963 matches
-
și o vibrație din aceeași gamă de frecvență cu ale mele! Era semnat: „Buni”! Un gest frumos, de prietenie, pe care-l obișnuiește cu cei dragi! Am fost fericită să-l facă și cu mine! Cu mine, care eram, o străină! A început o corespondență, cu oarecare intermitențe determinate de lipsa de timp liber a autoarei. M-am simțit, o perioadă „neglijată” (lucru care-mi era de neacceptat pentru orgoliul meu de... „fizician”!) până când am aflat că, era contra cronometru cu
TĂRÂMUL MIRIFIC AL ÎNTÂLNIRILOR ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376752_a_378081]
-
să-i mângâie umerii, spatele și mai ales poponețul cam dolofan al Cristinei. Când trecea buretele peste pielea fetei o făcea cu teamă. Uitase de faptul că acest lucru la făcut de atâtea ori împreună cu surorile sale. Fata era o străină pe care o cunoștea de două - trei ore și deja intrase într-o intimitate pe care nici nu o bănuise. Nu știa dacă Cristina a fost mulțumită de serviciile sale, dar căuta să scape cât mai repede de această obligație
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
readaptarea dispozițiilor care reglementează postul au fost pre �zentate pe larg, vom înfățișa postul din punctul de vedere al Sfântului Casian Romanul și al Sfântului Vasile cel Mare, primul înfățisând postul într-o viziune cu totul nouă și cu totul străină multor creștini în zilele noastre, iar cel de-al doilea fiind unul din cei mai mari Sfinți Părinți care a putut să-i dea Răsăritul. Majoritatea creștinilor în zilele noastre știu tradiționala definiție a postului, înțelegând prin post o simplă
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
se ceruse ca să treacă cu bine clasa și bacalaureatul. În rest? Nimic! La ea, vedea și altceva, mult mai mult decât își însușise el. - Bună, dragă! îi răspunse Violeta, sub privirile înțelegătoare ale lui Cuțu, care devenise mai îngăduitor cu străina de mai ieri, dând din coadă și parcă spunându-le că și el pricepe importanța momentului. Își strecură mâna în trăistuță și pe pipăite alese mărul cel mai frumos și, oferindu-i-l, continuă: - Azi m-am cam încurcat în
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
cămașă de nuntă, O vioară-o să-ți cânte de alean si durere, Peste vremi nucleare, într-o lume căruntă. Noaptea-i ludă, de vară... Vei ghici sub cearceafuri Trupul meu însetat de trecutul din tine, Mi-ești atât de străină... Sunt o mie de veacuri De la ultima noastră izbăvire în bine. Vin imagini fugare, sânii tăi sunt de abur, Trupul meu nu de nuntă-i avid, ci de ducă, Drum dual de mistere, frunze moarte de laur, Vers, iubire, cer
NOAPTEA UNUI MILENIU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372233_a_373562]
-
acest palat? Uitând și să salute și să răspundă, flăcăul se dădu la o parte din poartă și îi făcu loc fetei să intre pe lângă el. O măsură cu privire și își simți obrajii luându-i foc. Frumoasă mai era străina aceea! - Cine ești? De unde vii? Încotro te îndrepți? - Multe întrebări, râse Lia și vocea ei minunată răsună în palat ca un cor de clopoței de argint, dar voi răspunde la fiecare. Sunt fiica părinților mei, de unde vin eu și până
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
chiriaș nedorit al potecilor ascultă umbrele își face bagajul și pleacă liniștit. nu uită să-și ridice cupa din praf ca în orice joc de cărți din care castelul rămâne în picioare chiar dacă o carte lipsește sau este în plus. străino, ridică din praf și tălpile tocite ale cuvintelor tale. așa este. pe ele le uitam. le târam inconștient într-un vis fără început și fără sfârșit, dar cu accentuate tente de real. ce să mai spui când orice ființă se
LEAGĂN PENTRU MELCI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362248_a_363577]
-
-i fericirea În cel mai tainic zbor, Dar nu-ți feri privirea De rănile ce dor. Aprinde amintirea Pulsând într-un fior, Și-ascultă nemurirea- Al îngerilor cor. Să nu-ți ferești privirea... RONDELUL ÎNSTRĂINĂRII Azi ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci, Ascult izvorul ce suspină, Adânci sunt pașii tăi și reci. Secându-mă iar de lumină De ce cu nepăsare pleci? Azi ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci. Și porți cu tine crunta vină, Înstrăinată
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
nu-ți ferești privirea... RONDELUL ÎNSTRĂINĂRII Azi ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci, Ascult izvorul ce suspină, Adânci sunt pașii tăi și reci. Secându-mă iar de lumină De ce cu nepăsare pleci? Azi ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci. Și porți cu tine crunta vină, Înstrăinată ești pe veci, Iar lumea ta o să devină Abisul unde te petreci. Azi ai rămas doar o străină! FÂNTÂNI DE VISE Fântâni de vise, sălcii plângătoare Se dezvelesc în
