2,407 matches
-
Alături de Olimpia, trăind visele ei, aventurile, nu puține, prin care trece, simte chiar nevoia să reconstituie împreună mirifica imagine a vieții lui Robinson Crusoe, viată pe care o regăseste în obiceiurilor unui popor în plină activitate civilizatorie împletită cu tradițiile strămoșești așezat într-o substanță naturalistă. A fi tradiționalist, la poporul gabonez este o soluție de conservație în marginile proprii și chiar dacă o astfel de civilizație rudimentar-tribală, vânătorească în esență și mai puțin agricolă, are un fond de universalitate determinat de
IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384830_a_386159]
-
rămase de la Părinții Iustin Pârvu și Gheorghe Calciu, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că amândoi vorbesc frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lor preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat naționale și patriotice, de cea mai bună calitate - pe care și-a asumat-o în viața sa duhovnicească la modul plenar, din convingere și din
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII? de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/384831_a_386160]
-
sacrificiul făcut de duhovnicii neamului pentru a menține deschisă ușa bisericii în vremuri de restriște, și religioasă, și spirituală, dar cuprindem și tainicele săvârșiri din viața creștinului, pentru a înțelege de ce și cum se împlinesc obiceiurile și ritualurile Bisericii noastre strămoșești, Catedrală a Neamului în care trebuie să ne regăsim prin fapte și nu doar vorbe. Este un volum de substanță. Atât ca împlinire personală a autorului, care a avut străduința de a aduce aici, spre înțelegerea noastră, atâtea portrete duhovnicești
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
independență față de puterile lumești. De aceea, dezvoltarea virtuților active, care singurele leagă pe om de om și pe toți în societate, nu se bucură de primul interes al Bisericei noastre”. Când au fost unii care au căutat să modernizeze biserica strămoșească, Nae Ionescu a atras atenția că „marele defect, sau marea calitate a Ortodoxismului, e că nu se poate înnoi. Cine are înțelegere și dragoste pentru religia noastră trebuie să găsească în el și curagiul de a privi lucrurile în față
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
clocot toate supe și trăiriNe rămân de veghe calde -amintiri.... XVIII. FRAȚI ROMÂNI, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Frați români de aceeași Mamă Să nu luăm ce-i rău în seamă, Glia noastră strămoșească Peste vremi să dăinuiască! Doar uniți în rugăciune Împlinim și cele bune Sfinții noștrii păzitori Ne feresc de trădători! Răul vrea să ne despartă Să mai rupă iar din hartă, De ne dăm mâna frățească Salvăm Țara strămoșească. Moșii noștrii
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Glia noastră strămoșească Peste vremi să dăinuiască! Doar uniți în rugăciune Împlinim și cele bune Sfinții noștrii păzitori Ne feresc de trădători! Răul vrea să ne despartă Să mai rupă iar din hartă, De ne dăm mâna frățească Salvăm Țara strămoșească. Moșii noștrii sunt de pază, La hotar încă veghează Tulnicul răsună-n munți Au ajuns cu toți cărunți Cuza, domnul cel mai drept A dus țara chiar în piept, Cu ocaua lui cea mică Ne-a scăpat și de risipă
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
ce-i rău în seamă,Glia noastră strămoșeascăPeste vremi să dăinuiască!Doar uniți în rugăciune împlinim și cele buneSfinții noștrii păzitoriNe feresc de trădători!Răul vrea să ne despartăSă mai rupă iar din hartă,De ne dăm mâna frățeascăSalvăm Țara strămoșească.Moșii noștrii sunt de pază,La hotar încă vegheazăTulnicul răsună-n munțiAu ajuns cu toți cărunțiCuza, domnul cel mai dreptA dus țara chiar în piept,Cu ocaua lui cea micăNe-a scăpat și de risipă! În divan mereu adună... XIX
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-a hirotonit
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. DAMASCHIN CORAVU (1940 – 2009). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA MAREA SA TRECERE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprili [Corola-blog/BlogPost/384999_a_386328]
-
Acasa > Poezie > Amprente > IA STRĂMOȘEASCĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Am cusut pe ie macii toți în floare Spicele de grâu scăldate în soare, Hora bătrânească ce o știau moșii Dimineața pură când cântau cocoșii
