39,341 matches
-
Române, de dimineață până în seară... și rodul muncii nu va fi al tău!... i-au lăsat moștenire o țarină și arme... și nu te vei bucura de dânsele... și tu vei trăi veșnic robind... trupul și sufletul tău vor fi străini pe pământul înrodit de tine... vei plăti aerul ce răsufli... vei plăti soarele ce te încălzește și locul unde zac oasele mamei tale, vei plăti dreptul să crești vaca ce hrănește copii tăi și boul ce-ți ajută la muncă
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
sunt aleșii tăi cresc în măriri și avuții și ție-ți este frig și copiilor tăi le este foame!... Ei fac lei, dar nu pentru dânșii, ci pentru împovărarea ta!... Doină și iar doină!... suntem pribegi în coliba părintească... și străini în pământul răscumpărat cu sângele nostru... Dar în câmpie crește, și pe dealuri iarăși crește o floare pentru popoarele chinuite... Nădejdea! Ești searbădă și slăbănoagă... ai suferit de toate... o țară de chinuri!... Ridică-ți capul strivit și caută să
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
este casa în care s-a născut Brâncuți, aceea se află cu o sută de metri mai la vale, o ruină din care mai sunt câteva grinzi și câteva sute de cărămizi pe care au vrut să le cumpere niște străini ( probabil francezi). Povestind toate acestea, reportera se apropie din nou de o femeie vârstnica ce l- văzuse pe Brâncuși în vremea când era doar o opiliță, în perioada interbelică, atunci când a venit el la Târgu Jiu pentru ridicarea celor trei
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
orașul muncitoresc, erau cozile la pâine neagră. Niciodată nu i-am auzit să bârfească sau să înjure așa, de dragul înjurăturii. Nici ranchiună nu exista, și așa, unchiul, proprietar cu chiriași aduși cu sila în propria-i casă, îi accepta pe străini, dacă nu cu generoziate, măcar cu bună- cuviință, cu politețe și acel gest de omenie, care se învață doar în cei șapte ani de acasă”. Ceea ce se remarcă la istorisirile Melaniei Cuc, care sunt un fel de tablouri de epocă
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
să trăiesc cum îmi doream. Pentru asta nu aveam nevoie de bani, decât de un creion HB și un caiet dictando! Cred că de aici, din exercițiul pe care l-am făcut pentru a nu mă lăsa developată de ochii străinilor, am ajuns la metafora care mă caracterizează în poem și în proză. Metafora este ca o mască venețiană; frumoasă și parșivă. Nu știi niciodată cu siguranță ce obraz poate ascunde”. Scriitoarea are preocupări legate și de valorificarea patrimoniului cultural local
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
e sfânta Românie. -Hai române, ieși din casă, pune vinul în ulcior Și-apoi joacă hora mare colo-n vale la izvor! Nu e fată mai frumoasă cum e fata de la țară Îmbrăcată în catrință și în iie-n primăvară... Bat străinii azi la poartă să ne cumpere pământul Și se prind cu noi în horă legănându-se ca vântul. Se adună azi la porți tot românul de cu zori Cu mănunchi de crizanteme și cu alte multe flori, Depănând povești din
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1480603768.html [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
și nu mi-e rușine, Plecat dacă am fost în afară Patria mea să vorbesc despre tine Niciodată nu am simțit vreo povară! Frații mei glăsuiesc pe șoptite Despre dorul cel sfânt de acasă, De cuvintele tale mereu răstignite Acolo străinilor nici nu le pasă! Drepturi depline nu au nici sfinții, Copiii la școală nu te învață, Doar atunci când se roagă părinții Cuprinși de tristețe în viață... Mi s-a spus, prin spații difuze, Unde nici iarba verde nu crește, Chiar dacă
