă dau două exemple. Autorii de manuale de română nu sunt deloc străini de intensele controverse în istoria literaturii. Ei bine, au un ton foarte echilibrat atunci când se adresează elevilor. Din respect
Pleacă latina, dispare o oră de română, intră multiculturalismul la clasa a VI-a. Legea ideologizării învățământului by https://republica.ro/pleaca-latina-dispare-o-ora-de-romana-intra-multiculturalismul-la-clasa-a-vi-a-legea-ideologizarii-invac [Corola-blog/BlogPost/338329_a_339658]
-
chiar din categoria celor comune, ca aceia care aleg specializarea în psihologie să descopere abia pe parcursul studiilor ce spirit și exigențe are știința pentru care au optat. Rareori descoperă însă la modul nemijlocit, în această lume a noastră ce depune strădanii pentru încadrarea în normalitate, relațiile dintre cercetarea de specialitate, actorii săi și difuzarea rezultatelor obținute. în acest sens, reflecțiile lui Moscovici le apreciem ca utile tânărului discipol în științele socio-umane. în primul rând, ce-nseamnă a fi printre cei ce
Convorbiri cu Serge Moscovici by Lavinia Betea [Corola-website/Imaginative/14492_a_15817]
-
trei zile la București, a plecat așa cum a venit, lăsând în urma sa... gheață și potop de zăpadă. Evident că nimeni nu ar putea învinui FMI-ul de capriciile vremii care ni se arată a fi neprietenoasă. În schimb, cu toate strădaniile depuse, delegația n-a mai avut succesul de altădată, atât după nivelul primirilor, cât și a discuțiilor purtate. De data aceasta, spre deosebire de multe alte dăți, nu s-au arătat a fi interesați să discute cu domnul Reza Baqir nici președinte
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
Maiorescu continuă cursul primar (1848/1849 și1849/1850) la școala protodiaconului Iosif Barac unde urmează primele două clase elementare. Între 1850-1851 - absolvind școala primară, Titu Maiorescu a fost înscris la gimnaziul românesc din Șcheii Brașovului, gimnaziu înființat în 1850 prin strădania unchiului său, Ioan Popazu, pe atunci paroh al Bisericii Sf. Nicolae din Șchei, apoi protopop al orașului. A absolvit clasa întâi de gimnaziu la gimnaziul românesc din Șchei. În casa protopopului Popazu îl vede pe Anton Pann, care îi va
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1487226189.html [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
Micaela Ghitescu, traducător al operei lui Mihai Eminescu; 45. Petru Mihai Gorcea, profesor universitar doctor, pentru numeroase volume de critică și istorie literară despre Mihai Eminescu; 46. Dinu Ianculescu, actor, remarcabil interpret al operei eminesciene; 47. Ion Iliescu, bibliofil, pentru strădania de a cultiva personalitatea și opera lui Mihai Eminescu; 48. Dumitru Irimia, pentru merite în promovarea operei eminesciene; 49. Raduly Janos, poet, excelent traducător al operei eminesciene în limba maghiară; 50. Tudor Jarda, compozitor, pentru opera în trei acte "Înger
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
Maiorescu continuă cursul primar (1848/1849 și1849/1850) la școala protodiaconului Iosif Barac unde urmează primele două clase elementare. Între 1850-1851 - absolvind școala primară, Titu Maiorescu a fost înscris la gimnaziul românesc din Șcheii Brașovului, gimnaziu înființat în 1850 prin strădania unchiului său, Ioan Popazu, pe atunci paroh al Bisericii Sf. Nicolae din Șchei, apoi protopop al orașului. A absolvit clasa întâi de gimnaziu la gimnaziul românesc din Șchei. În casa protopopului Popazu îl vede pe Anton Pann, care îi va
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422966473.html [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
Manuscris > Cugetari > „LUMINĂ, LUPTĂ, LIBERTATE” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului „LUMINĂ, LUPTĂ, LIBERTATE” Voiam să scriu ceva frumos... / Ceva, din Transilvania... Însă un gând malițios / Mi-a zis: ‘Geaba-i strădania! Și l-am crezut... i-am dat dreptate, exemplu fiind Adrian Păunescu. „L”-ul creionat de palma ridicată cu degetul mare perpendicular pe inelarul îndreptat în sus, lângă celelalte trei strânse în pumn, era simbolul rezistenței tăcute și al speranței
„LUMINĂ, LUPTĂ, LIBERTATE” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440906821.html [Corola-blog/BlogPost/372228_a_373557]
-
se petrec cu puterea chemată să mângâie lacrima interioară, pe alocuri crudă și nemărginită. Gândurile poetei par descătușate din însăși maturitatea existenței peste care timpul a tot clădit în ireversibila-i trecere. Fără să abordez și fără să-i laud strădania, vreau, totuși, să-i critic bunătatea inimii în niște vremuri în care lumea pare rătăcită, încăpățânată dar încătușată, poate, de destine. O felicit pentru sinceritatea debordantă în care a știut să aștearnă cuvântul ca pe o cuminecătură, spre a mângâia
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_ecouri_la_o_carte_de_descatusari_li_george_roca_1327650208.html [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]