476 matches
-
dintr-o singură mișcare, așa cum scoți o mănușă de pe mână, întorcândo pe dos. Spectacolul va fi asigurat, transmisiune live, toți scriitorii lumii vor trage concluziile care se impun... Sări din cadă... Apa intrată în nas îi provocă o senzație dureroasă, strănută, simți că se îneacă, făcu un pas și alunecă pe gresie, se propti de perete, apoi se așeză în fund. Auzi apa de la toaletă. Ridică privirea dintre picioare și-l văzu pe Magician. Tocmai se încheia la șliț, fiindcă este
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
a ieși din casă. să afișeze o față zîmbitoare cînd merge pe stradă. să nu pară prea curios. Cînd ceva îi atrage atenția să nu se uite cu insistență ca un bădăran. Cînd tușește să ducă mîna la gură. Cînd strănută să-și scoată repede batista din buzunar, dacă se poate înainte de a stropi cu microbi în jur. Cînd se așază pe o bancă să ocupe un spa țiu decent, nu chiar pe mijlocul ei, pentru a nu da impresia că
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
mai închina o dată, ieșind de-a-ndaratelea. Când băteau clopotele pentru slujba cea mare, de seară, babele ieșeau în prispa bisericii. Sufletul lor, ca hârtia. Coborau copleșite scările, una lângă alta, privind cerul dulce de primăvară. Trăgeau în piept miresmele proaspete și strănutau. - Răcii! zicea baba Tinca. - Trage-n biserică, adăuga și baba Chirița. - Ce-ați zis? întreba Lixandra, care era cam surdă. - Ce să zicem? Trage-n biserică! - Așa e. - Da p-a lui Țuluc o văzurăți? se învenina Aglaia. - O văzurăm
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
primăveri cădeau peste Cutarida, de se topea zăpada, luată parcă în lopată, babele, toate pâlc în casa coanei Marghioala a lui Mială. Lipa-lipa, câte una, numai în papuci, cu barișul pus pe ureche, să nu le umfle curentul și să strănute, până la gardul văduvei. - A, coană Marghioalo, acasă ești? În geamurile crăpate, murdare, cu chitul căzut, pline de frunze de mușcate, verzi-coclite, soarele, cât polul, făcea cercuri de lumină. Bătea vântul lui martie, subțire. Pe coana Chirița o înfiora toată, umplîndu-i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ședea niciodată ca oamenii pe scaun: sau punea un picior sus, pe sub fesa celuilalt, sau se lăsa pe spate atât de mult încît picioarele i se întindeau departe pe covor. Se scărpina în văzul tuturor și fără jenă în cap, strănuta zgomotos, scotea limba câteodată din gură ca să dea a înțelege că o chestiune e boacănă, fluiera în plin salon o arie, sau se-nvîrtea în pas de dans. Deodată apoi se lăsa jos pe covor lângă fotoliul unei doamne. La prințesa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
da la toamnă. Celula morală a lui Conțescu era, cum se constată, foarte rezistentă. Totuși, orice-ar fi spus Smărăndache, sistemul nervos nu e de sine stătător și nu poate să biruie mizeria fiziologică. Într-o zi Conțescu începu să strănute. Ai casei îi urară noroc, adevărul este că umbla o gripă destul de gravă, din cauza temperaturii prea ridicate și oscilante. Vizitatorii care se perindau prin camera sa îi aduseseră microbul. Conțescu începu să simtă o mare oboseală în membre, se plânse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
programele europene (cât dă țara și cât de puțin ne dau ei) Infracț ionalitate în creștere, putem să avem orice poliție. Exod în Vest. Se spune că în Spania a crescut șomajul. Dârdâială națională. Vom tremura toți, dar toți, cât strănută ăștia din Europa MARE. Averea și anii se tot duc !!! Speranța de viață alterată, îndușmănire socială (homo, homini...) și, mai ales, natalitatea în mare pericol ! Mai putem vorbi de limbă, obiceiuri și distracții? țineți-vă bine: D+RD+IALA NAȚIONAL
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
numea sculativă"269. Și motivul trezirii miraculoase la viață este parodiat prin enumerarea gradată a recăpătării tuturor facultăților umane, care culminează în zona grotescului după cum urmează: "Dintr-o dată, Epistemon a început să răsufle, a deschis ochii, a căscat și a strănutat, apoi a tras un pârț care l-a făcut pe Panurge să se bucure: Acum pot să spun că e vindecat!". Rabelais consideră suficient acest năstrușnic mod de a capta interesul lectorilor, așa că purcede imediat la descrierea amănunțită a celor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
suntem cât se poate de atenți la oră. Nu vorbim cu colegii, nu le trimitem bilețele, nu le facem diverse semne. Nu întrerupem profesorii! Dacă avem de întrebat ceva, ridicăm mâna. Vorbim numai dacă avem acordul profesorului. Dacă tușim sau strănutăm, obligatoriu ne acoperim gura cu batistă. Dacă avem o problemă, ne simțim rău sau dorim să mergem la toaletă, ridicăm mâna și cerem permisiunea profesorului să ne dea voie pentru a ieși câteva minute. A nu se face obișnuință dintr-
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
scut american, puah!), nu cred că ne va fi foarte bine, pentru că rușii care sunt de cealaltă parte a scutului, sunt atât de imprevizibili încât chiar ideea de siguranță eventuală, imprimată de scut, se poate volatiliza foarte ușor, numai dacă strănută Ivan odată mai tare. Și atunci ce te faci, frate? S-a înșelat Silviu Brucan Azi am avut multă treabă. Nu la câmp, fiindcă de când am doar terenul cuprins între pereții de la balconul apartamentului meu, am renunțat să mai dau
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