SUNT ROMÂN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1396709117.html [Corola-blog/BlogPost/347733_a_349062]
-
că depărtarea te va da-napoi, Și plâng prin ramuri de cireș care-nfloresc În primăvara sufletelor noastre, câte doi. E totuși un vis Se simte-adierea prin merii-nfloriti Miresme se-nălța spre stele la tine, În juru-mi se plimbă străini fericiți Purtând în privire nuanță de bine. Mă doare când plânge în mantii de foc Apusul prin care te-ai dus fără vină, În iarbă sub meri când umbre-și fac loc Eu dorul ți-l port cu lacrimi la
GHEORGHE UNGUREANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_gheorghe_ungureanu_ioana_voicila_dobre_1335343856.html [Corola-blog/BlogPost/359203_a_360532]
-
și Capodopera Sa - Lumea Viitorului Rescrisă prin Visul unui Copil Metamorfoza Alchimistului și Miracolul Vieții - Santinela Cosmică din Mijlocul Deșertului - Secolul Declinului Inspirației Artistice ESTETICA FRUMOSULUI - Caligrafia Scrierii la Claviatura de Calculator - Frumosul Natural și Frumosul Spiritual - Artistul, Cercetătorul și Străinul - Harpa din Camera Alăturată Melodia Străveche a Naturii - Ținta de la Marginea Țintei EXPERIENȚA VIEȚII - Călători Grăbiți în Trenul Noului An - Tărâmul Fermecat al Amintirii - Tuburi Fluorescente în Lumina Asfințitului - Umbrele Caselor în Lumina Dimineții - Urme de Pași Scrâșnite pe Zgură
CUPRINSUL VOLUMULUI „ÎNTÂMPLĂRI PE TĂRÂMUL ILUZIEI” de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/octavian_lupu_1494313846.html [Corola-blog/BlogPost/340060_a_341389]
-
Emthini Eokuphila” și Miracolul Vieții - Digestia Alimentelor și Geneza Cosmosului MIRACOLUL EXISTENȚEI - Atracția Irezistibilă a Necunoscutului - Camera Video din Sala de Spectacole - Călători pe Banchetele Înghesuite ale Lumii - Melodia Autorului Anonim pentru Solistul fără Nume - Mesajele Engimatice de la Malul Mării - Străinul Ascuns în Adâncul Sufletului REALITATE ȘI ILUZIE - Călătorie prin Cronotopul Misterios al Lumii - Din Nou în Prăvălia Negustorului de Iluzii - Fragmente de Viață în Deșertul Citadin - Mesagerii Naturii pe Tărâmul Iluziei - Parcul Înverzit din Mijlocul Cenușiu al Orașului SEMNE SĂPATE
CUPRINSUL VOLUMULUI „ÎNTÂMPLĂRI PE TĂRÂMUL ILUZIEI” de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/octavian_lupu_1494313846.html [Corola-blog/BlogPost/340060_a_341389]
-
Tisa / Tot românul plâsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate./ Din Hotin și pân-la Mare/ Vin Muscalii de-a călare,/ De la Mare la Hotin/ Mereu calea ne-o ațin;/ Din Boian la Vatra-Dornii/ Au umplut omida cornii/ Și străinul te tot paște/ De nu te mai poți cunoaște;/ Sus la munte, jos pe vale,/ Și-au făcut dușmanii cale,/ Din Sătmar pân-în Săcele /Numai vaduri ca acele,/ Vai de biet român săracul,/ Îndărăt tot dă ca racul,/ Nici
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
făcut dușmanii cale,/ Din Sătmar pân-în Săcele /Numai vaduri ca acele,/ Vai de biet român săracul,/ Îndărăt tot dă ca racul,/ Nici îi merge, nici se-ndeamnă/ Nici îi este toamna toamnă,/ Nici e vară vara lui/ Și-i străin în țara lui.// De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și se-așează pe la noi;/ Și cum vin cu drum de fier,/ Toate cântecele pier,/ Zboară păsările toate/ De neagra străinătate./ Numai umbra spinului/ La ușa creștinului./ Își dezbracă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
