7,303 matches
-
Toate Articolele Autorului Sufletul meu pomană-l vrei ? E ziua morților amice ! Primește tot ce poți să iei, Chiar și un cap plin de idei ---De nu se pleacă...o să pice . Pomană ia, că-i tot primit De ziua morților strămoși ! Chiar și iubirea-i de-mpărțit, De tu primești ești fericit, Iar ochii-ți sunt mai luminoși ! Pomană fă din gură ta posacă, Cu sufletul cel trist, străin ! În haină-n aur îl îmbracă Și fă-l pe bietul om să
POMANA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1431148948.html [Corola-blog/BlogPost/368028_a_369357]
-
și din nou, perferă un sal semitransparent. Se poate observa că Varvară nu este nici pe departe o frumusețe ideală - oasele fetei masive, obrajii dolofani, pleoapele grele nu sunt trăsăturile unei zeițe. Oricine își poate da seama cu ușurință că strămoșii ei erau slavi și tătari, însă toate acestea, combinate cu îndrăzneala și extravaganța ei au făcut din contesă rusă o persoană originală, pe care era imposibil să o uiți. Varvară Rimski-Korsakova a avut o mulțime de admiratori și multe aventuri
“PORTRETUL DOAMNEI VARVARA DMITRIEVNA RIMSKI-KORSAKOVA” DE FRANZ XAVER WINTERHALTER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_unui_tablou.html [Corola-blog/BlogPost/342477_a_343806]
-
realitatea. Câmpul părinților începe să distrugă câmpul copilului și acesta se va naște bolnăvicios, fricos, obsedat. Faptele mamei și comportamentul în timpul sarcinii determină soarta și sănătatea viitorului copil. Părinții le transmit copiilor o informație completă a comportamentului lor și al strămoșilor lor. Această informație stă la baza formării destinului copilului, a corpului, caracterului și spiritului acestuia. Principala informație ereditară se transmite nu numai genetic, dar și prin intermediul câmpului. Mama este indisolubil legată prin câmp de copilul său și, de aceea, trăirile
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/valeriu_popa_1464354964.html [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
duc la badea Gheorghe să stau de vorbă despre treburile gospodărești. Clasicii literaturii noastre au scris cuvinte nemuritoare despre limba romană; azi cei de sus ne-o vând pe-o mâna de argintii. Coșbuc, în poezia „Graiul Neamului” scrie despre strămoși că: „... au văzut și munți de oase/ și de sânge râuri roșii/ dar din graiul lor nu-i scoase/ nici potop și nici furtuna/ graiul lor de voie bună/nu l-au dat.” Astăzi ni-l dau.. „aleșii" de voie
LIMPEDE CA APA DE IZVOR de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/ioan_nicoara_1431304133.html [Corola-blog/BlogPost/350849_a_352178]
-
spațiului ce mă-ndreaptă, Dincolo de ziduri unde m-așteaptă, Calea spre Tine care-i scurtă și dreaptă. Escaladez cu putere fiind mereu ajutată, Cu aripile care mi-au crescut peste noapte. Un înger mă-nsoțește spre Masa Tăcerii Unde tăcuți stau strămoșii la Ziua Învierii. Pe rând se adapă din Izvorul Înțelepciunii, Acum iubite sărută-mi și sufletul trist Căci inima-i plină de sentimentul căderii E noapte, tu stai și privești de departe, Mă vezi rătăcită deși alt zid se-nfiripă
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
a trăi frumos, ba chiar într-un mod de viață, demonstrează nevoia de speranță interioară, indiferent de condițiile exterioare, care ne-au fost de atâtea ori potrivnice. Cântul ne arată în puritatea și frumusețea noastră sufletească, fiindu-ne transmis de strămoșii oieri, care au învățat să fluiere pe mai multe voci dintr-un singur lemn. Un lemn ce prinde viață, chiar dacă e doar un fluier fără găuri. Cu el poți da și după oi, te poti și sprijini în el, ba
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1438572178.html [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
Orizont > Meditatie > DACO-GEȚII, OAMENII PĂMÂNTULUI Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-și cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales în izvoarele romane, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a acestor
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
muntean“ și get „câmpinean, râurean, locuitor de la șes“ fiind denumiri diferite pentru același popor, vorbind o singură limbă, cum au afirmat contemporanii lor greci ori romani. Aceasta a fost situația la un moment dat în perioada istorică, anume atunci când faptele strămoșilor noștri au fost consemnate de istorici și geografi străini. La origine însă, dac și get pot să fi avut același înțeles: oamenii pământului în sensul de „stăpânii pământului pe care îl locuiesc“. Ne-a condus la această concluzie comparația cuvintelor