așa, am auzit-o eu gemând, mai bine dă baioneta ceea de la brâu. Deschise gura încleștată fetiței cu lama lată a baionetei, apoi turnă câteva picături de apă călduță, sălcie și stătută, din bidon. Mai turnă puțin și deoadată fetița strănută împroșcând apa în stropi mărunți. Deschise niște ochi negri, adânciți în niște pomeți proeminenți. Văzu cele două chipuri de militari străini care se uitau mirați la ea și strânse iar ochii, încercând să spună ceva într-o limbă necunoscută, dar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ceea ce i se impută până și lui Molière, care folosise tehnica în Avarul. Având în vedere un astfel de puritanism, nu mai apare deloc surprinzătoare considerarea tragi-comediei drept "ceva monstruos" sau respingerea operei ca gen în care personajele râd, plâng, strănută sau tușesc în ritmul muzicii, într-un mod cu totul neverosimil.175 Pe de altă parte, după cum observa Ion Constantinescu 176, există și aspecte prin care Gottsched se distanțează de modelul francez, cum ar fi cel privitor la necesitatea existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
polițiilor din lumea întreagă sau să-i încurajeze pe agenții dispersați pretutindeni. Perfecționarea acestor mijloace a atins cote atât de înalte încât, într-o declarație publică, un jandarm ne asigura că, dacă un pușcăriaș aflat în stare de libertate condiționată „strănută în cealaltă parte a orașului, îl auzim în birourile noastre”. Numai că aceste asigurări bazate pe calitatea supravegherii tehnologice sunt uneori infirmate de „faptul divers”, de unde aflăm că, uneori, deținuții mai evadează și astăzi ca în romanele lui Hugo și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ființelor malefice și al demonilor (infern). Într-o abordare mai puțin religioasă, înaltul își păstrează semnificația pozitivă de ambiție, de vârf social, profesional sau material (vezi A urca), în timp ce partea de jos constituie o poziție devalorizată pe scara valorilor umane. Strănut Strănutul constituie adesea primul simptom al unei răceli sau al unei alergii. În vis, actul simbolizează cu siguranță o posibilă slăbire, dar mai ales chinuirea energiilor negative. Cel ce visează aruncă ceea ce îl încurcă și îl otrăvește. Străin, necunoscut Personajele
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
lui Dumnezeu să-ți ajute. Se crede că nu e bine a lua ouă sau mere cu sine în călătorie, căci la din contra, îi va merge rău. Dacă cineva pleacă în inspecție sau la vreo petrecere și pe drum strănută caii, apoi se crede că va fi bine primit sau își va petrece bine. Dacă cineva pleacă în călătorie și, uitînd ceva acasă, se întoarce spre a-și lua obiectul uitat, apoi se crede că nu-i va merge bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cercel pentru urechea dreaptă a copilului. (Gh.F.C.) Chef După cum va vedea cineva întîi dimineața un om leneș sau harnic, așa-i va fi cheful toată ziua. Cînd ți se varsă cofa cu apă chiar la fîntînă, face-a chef. Cînd strănuți de trei ori în șir e iar semn de mare chef. Cheie E rău cînd ți s-a rupe cheia-n ușă ori în lacăt. Femeile mai ales se tem grozav. Chelie Arde părul care-ți cade din cap, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copii care se nasc șchiopi, orbi etc. sînt însemnați, adică foarte răi. Dacă se naște un copil foarte slab, așa că se pare că-i mort, apoi e bine a-l afuma cu o petică de pînză, și apoi el îndată strănută și prinde putere. Ca un copil să trăiască, îl cumpără vreo familie de la părinți. Ca un copil să trăiască, cum se naște, moașa se duce iute cu el la biserică, și pe cine va întîlni întîi la biserică, aceluia îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o femeie măritată capul vinerea, apoi se crede că-i va muri bărbatul. Soțul unui mort nu se piaptănă o săptămînă de la moartea lui, fiind rău de moarte pentru acel soț. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin cămeșa sau haina, ca să nu i se întîmple același lucru. Ciubotarul să nu primească la dres o ciobotă desperecheată, că-i moare nevasta. Se crede că nu e bine a da mîna cu cineva peste prag
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-i bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie. Venindu-i cuiva să strănute și neputînd, apoi se crede că va fi purtat de nas
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie. Venindu-i cuiva să strănute și neputînd, apoi se crede că va fi purtat de nas de cineva. Cine strănută în sara de Sf. Vasile are noroc tot anul. Se crede că dacă strănută
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie. Venindu-i cuiva să strănute și neputînd, apoi se crede că va fi purtat de nas de cineva. Cine strănută în sara de Sf. Vasile are noroc tot anul. Se crede că dacă strănută cineva sîmbătă dimineața, apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie. Venindu-i cuiva să strănute și neputînd, apoi se crede că va fi purtat de nas de cineva. Cine strănută în sara de Sf. Vasile are noroc tot anul. Se crede că dacă strănută cineva sîmbătă dimineața, apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strănută, e semn că va face veselie. Venindu-i cuiva să strănute și neputînd, apoi se crede că va fi purtat de nas de cineva. Cine strănută în sara de Sf. Vasile are noroc tot anul. Se crede că dacă strănută cineva sîmbătă dimineața, apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută caii pe timpul cînd sînt în drum, este obicei a zice: „Sănătos!“ Streașină Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]