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
Ia am s-o îmbrac ea îmi este portul, Când îmi petrec Moșii am să cos și ortul, Vămile să trecem înspre veșnicie Cu făclii speranțe aprinse pe ie! 02 iulie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Ia strămoșească / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1646, Anul V, 04 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
-n locul lui Moș-Crăciun, îi întâmpină moartea. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” De colinda cea străbună, doliu e în Praznic Sfânt. Că în loc de stea în mână, își țin crucea pe mormânt. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” O colindă strămoșească de-a cânta nestingheriți în datină creștinească, orfanii-și jelesc părinți. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Iar a colindei cântare sub ram de cetioară, ecou va duce în zare, din Pitorească Țară. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Colindă
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... În încheierea acestui material In memoriam sau Pro Memoria, voi susține, deci, cu toată tăria că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384529_a_385858]
-
integritatea umană urmând să și-o petreacă împreună. Diferențiată și complementară, această unitate umană este o unitate conjugală: ”Creșteți și vă înmulțiți!” În acest fel, Dumnezeu a oferit oamenilor cel mai bun leac împotriva celor două rele provocate de păcatul strămoșesc: neînfrânarea poftei trupești și dispariția neamului omenesc prin moarte. Pot , oare, cuplurile de același gen, bărbat cu bărbat sau femeie cu femeie, să asigure continuitatea vieți umane pe acest pământ? Poate avea urmași legătura intimă dintre doi cocoși, doi armăsari
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
că este simplu să o arătăm, dacă vrem, dacă fiecare dintre noi gândește, se informează despre trecut și prezent și meditează. Credința a fost întotdeauna un factor important de menținere a unității românilor de pretutindeni și de păstrare a limbii strămoșești. Globalizarea, acest fenomen, strategie ori ideologie sau toate la un loc, ”se constituie ca un ansamblu complex având ca obiectiv realizarea integrării internaționale la nivel economic, militar, politic, socio-cultural și de securitate, conducând la uniformizarea nivelului de trai și de
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
guvernului european, care, la rândul său, respectă direcția dictată de alte forțe oculte, superiore. Observăm că avuția națională se macină pe zi ce trece mai adânc și nu cunoaștem direcțiile înspre care este expediată. Observăm că deja 30% din pământul strămoșesc, apărat cu prețul vieții de toate generațiile anterioare, nu ne mai aparține. Observăm că se duce de râpă învățământul, educația și sănătatea. Ni se impun modele străine de cultura noastră milenară, ni se distrug izvoarele cunoașterii istoriei naționale. Observăm că
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
grai Iancu Almăjan Bănățanu. „Vorbiț să-ntăliagă lumia dî la sat / [...] / Nu stâlșiț prîn șpiluri limba me română / [...] / Spuni-ț româneșce pră unge îmblaț.“ Se poate observa că românul născut și crescut la sat își iubește și respectă atât de mult graiul strămoșesc, încât îl poartă în sufletul lui mereu și-l redă în versuri, versuri în care oglindește obiceiri specifice zonei în care s-a născut și a crescut, portul tradițional, ocupațiile de bază ale oamenilor de la sat, cântecul horelor, dorurile din
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
în sufletul lui mereu și-l redă în versuri, versuri în care oglindește obiceiri specifice zonei în care s-a născut și a crescut, portul tradițional, ocupațiile de bază ale oamenilor de la sat, cântecul horelor, dorurile din suflet. Prin graiul strămoșesc țăranul român se identifică cu tot ceea ce are mai sfânt, dragostea de mamă, dragostea de neam și țară, obiceiul strămoșesc, portul din străbuni lăsat, ocupațiile, tradițiile legate fie momentele de trecere din viața omului, fie de sărbătorile religioase, hora și
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