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
sl. zemel „pământ“ cu semitic jebel „munte“. Etnonimul dak a putut rezulta din vorba autohtonă da „pământ“ + suf. k (de acest sufix vorbește și I.I. Russu, Limba traco-dacilor, p. 100) cu sensul „oamenii pământului“ și aceasta era denumirea originară a strămoșilor noștri, deoarece Dio Cassius, care scrie grecește, afirmă: „Eu îi numesc daci pe oamenii pomeniți mai sus, cum își spun ei înșiși și cum le zic și romanii, măcar că știu prea bine că unii dintre greci îi numesc geți, fie
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
Este cunoscut faptul că unele popoare poartă mai multe nume: germanii sunt numiți nemți de slavi și români, tedesco de italieni, german de englezi, allemand de francezi iar ei înșiși își zic Deutsch; la fel maghiarii mai sunt numiți unguri. Strămoșii băștinași care au populat teritoriul patriei în vechime se chemau daci. Probabil că grecii i-au numit pe aceștia get fiindcă ei au analizat clar pe dac în dialectul lor doric (da „pământ“) și au „tradus“ numele în dialectul atic
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
geții au desemnat pe locuitorii de la câmpie, harnici cultivatori ai ogoarelor. De la această ocupație s-a ajuns în chip firesc la „puternicii“, apoi „conducătorii“, aceste ultime calificative vorbind de la sine despre tăria, vigoarea, hărnicia, curajul și spiritul de organizare al strămoșilor noștri autohtoni: daco-geții. Referință Bibliografică: DACO-GEȚII, OAMENII PĂMÂNTULUI / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1411, Anul IV, 11 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
cel înveșnicit nu se mai teme Arătând spre noi: ACUZ! De ne sângerează amurgul în cuvânt Și dintr-un viitor incert facem abuz E c-am stat ca frunza-n vânt De strigă seva înspre prezent: ACUZ! De veacuri ochii strămoșilor așează Speranțe de mai bine-n cucuruz... În culorile toamnei așteaptă să vadă Duminiciler țării strigând: ACUZ! Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: ACUZ! Poezie de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 740, Anul III
ACUZ! POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Acuz_poezie_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1357737827.html [Corola-blog/BlogPost/348718_a_350047]
-
mașina pregătită de cu seară, cu steaguri tricolore, ne aștepta nerăbdătoare pentru îmbarcare. Inimile și sufletele noastre fremătau de o bucurie pe care o simt numai aceia care parcurg acest drum: un drum al întâlnirii cu istoria, cu moșii și strămoșii noștri, cu jertfele acelora care au simțit odinioară românește și au murit pentru acest ideal. În aceste momente, ei erau mai prezenți ca întotdeauna; erau peste tot, dar mai mult erau în inimile noastre, în sufletele acelora care știu să
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE by http://uzp.org.ro/1918-alba-iulia-2016-orasul-unirii-si-speranta-invierii-noastre/ [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
nu era nici un steag arborat pe stîlpii, care să ne aducă aminte că este totuși Ziua Unirii... și suntem în Orașul Unirii...Dacă odinioară, mii de case de pe acest traseu de 130 de km. erau împodobite cu însemnele pentru care strămoșii noștri și-au dat viața, acum, arar vedeai case împodobite cu steagul tricolor. Erau momente care făceau, ca și căldura din mașină, să te facă să simți răceala timpurilor pe care le trăim... Spre norocul nostru, sufletele noastre românești și
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE by http://uzp.org.ro/1918-alba-iulia-2016-orasul-unirii-si-speranta-invierii-noastre/ [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
țării a pus cunună De spini,ce nu o merita, Și lași se scaldă în minciună, Crezând că astfel va scăpa. Dar peste toate noi vom trece Și neamul dac va dăinuii Justiția o să-i ferece Pe hoți,în fundul temniții.. Strămoșii daci să fie mândrii Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor fi viitor, Căci vor avea tăria stâncii Și demnitatea dacilor! Gabriela
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1438450364.html [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
documentarea dezvoltării noastre istorice și pentru confirmarea valorii civilizației populare tradiționale făurite de străbunii noștri, în respectul lor desăvârșit pentru pământ și natură. Vă invităm la Muzeul ASTRA, deoarece acolo este locul în care vă veți întâlni cu moșii și strămoșii noștri, acolo veți vedea cât de puternice sunt rădăcinile noastre istorice în acest pământ. Bucurați-vă de aceste valori și arătați-le copiilor.
