11,293 matches
-
care puteau omorî în două moduri diferite. - Mai am încă două "bricege", a spus el, de parcă mi-ar fi citit gândurile, arătându-mi încă două cărți de același autor: Profetul expulzat și Profetul dezarmat, amândouă publicate la aceeași editură. Gâfâia străduindu-se să zâmbească, un zâmbet care era numai o grimasă. Puse la loc cărțile, simțindu-se învingător, satisfăcut de perplexitatea în care mă aruncase. - Ce vreți de la mine, l-am întrebat. - Pot să fiu sincer cu dumneavoastră? - Sigur. - Nu vreau
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
să stați iar față în față, halucinant. Dar să nu anticipez, căci, repet, am și anticipat. A doua mască ar fi reprezentată de Tiberiu Naumescu însuși, autor de proze și eseuri. Persoană reală. Și atunci de ce, totuși, o mască? Mă străduiesc să explic. După adresa lăsată de el la pensiunea din Sinaia, am încercat să-l găsesc. Locuința din Severin era goală și mai nimeni în oraș nu-l cunoștea cu adevărat. Vecinii spuneau că apartamentul aparține cuiva din București, un
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
care le aflasem despre el. Îl deranja. Proiectase altfel această scenă. Repet, probabil cu dumneavoastră aflată în fața lui, nu cu mine. Și nu așa, fără cuvinte, în tăcere, cu seninătate. Când eram copil, tatăl meu m-a rugat să mă străduiesc să-mi iubesc semenii ca pe mine însumi. M-am străduit. Dar n-am izbutit cu toți. Unul a fost Sinescu, un ins din orașul meu natal, care mi-a displăcut profund, iremediabil. Au urmat și alții. Dar cel mai
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Repet, probabil cu dumneavoastră aflată în fața lui, nu cu mine. Și nu așa, fără cuvinte, în tăcere, cu seninătate. Când eram copil, tatăl meu m-a rugat să mă străduiesc să-mi iubesc semenii ca pe mine însumi. M-am străduit. Dar n-am izbutit cu toți. Unul a fost Sinescu, un ins din orașul meu natal, care mi-a displăcut profund, iremediabil. Au urmat și alții. Dar cel mai tare am dat greș cu acest domn, Tiberiu Naumescu sau Corneliu
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
neanonimi, sperând, la apariția fiecărui articol, nu că-i voi vedea ieșind, în lumina tiparului, pe păcătoși, ca să-și toarne cenușă în cap, ci presupunând că unii - cel puțin unii! - editori îmi vor da tacit dreptate și că se vor strădui să respecte normele elementare de transcriere și adnotare corectă a textelor clasice antologate. Fiind sceptic din fire, nesocotindu-mi deci nici propriile-mi observații critice infailibile, m-am așteptat, după apariția fiecărui articol, ca unul sau altul din cei vizați
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
de ce orizontul se luminează / încercuindu-ne. // Pe marginile drumului meu/ au murit atîtea speranțe" etc. Limbajul criptic al scrierilor lui Ghenadie Nicu este o cuirasă care le protejează în fața eventualelor tentative de abordare din afară. Cu siguranță, oricît s-ar strădui, cititorul nu poate înțelege ce are în vedere poetul în ceea ce scrie. Mai grav e că în genere s-ar prea putea să nu înțeleagă nimic. Nu-i vorbă, pe ici-colo se poate intui/bănui cîte ceva mai mult sau
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
în fiecare an acest transport trebuie să plece" (p. 245). E o ficțiune, pentru că transportul, în mod real, nu mai există, vița-de-vie din Vladia nu mai produce. Avem destule indicii pentru a interpreta romanul ca parabola unei dictaturi, care se străduie prin toate mijloacele să întrețină iluziile, să propage fericirea, să o întrețină prin vinul spumos al propagandei și să lichideze trecutul ca speranță a unui refugiu în amintire și în iubire. Imposibila plecare din Vladia, de care vorbesc toți, ține
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
sau, mă rog, postmodernul pledează pentru dezagregare, disoluție. Ținta lui nu este de a construi, ci de a demola. De a renunța la congruență, de a dinamita demersul edificant, de a nu investi inteligență, sensibilitate, ingeniozitate. Deci, pe când antecesorii se străduiau să pună constituienții în ordine, până la stadiul sunetului, acum acțiunea se îndreaptă tocmai pe fracționare, pe descompunere, pe hazard, pe o căutată ambiguitate. Sumar, aș integra perspectiva semnalată în globalism, în eclectism, în omogenizare și omogenitate, în conjuncturalism și, reiterez
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
ce s-au pierdut În negura lui, pentru noi cei de acum, pentru cei ce de-abea acum pătrund În lume și n-am uitat să turnăm primul strop de vin pe dala rece, pentru cei ce au fost, s-au străduit și au avut grijă să cultive minunata viță pentru ca nepoții și strănepoții lor să-i pomenească. Hai noroc și la mai mare!