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
de lumină De ce cu nepăsare pleci? Azi ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci. Și porți cu tine crunta vină, Înstrăinată ești pe veci, Iar lumea ta o să devină Abisul unde te petreci. Azi ai rămas doar o străină! FÂNTÂNI DE VISE Fântâni de vise, sălcii plângătoare Se dezvelesc în ramuri de lumină, Doar soarele în păru-ți poartă vină Topindu-se-n privirea ce mă doare. O rază într-o noapte cristalină Când a căzut și ultima ninsoare
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
femei de alt neam. Ei erau îngroziți de aceste căsătorii, iar această teamă se păstrează pînă și în zilele noastre. Un țăran moldovean sau muntean nu ar vrea vreodată să se însoare cu o unguroaică, o poloneză sau oricare altă străină". Discursul propus de Kogălniceanu este fragmentar. Textul este, în consecință, scris de un tînăr grăbit. El s-a inspirat din narațiunile cronicarilor, a folosit lucrările vecinilor mai în vîrstă, germanul Engel și ardeleanul Maior, și a dat o teză care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atunci încoace; contimporanii sânt cei mai răi istorici. Această depărtare în timp s-ar putea înlocui însă prea bine prin depărtarea în spațiu și prin divergența căii urmate pe acest teren. Daca noi nu ne-am prea lua după cultura străina și am privi-o numai ca un sprijin al germenului propriu de dezvoltare am fi poate apți, prin împrejurarea că luptele cu clerul nu ne ating, să vedem o seamă de lucruri mai limpede decât apusenii. Așadar când vedem vechea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înainte ne era dată putința unei dezvoltări normale a poporului după propria lui natură și propriile lui dispoziții, prin influențarea bilaterală de dinafară aceasta, dezvoltare a fost pripită și bolnăvicioasă. Partidul roșu din țara noastră este o creațiune a politicei străine, căci tuturor le trebuia un element incult și demagogic de care să poată uza. În această calitate partidul acesta a pus mâna pe aceste idei și le-a esploatat ca un mijloc comun de agitație politică contra elementelor sănătoase și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o vehemență extraordinară fiindcă pentru o mulțime de lume patriotică parvenirea la putere e o cestiune de îmbogățire și de bun trai, pentru unii o chestiune de existență zilnică chiar; dar al doilea element, cel hotărâtor periculos, e drojdia politicei străine, care face să fermenteze masa nemulțumirilor dinlăuntru. Idealul nostru ar fi ca guvernul din țară să se urce și să cază prin opinia publică din țară, fără amestecul acelui element de fermentație străină. De aceea, oricât de rea ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
93-95 găsim parcă o sinteză a arhitecturii ei: "Și-n cetatea cea zidită din a stâncii coaste sure ... Ce se vede un vis de piatră ridicat dintr-o pădure..." Îmbinarea piatră trunchi de stejar este o operă de dulgherie nu străină de meșterii de mănăstiri din ținutul Moldovei, dar și ai artei "nodului dacic" cu "îmbrățișări repetate, dinamice"49, cu prelungiri ("streașini") care eliberează propria lui putere "repezind-o" din vectori în vectori arce, colonade, bolți. Nu mai e vorba aici
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
însemnînd dublul muzeelor newyorkeze și pariziene. (Să nu omitem că, laudă Parisului!, Brâncuși are spațiul lui permanent la Centrul Pompidou.) Ei bine, nu unui curator provenind din ilustrul personal al ambasadei nostre din Londra i-a revenit amploarea selecției, ci străinei Carmen Gimenez, cu "selecția empatică a celor mai bune elemente și a celor mai dinamice axe ale producției artistice a lui Brâncuși", cum singură își definește, în catalog, inspirata prestație. E, în fond, naivitate să cauți insatisfacții (patriotice) în precaritatea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cineva la Viena ca să susțină drepturile țării. Plenipotențiarul austriac a fost implorat și prin alt memoriu să lucreze la „fericirea noastră”. Patosul patriotic al acestor cereri este o pagină antologică din istoria popoarelor aspirând spre emancipare, dar strivite de forțe străine copleșitoare. În sfârșit, la 6 august 1772, delegații munteni i s-au adresat în scris și lui Alexei Orlov: Ecaterina a II-a a făgăduit să