Bucuraţi-vă de tradiţii! by http://www.zilesinopti.ro/articole/564/bucurati-va-de-traditii [Corola-blog/BlogPost/99961_a_101253]
-
Toate Articolele Autorului Îmi pipăi omoplatul uneori, Cu ochii ațintiți adânc în nori Și întrebându-mă în pripă: Să fi avut cândva aripă? Iar de-am avut-o, când a fost?... De-mi are întrebarea rost, Înseamnă că demult, cândva, Strămoșul meu chiar le avea... Și înger tainic, pământesc, Îl văd, în cinul îngeresc, Zburând pe-acord de lerui-ler Între pământ și ‘naltul cer. * Îmi pipăi omoplatul uneori, Cu ochii ațintiți adânc în nori, Făcând de întrebări rispă: De ce, doar urmă
MUGURE DE-ARIPĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1453055053.html [Corola-blog/BlogPost/373741_a_375070]
-
iubire, de cultură, de artă, de omenie, pentru cei care citesc și ascultă, nu o dată cartea și melodia fiind sponsorizate din sporul binemeritat al Cotnariului. Iată ce frumos stă scris pe ambalajul care-i deopotrivă jilț, bunului Cotnari, ca un strămoș șezând înaintea popasului din pahar în care-și va spune dulcea poveste : „Vin vechi, vin generos, buchet de vise, bătrân sfătos, de-nțelepciune plin, rugină nobilă cotnar senin, tu porți blazon de soare-n sticlele-nchise.” Cotnariului i se datorează
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426139398.html [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
din 21 martie 2011 Toate Articolele Autorului Călătorule, de te nimerești prin Valencia în preajma idelor lui Marte, păzește-ți pielea de para focului! „Mare scofală!” - vor protesta cârcotașii, convinși de pe acum că au văzut destule rituri arhaice, de prin moși strămoși. Care mai de care se grăbesc să „ardă” iarna grea și să renască natura din cenușă. Dacii și romanii, vichingii, maiașii și aztecii, mongolii, egiptenii și întreaga Țară a Oașului, chiar și păstorii romanși de prin Alpii elvețieni, toți, fără
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Las_fallas_de_valencia.html [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
eseul Veronicăi Popa o profundă cunoaștere a poeziei dumitale. Dar și un gând care se ținea și de mine... Autoarea articolului vă aseamănă cu Regina Tomiris, vestită prin frumusețea ei morală, curajul și credința nestrămutată în ideea de libertate. R.V. Strămoșii ne-au fost un sprijin permanent... Dar mai e acel sprijin real pe care ți-l oferă Demnitatea de om, înțelepciunea de la o vârstă foarte fragedă, absorbită în sânge de la acele coline, acele câmpii ale pământului unde te-ai născut
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1416957629.html [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
ești de acord cu colectivizarea și naționalizarea?... Poftim?... Te opui regimului?... Sabotezi grija statului pentru om și familie, pentru bunăstarea întregului popor?... Te rog, semnează „obligat” de bună voie și nesilit de nimeni că tot ceea ce îți aparține din moși - strămoși donezi statului, fiindcă dacă nevoia o cere, o faci cu plăcere, că dacă nu, dracu’ te-a luat! Și îl ajuta desigur în convingere și decizie stimulându-l și cu câteva lovituri de bici pe spinare. - Și să știi de la
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
pentru botez, țipă ca din gură de șarpe și dădu din mânuțe și piciorușe de-l udă pe preot din cap până în picioare. Abia după ce-l înveliră în scutece, se mai potoli. Prezicătoarele presupuseră că poartă vreun blestem al vreunui strămoș, dar după botez se va liniști. Când ieșiră din biserică, gemenii dormeau liniștiți. La conac urmă o masă bogată în acompaniamentul unei formații de lăutari, joc și voie bună până noaptea târziu după tradiția românească. Referință Bibliografică: XXIII. GEMENII DIN
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
bucure de existența unui muzeu al civilizației tradiționale? Ce fel de om, de intelectual și de Român nu se bucură de refacerea celui mai vechi muzeu etnografic al țării? Ce fel de om e acela care nu vrea ca imaginea strămoșului nostru, țăranul, să aibă un loc de „odihnă"și de „acțiune"binefăcătoare asupra lumii noastre bolnave?! Ce fel de om, ce fel de intelectual este acela care nu știe că nu se poate trăi fără memorie? Și cum vremea și
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
fenomenelor sociale, etc)! Faptul că ne-am născut într-un anumit loc la o anumită latitudine și longitudine într-o anumită zi sub anumiți aștri, nu este întâmplător. Așadar, orice om se naște sub semnul unor „arderi” din părinți și strămoși care au contribuit prin energia lor la nașterea, îmbogățirea ori doar la întreținerea tradițiilor , a culturii specifice poporului din care face parte. „Memoria, ca salcia se apleacă/ Răcorindu-și crengile/ În râurile mele interioare/” (Eu, asemeni lui Hermes). Cred că
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_taina_scrisului_38_elena_armenescu_1350957353.html [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
născut pe acest pământ. N-au bejenit hai-hui prin lume, Doar jefuind și ucigând. Hoarde păgâne, migratoare, Ce-n jaf și crimă au trăit, Revendică fără onoare, Pământul Daciei, iubit. De unde au venit ei oare, Și care sunt ai lor strămoși, Ca să ne calcă în picioare, Al nostru neam și-ai noștri moși? Sunt hoarde finice ce-odată , Au jefuit ș-au omorât. Dar nici istoria nu-l iartă, Pe neamul acesta urât! N-am plecat din a noastră țară, Și
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1410447330.html [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]