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
Îi Înfășură trupul, imobilizându-l. Străinii pășiră pe lângă oamenii Împietriți spre interiorul apartamentului. Deschiseră ușa dormitorului fără a o atinge. Întinsă pe pat, acoperită de o pătură viu colorată, o fetiță dormea cufundată În somnu-i fără vise. Toată ziua se străduise să-și ajute mama. Iar acum, frântă de oboseală, nu simțise nimic din tot ce se Întâmplase. De aceea nu schiță nici măcar un gest la intrarea străinilor În cameră, continuând să doarmă profund. Aceștia o priviră o clipă după care
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
New York, Oxford University Press, 1993) asupra primului capitol al Teologiei Mistice. În această secțiune, Sfântul Dionisie îi oferă lui Timotei această încurajare: „abandonează tot ceea ce ai perceput și înțeles ... tot ceea este și ceea ce nu este și, renunțând la înțelegere, străduiește-te să te înalți atât cât poți spre uniunea cu El, care este dincolo de toată ființa și toată cunoașterea” (Teologia mistică, I, P. G. III, col. 997B-1000A). Se pare că această secțiune este o descriere a argumentului lui Williams. Sfântul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
fiecare în felul său și nu așa cum este realitatea și adevărul lucrului. Dar la timpul oportun, apare geniul, care deschide ochii și fruntea lumii asupra sensului lucrurilor și faptelor înconjurătoare. Revelația, creațiunea Maestrului nostru, constă în faptul că el se străduie - și reușește - să ridice jocul - jocul romînesc - la nivelul, la înălțimea, la importanța, la întinderea unui domeniu de știință, artă și filosofie, egal cu acel al poeziei și al muzicii, și acesta-i faptul epocal al timpului nostru în istoria
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
toată neîngrădita complexitate ritmică - psihologică, în cadrul sistemului de măsuri, consacrat. Și acum vine rîndul părții celei mai interesante a acestei expuneri, în aparență divagante. Dela Beethoven, el și toți continuatorii lui direcți pînă la Vincent d’Indy, inclusiv, s-au străduit - după pilda romanticilor și modernilor - să dea măsurii și în general principiului simetriei, lovituri din ce în ce mai puternice, s-ar crede, pînă la desființare. Prin ce mijloace? Prin suprimarea, uneori, a accentului tonic. Prin preponderența, asupra acestuia, a accentului expresiv. Prin uzul
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
la Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este virtutea perfectă. Ce este viu prin natura sa este și de dorit pentru cei care îl recunosc și doresc să participe la el, și pentru că nu are nici o limită, atunci și dorința participantului, pe măsură ce se străduiește să atingă limita nelimitatului, descoperă că nu are nici un punct de oprire (στάσις)<footnote Idem, Despre viața lui Moise, PSB, vol. 29, p. 23. footnote>. În lucrările sale, Sfântul Grigorie face o descriere a creșterii dorinței în paralel cu cea
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
în limba română, notează, în același gând cu Sfântul Grigorie, următoarele: „Dar cea mai înaltă cântare, care descrie cea mai înaltă taină a unirii omului cu Dumnezeu este Cântarea Cântărilor. Și ea este cea mai înaltă poezie, dacă poezia se străduiește să exprime ceea ce nu poate fi deplin exprimat”<footnote Nota explicativă nr. 24, PSB 29, p. 124. footnote>. Astfel, dacă Proverbele, „își îndreaptă cuvintele spre cel ce e încă prunc”, este pentru a deștepta dorința, prin descoperirea bunurilor spirituale pe
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Biserică: este mărturisită Împreună, ca un singur trup cu o singură voce În numele inefabil al Tatălui, al Fiului Și al Sfântului Duh - În numele cu care sunt botezați creștinii. Mai mult, acei care conduc pe alții În Biserică trebuie să se străduiască, În perspectiva Sfântului Grigorie, să atingă desăvârșirea. În concepția Sfântului Grigorie, „virtutea lui Moise” - ca Întreaga perfecțiune creștină - Înseamnă asemănarea perfectă cu Dumnezeu prin slujire, Și nu prin cunoaștere, ca „Arhetip divin”. Arhetipul este cunoscut prin persoana lui Hristos, Care
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
care le vedeam prin fereastra cafenelei unde ne oprisem pentru prima cafea a lungii zile care ne aștepta, au Început să iasă oameni grabiți, copii cu ghiozdane, vânzători ambulanți, iar orașul brăzdat de grătarul străzilor vibra Într-o disonanță polifonică, străduindu-se parcă să arunce În uitare acel moment de tihnă la care fusesem martori acum 45 de minute. Cu Corneliu ne-am Întâlnit la hotel, așa cum stabilisem. Era același pe care Îl vazusem acum 5 ani la București, doar că