fier,/ Toate cântecele pier,/ Zboară păsările toate/ De neagra străinătate./ Numai umbra spinului/ La ușa creștinului./ Își dezbracă țara sânul,/ Codru frate cu românul/ De săcure se tot pleacă/ Și izvoarele îi seacă/ Sărac în țară săracă!// Cine-au îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima câinii,/ Mânca-i-ar casa pustia/ Și neamul nemernicia!// Ștefane, Măria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta,/ Las-Arhimandritului/ Toată grija schitului,/ Lasă grija sfinților,/ În sama părinților,/ Clopotele să se tragă/ Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
milenar de bărbați de-a lungul istoriei și pe care autoarea îl vede ca pe o efigie a curajului și a luptei pentru țară, pentru casă și pentru neam: „Bărbat român, ai înfruntat, / De-a lungul vieții milenare, / Pe toți străinii ce-au călcat / Pământul pentru încercare! Tu ai purtat cu râvnă hramul, / Te-a răscolit amarul plin, / Ai apărat țara și neamul, / De vitregitul lor destin. // Bărbat român, frumos bărbat / Cu cruce-ntreagă-ai fost sortit, / În capul mesei așezat
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
din lume. Toate acestea redate cu mult realism, în poezia: „La porți străine”: „La porți străine ne bat fiii, / Și umiliți sunt fără drept, / Își lasă la vecini copiii / Și mai vorbesc cu ei pe Net.// De grija vieții-ntre străini, / Le uită glasul și privirea / Și între ei se-așează spini, / Și încet, încet, își pierd menirea. // Și fiul a-nceput să tacă, / Și tatăl parcă nu-l mai știe, / Și sufletele azi se joacă / Pe un bănuț la loterie
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
încet, încet, își pierd menirea. // Și fiul a-nceput să tacă, / Și tatăl parcă nu-l mai știe, / Și sufletele azi se joacă / Pe un bănuț la loterie. // Într-un târziu, la regăsire, / Când banii strânși se socotesc, / Ca doi străini fără iubire / În amintiri mai viețuiesc.” Un alt capitol este intitulat „Prin zariștea unui gând”, versuri despre iubire, despre dimensiunea spirituală și credința în Dumnezeu, despre natură și oameni, gânduri, sentimente, toate transmise după ce au trecut prin filtrul sensibilității poetice
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
văd, te simt). Această poezie poate fi numită poezia pudorii: „Te-aud cum taci de parcă nici n-ai fost / Uimire, vis, chemare și nicicând / în mine nu cerut-ai adăpost / Sărutul tălpii mele adorând // Te văd cum treci de parcă un străin / Se scaldă-n ochiu-mi ție doar supus / Viori, fiori, atingeri, dor, suspin / Uitate-s într-un veac de mult apus // Te simt cum dori din rana de pe crin / Ce mi-a-nflorit târziu pe sânul stâng / Petală ofilită într-un
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_auricai_is_cezarina_adamescu_1367701514.html [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
VALENTINA... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Când nimănui nu-i va păsa de tine Valentina revino în labirintul întâiului cuvânt ecou și miros de pământ în umbrele lungi ale serii... * Străin de iubire e cel ce te poartă pe-alei prăfuite în plină lumină * Te-așteaptă ferestra cu luceferi de seară îndrăgostiți fără leac- de inima nomadă ce-și caută zeul printre “rândași”exilați în suflete de ceară * ... a câta oară
EU TE CUNOSC, VALENTINA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1446241785.html [Corola-blog/BlogPost/379245_a_380574]
-
Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2297 din 15 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Român prin lume rătăcit Nu mai bătea la alte porți La masă astăzi ți-a venit Iisus Cel înviat din morți ! Pe unde ești printre străini Atunci când dorul te apasă Deschide-ți ușa la vecini Și cheamă pe sărac la masă. Străinul ți-este frate acum Iar cel sărac la masă pus Pe care-l întâlnești pe drum Poate acela-i chiar Iisus. Fii plin de