scuture jugul nostru; cerem să rămânem slobozi, „domn de aceeași credință cu noi și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Târgșor, Ghelari, Șirna. Descoperirile denotă cunoștințele tehnice ale minerilor și topitorilor ce necesitau operații tehnice dificile-acestea se îmbogățeau de la o generație la alta și se transmiteau din tată în fiu, pe parcursul secolelor, în cadrul acelorași comunități umane, sedentare, statornice, cu totul străine de nomadism. Astfel, tehnologia minieră specifică cuptoare de redus minereu, controlul temperaturii și obținerea produsului finit (metalul)-o aflăm la cuptoarele de la Fizeș și Șoșdea (Banat), Ciurel (București) și Târgoviște. Era extras și prelucrat mai ales fierul, dar și cuprul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ea nu avea nimic comun cu istoria crudă a acestui imens imperiu, cu foametea, cu revoluțiile, cu războaiele civile... Noi, rușii, nu aveam de ales. Dar ea? Cu privirea ei, cercetau o țară de nerecunoscut, fiindcă era judecată de o străină, uneori naivă, adesea mai perspicace decât ei înșiși. În ochii Charlottei se oglindise o lume neliniștitoare și plină de un adevăr spontan - o Rusie insolită, pe care trebuia să o descopere. Îi ascultam. Și descopeream și eu destinul rusesc al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de găsit un obiect pe care franțuzoaica asta descreierată avea să-l lase pe unul dintre mormintele sătenilor. Și nu era ușor. Căci tot ce fusese propus putea să fie înlocuit cu un alt obiect asemănător: batic, piatră, monedă... Da, străina asta șmecheră ar fi putut foarte bine să vină în zori și să-și agațe broboada în timp ce toată lumea dormea. Nu, trebuia ales un obiect unic... A doua zi dimineața, o întreagă delegație găsise atârnată pe o cruce, în colțul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
au părut mai mari ca de obicei. A vorbit franțuzește. Sonoritatea acestei limbi vibra ca ultimul mesaj provenit din galaxia îndepărtată. - Știi, Alioșa, uneori mi se pare că nu înțeleg nimic din viața acestei țări. Da, că sunt tot o străină. După aproape o jumătate de secol de când trăiesc aici. „Samovarele” acelea... Nu înțeleg. S-au găsit oameni care să râdă privindu-i cum se bat! A făcut o mișcare ca să se scoale. M-am repezit spre ea, întinzându-i mâna
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mult se minunează și nici că-i vine-a crede, Când crucea ,,Sfântul Gheorghe” pe sânul lui o vede. Ș-oprește regimentul, iar bravul colonel Se-nchină la drumețul, s-apropie de el Și-i zice cu blândețe : ,,De unde vii străine ?” ,, Vin tocmai de la Plevna.” ,,Cum e acolo ?” ,, Bine. “ ,,Dar aste decorații, cum, cine ți le-au dat ?” ,, Chiar domnitorul nostru ș-al vostru Împărat.” ,, Dar pentru care fapte ?” ,, Știu eu ?... Cică drept plată Că am luat eu steagul redutei... și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
locul de diviziune de la nivelul cortexului timic migrează la nivelul medularei timice unde vor suferi diferențieri ulterioare. Celulele T care trăiesc la acest nivel posedă pe suprafața lor un receptor cu proprietăți de recunoaștere: receptorul face distincția între proteinele CMH străine (altele decât moleculele de clasă I și II) și proteinele CMH proprii; el reacționează cu primele și le tolerează pe ultimele; cu toate că receptorul nu reacționează cu proteinele CMH proprii, acesta recunoaște și reacționează cu un complex formând un peptid derivat
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
față cu alții când acei alții au de-a-i trece cu vederea atât de multe în astă privință. Următoarele vorbe a lui Arndt, dictate de focul cel mai curat (în scrierea lui: Despre ura poporului și despre întrebuințarea unei limbe străine, 1873) sânt încă și astăzi pe deplin adeverite: Cine vede, vă întreb, germanilor, și v-o aduc aminte ca să vă fie rușine, cine vede într-alt loc undeva fenomenul pe care noi îl putem vedea în toate zilele, că dintr-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
suntem culpabili de lipsă de respect "a familiei și a femeiei", cum se esprimă cu emfază d-sa. În cele din urmă, prevestim pe toți că nu numai șefii partidului conservator, dar chiar direcțiunea politică a ziarului este cu totul străină de cronicele noastre. Aceasta o declarăm odată pentru totdauna. Terminând, nu ne mai rămâne decât a constata că d. Rosetti, spre a lovi cu orice preț în adversarii săi politici, nu se sfiește a tîrî în publicitate nume cari pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]