născut și a crescut, portul tradițional, ocupațiile de bază ale oamenilor de la sat, cântecul horelor, dorurile din suflet. Prin graiul strămoșesc țăranul român se identifică cu tot ceea ce are mai sfânt, dragostea de mamă, dragostea de neam și țară, obiceiul strămoșesc, portul din străbuni lăsat, ocupațiile, tradițiile legate fie momentele de trecere din viața omului, fie de sărbătorile religioase, hora și cântecul popular. „Scriitorul dialectal scrie artistic, ca un scriitor adevărat, dar ce îl diferențiază de sriitori este limbajul. El încearcă
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
ciovica fiind pasărea ce se presupune că ar anunța moartea unui om, dar și de Ștefan Pătruț în „Strigoniu“. Satul este locul unde înțelepciunea și-a făcut casă. Descoperind viața de la sat cu tradițiile și obiceiurile ei, prortul și graiul strămoșesc și nu doar descopernid-o, ci simțind-o în ființa noastră ne înțelpțim, aflăm frumusețea, sfințenia obârșiei noastre. Note: 1 Ion Căliman, Ion Ghera, Georgeta Popa, Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010, pag. 31 2 Idem, Ibidem, pag
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
certificat de naștere intitulat „Certificat târziu de revenire în patrie.” Da! Născut sas în Transilvania din strămoși care cu sute de ani înainte si-au părăsit pământul natal, eu, cam a opta generație în noua lor patrie, reveneam pe pământ strămoșesc și eram primit cu brațele deschise deși anale nu păstrau evidențele celor plecați. Am fot impresionat în specia de precizarea legală făcută cu ocazia unei declarații pe proprie răspundere. Funcționarul mi-a înmânat un formular de atenționare în care era
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
fără pregetare, Merg în biserici la-nchinat. Fetele au luat de dimineață, Zăpadă proaspătă în cană. Și s-au spălat pe păr,pe față, Ca-n datina pelasgiană. Apoi în grupuri tinerești, Spre dealuri,crânguri și păduri, Pornesc ca-n datini strămoșești, În cântece și strigături. Fetele mândre care strâng, În buchețele tămâioare. Pleacă cântând voios din crâng, Se duc la marea șezătoare. În zi de Dragobete ,azi, Când păsările ciripesc. Și ochii noștri sunt mai calzi, Căci de iubire strălucesc. Zici
DRAGOBETELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382581_a_383910]
-
POPESCU DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ȘI ÎNȚELEPCIUNE Dunărea, fluviul ce nu-și uită niciodată drumul, fluviul ce a avut răbdare să asculte ani și ani lacrimile și zâmbetele oamenilor a fost mereu o pildă în păstrarea învățăturilor strămoșești, a tradițiilor fără de care omul s-ar asemăna unui copac fără rădăcini, unui copac ce se ofilește cu prima rafală de vânt, a unui copac ce nu are un nume care să-i definească originea. Dumitru Radu Popescu în nuvela
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
rădăcini, unui copac ce se ofilește cu prima rafală de vânt, a unui copac ce nu are un nume care să-i definească originea. Dumitru Radu Popescu în nuvela „Duios Anastasia trecea“ insistă asupra importanței păstrării obiceiurilor, tradițiilor și credințelor strămoșești. Locul în care se desfășoară acțiunea în nuvelă este un sat din județul Mehedinți prin care trecea Dunărea. Anastasia, personajul principal al operei, o păstrătoare a credințelor strămoșești, îngropă un partizan sârb respectând tradiția din bătrâni. Partizanul sârb a fost
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
nuvela „Duios Anastasia trecea“ insistă asupra importanței păstrării obiceiurilor, tradițiilor și credințelor strămoșești. Locul în care se desfășoară acțiunea în nuvelă este un sat din județul Mehedinți prin care trecea Dunărea. Anastasia, personajul principal al operei, o păstrătoare a credințelor strămoșești, îngropă un partizan sârb respectând tradiția din bătrâni. Partizanul sârb a fost omorât de nemți și abandonat la o răscruce de drumuri ca pildă pentru alți răzvrătiți. Pentru curajul ei de a păstra credința strămoșească Anastasia a plătit cu viața
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
operei, o păstrătoare a credințelor strămoșești, îngropă un partizan sârb respectând tradiția din bătrâni. Partizanul sârb a fost omorât de nemți și abandonat la o răscruce de drumuri ca pildă pentru alți răzvrătiți. Pentru curajul ei de a păstra credința strămoșească Anastasia a plătit cu viața, pentru că nemții au omorât-o înecând-o în closetele ocupanților. Criticul Vladimir Streinu afirmă că „tiranul visează să interzică [...] străvechile rânduieli ale sufletului românesc.“ Prin dramaticul final al Anastasiei nemții nu au reușit să interzică
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]