SFÂNTUL PAȘTE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1492266079.html [Corola-blog/BlogPost/354235_a_355564]
-
prin lume rătăcit Nu mai bătea la alte porți La masă astăzi ți-a venit Iisus Cel înviat din morți ! Pe unde ești printre străini Atunci când dorul te apasă Deschide-ți ușa la vecini Și cheamă pe sărac la masă. Străinul ți-este frate acum Iar cel sărac la masă pus Pe care-l întâlnești pe drum Poate acela-i chiar Iisus. Fii plin de milă și iubire Prin crucea Lui din nou te naște Și prima zi din nemurire Să
SFÂNTUL PAȘTE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1492266079.html [Corola-blog/BlogPost/354235_a_355564]
-
-l întâlnești pe drum Poate acela-i chiar Iisus. Fii plin de milă și iubire Prin crucea Lui din nou te naște Și prima zi din nemurire Să-ți fie Sfânta Zi de Paște ! Astăzi nu vom mai fi flămânzi Străini, pribegi la alte porți, Spre mântuirea celor blânzi Iisus a înviat din morți ! Pe dealul crucii-ngenunchiat, La ceas de cumpănă-n priveghe Adu-ți aminte de-ai uitat Iisus e încă sus de veghe. Nu te opri de te-a
SFÂNTUL PAȘTE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1492266079.html [Corola-blog/BlogPost/354235_a_355564]
-
Protectorul așa de important și cu ceilalți copii. Tot acest respect, iubire, încredere, rușine pînă la teamă pentru Dumnezeu, acum în prag de bătrînețe mi-au consolidat convingerea că, în simplitatea ei, o fată crescută la țară și, “singură printre străini, în București “( cum îi plăcea mamei să vorbească despre dezrădăcinare ei de la o distanță de 25 km de sat), a fost cea mai bună metodă pedagogica, să-și crească față. Nu mi-am amintit întîmplător de acești ani, pentru mine
INTRE CER SI PAMANT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intre_cer_si_pamant.html [Corola-blog/BlogPost/357052_a_358381]
-
de-o răscoală. Au ieșit mai mulți în stradă Și-au cerut să plece toți. N-au plecat, c-au vrut să vadă, Dacă-s tot la fel de hoți. Din asta, lumea s-a convins, Că țara noastră-i cucerită! Cum străinii ne-au învins? Nu cu arma, ci cu mită! Mi-aduc aminte că odată, Plăteam bir la-nalta Poartă, Dar acum, privind atent, Plătim bir la Continent!... Ce vă spun eu o să doară: Voi nu pricepeți că e semn? Căți
RECVIEM ÎN COLECTIV de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1447771626.html [Corola-blog/BlogPost/370346_a_371675]
-
tatălui său. De asemenea nu credem că a fost însă mare dregător, nici civil, nici militar .Credem însă că a deținut mici dregătorii administrative și militare la granița de vest a Țării în zona Balta, Prejna, Costești-Izverna , încălcată deseori de străini . Aceasta a permis probabil, tatălui său și apoi lui Buliga însuși să stabilească legături complexe, chiar de rudenie, cu moșnenii din așezările de la poalele munților Mehedinți , însărcinați și atunci ca și în secolele următoare ( până în vremea Domniei lui Cuza ) , cu
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
Sufletul tău în liniște mă îmbracă, Știu că te doare flacăra din scrum Și stingerea mereu tot mai săracă... Toți prietenii te vor jeli puțin, Pe urmă parastase îți vor pune, Tu iartă-i pe aceia care vin În preajma ta, străini de Rugăciune, Tu iartă-i pe aceia care-mi spun Că moartea în uitare te va duce Și lasă-mă din trunchiul de gorun Să-ți fiu la căpătâi de-a pururi cruce... Referință Bibliografică: Mori liniștit... / Nicolae Nicoară Horia
MORI LINIŞTIT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mori_linistit_.html [Corola-blog/BlogPost/341315_a_342644]