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
duhovnicească nu este deloc ușoară, fiindcă ea necesită întotdeauna efort maxim, însă, cu toate acestea, „lupta împotriva păcatelor nu se situează niciodată într-o perspectivă pesimistă. Ea reprezintă, fără îndoială, polul negativ al vieții duhovnicești, dar dinamismul celui ce se străduiește duce direct către polul pozitiv”<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, „Peché”, art. în „Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique”, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
să se roage unii pentru alții, întărindu-se nu numai prin cuvinte sfătuitoare, ci și prin rugăciune. Atât seara cât și dimineața își cercetau gândurile, meditând la felul cum au petrecut ziua și noaptea. Iar dacă vedeau vreo greșeală, se străduiau să o îndrepte, cu ajutorul lui Dumnezeu. Făcând referire la remediile păcatelor și la eliberarea omului din robia lor, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață și el că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
să se producă o schimbare și în viața noastră, căci „ce altceva este să fii creștin, dacă nu să te faci asemenea cu Dumnezeu, atât cât este cu putință naturii noastre omenești? Pentru aceasta, fiindcă ai primit să fii creștin, străduiește-te ca să te faci asemenea cu Dumnezeu: îmbracă-te în Hristos”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 369BC. footnote>. Harul primit la Botez devine lucrător doar în măsura împlinirii poruncilor sfinte și primitorul trebuie să
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Peter Kien din Orbirea lui Canetti sau protagonistul din Eu nu sunt Stiller de Max Frisch ar putea ocupa un podium al plictiselii, dar numai cu medalii de argint și de bronz (în orice ordine doriți). Oricât s-ar fi străduit autorii respectivelor lucrări să-și pună personajele în situații-limită care amintesc de Dostoievski și Kafka, cei doi eroi au rămas, cel puțin pentru mine, niște burghezi simpatici, dar neinteresanți. Un fel de SpieBer, cum sunt numiți depreciativ în germană, sau
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
1802) erau de asemenea pline cu greșeli de note. Iar tentativa de a da, în sfârșit, o ediție corectă și completă a operei bachiene pentru pian (clavecin), dusă la îndeplinire de Carl Czerny, cu toată rigoarea cu care s-a străduit să propage textul bachian, a pornit involuntar de la o mentalitate străină, modificată într-un timp de peste 100 de ani (de la prima apariție a Clavecinului bine temperat în 1722 până în anul 1837, anul ediției Czerny), mentalitate ce a generat introducerea în
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
a statutului orei de religie a mai fost desbătută și în anii trecuți... Ce să facem, acestea sunt, după unii, adevăratele și singurele probleme ale României post comuniste ori post-decembriste - care, iată, de douăzeci și cinci de ani se zbate și se străduiește să-și caute locul, rostul, sensul și importanța în noua configurație geopolitică și geostrategică, în cadrul institituțiilor globalizante și globalizatoare ale structurilor europene și euroatlantice... Și te pomenești că, potrivit unora, Biserica cu ale Ei, ar sta în calea acestor demersuri
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
activitatea lor nu este remunerată. Printre realizatori se numără absolvenți de Conservator, interpreți de muzică folk, populară, country modern, precum și ziariști, scriitori, profesori, dar și oameni cu meserii obișnuite. Fiind un radio online poate fi ascultat oriunde în lume. Ne străduim să găsim sponsori, deși nu e deloc ușor. Suntem interesați să facem publicitate pentru a putea susține totuși anumite taxe care trebuie plătite - licența de radio în Germania, plata domeniilor de internet. Până acum mai degrabă am fost noi sponsori
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
Umorului „Constantin Tănase” din perioada 8 - 14 octombrie 2012 a avut totala noastră susținere. În ultimul timp, punem accentul nu numai pe știri ci, mai ales, pe formarea unor opinii pozitive față de diversele frământări cu caracter socio-politic și științific, ne străduim, cu posibilitățile noastre, să prezentăm puncte de vedere personale asupra unor situații privind democrația, politica, economia și viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. De asemeni, avem rubrici permanente în care publicăm și puncte de vedere mai îndrăznețe care nu
Ziarul „MERIDIANUL” – Un ziar al întregului judeţ! [Corola-blog/BlogPost/93882_a_95174]