784 matches
-
și a început să arate interes din ce in ce mai mult. Se desprindea vioiciunea minții, capacitatea de a înțelege faptele de viață și de a le înmagazina. Din spusele lui, din gesturi și din aerul ce-l afișa, iesă în evidență portretul omului strașnic pe care il descriau sătenii. Încercăm atunci să străbat cu ochii minții, cum a fost posibil ca încercările sătenilor, ale soției, ale băiatului să nu poată clinti nimic din ordinea și vrerea stabilită de el, iar această nepoata impusese sub
CONFLICTUL DINTRE GENERAŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346802_a_348131]
-
și bun ne stăpânește viețile scurgându-se agale spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe noi înșine ancorați în adâncul și farmecul lor." Meșteșugită din materialul rezistent al originalului nea Mitică, "neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri.", proza lui Octavian Curpaș, cum chiar autorul subliniază, este "o părticică din istoria emigranților români, o istorie încă nescrisă" menită să salveze din sorbul
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
fermecată și-o păstrau aprinsă veșnic ca lumin-adevărată. Era totul doar simțire cu izvor în zbor de îngeri, oamenii trăiau ferice fără lacrimi, fără frângeri. Tot atunci, ne mai spun bunii, un fecior prin munți trăia, chipeș și cu boiul strașnic, fiu al babei Dochia, mesager trimis, se pare, de chiar bunul Dumnezeu să dea dragostei cătare și trăia sus, pe Ceahlău, sau oricum prin munții falnici stăpâniți de vechii daci, prețuit deopotrivă de bogați și de săraci. Și fecioru-acela chipeș
POVESTE DE DRAGOBETE de LEONID IACOB în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346834_a_348163]
-
La cumpăna dintre viață și moarte - reflecția asupra propriei existențe se profilează ca pe un ecran, obligându-l să-și regândească și să-și reconsidere propriile atitudini de până atunci. Dacă balanța înclină spre viață, aceasta va fi o învățătură strașnică asupra viitorului. Dacă nu s-a reținut nici o pildă, nici o învățătură, înseamnă că experiența nu a avut efectul scontat. Din toate poate omul să învețe. Dar mai mult învață din propriile încercări. Autoarea începe în chip neașteptat cu sfârșitul, relatând
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346436_a_347765]
-
puterea nu se întamplă a fi decât comparabilă cu dorința de dominare, care este din ce în ce mai mare pe măsura insatisfacțiilor anterioare, deoarece nu mulți pot fi dominați, cu atât mai puțin un veșnic copil rebel(așa după cum poate fi o femeie strașnică și cu adevărat puternică)..? Aceasta dacă nu se întâmplă atunci se trece la abuzul de forță de care face exces tocmai acele minți mai slabe, ce ar evita chiar înfruntarea directă cu unul pe măsură, ce să mai spui de
A FI SAU NU FI DOMINATOR..? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348496_a_349825]
-
suplinești?! plusă ușor temperat, ridicând sprâncenele a râs concesiv, după care, hohoti răgușit, căci o voce îi silabisise în clar numele interpelatului său. Izbucniseră toți în râs. Apoi, reperând mișcările Americanului, se ridicară în picioare ca mânați de niște resorturi strașnice, încât nimeni n-ar fi zis că ei sunt septuagenari. Îl urmară, emoționați. O ușă batantă se deschise și pășiră în Salonul de cocktail-uri. De undeva se auzi un glas care le ostoi bătăile inimilor: da, e ora...! Pe
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
fecundă care-mi aține calea, Iar anii-mi - licuricii cu zbor schimonosit, Mi-e sâmbăta lințoliul ce-l flutură azi jalea. Mi-e timpul inamicul cu aripi de oțel, Evit apropierea-i ascunsă de hublouri, Dar clipe mă-mpresoară în strașnicul hotel, Observ, după nuanță-s dispuse în carouri. Mai pierd și azi o luptă cu orele pustii, Migrează plictiseala ca păsări călătoare, Aș duce săptămâna tăiată în fâșii, S-o coase cu migală o nouă ursitoare. În zilele ce-aleargă
MI-E SÂMBĂTA CALVARUL... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378019_a_379348]
-
ai să te bucuri nici de copila ta. Când vei fi mai fericit, atunci te va părăsi! Singurătatea și tristețea să te însoțească de-acum! Am fugit de-acolo, de bocetele și blestemele babei nesuferite și am pus sub pază strașnică Grădina Fericirii Veșnice. Am vrut ca fata mea să fie veșnic fericită, să nu cunoască iubirea și, mai ales, dorința păcătoasă care mi-a adus numai blestem și nefericire. Și acum? Acest nemernic de străin, acest Mărțișor, vine să împlinească
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
începură să-l învăluie, Foc-Nestins strigă disperat: - Porunciți să-i arunc în cuptor, Majestate? Imediat execut ordinul! - Mai stai, zise Soare-Împărat, să mai aud și alte păreri! Cu prințesa ce-ați făcut? - Am încuiat-o în iatacul ei, sub pază strașnică. - Bine! zise împăratul. Alte păreri? - Sire, cuvântă și Rază de Vis, lăsați-mă pe mine să-i învălui pe cei doi îndrăgostiți cu razele mele vrăjite. Ei vor uita de blestemata împărăție a cumplitei Ierni. Apoi, îi vom duce în
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
a apropiat de mine să mă îmbrățișeze. - Stai să nu-ți pătez hainele, că sunt plină de roșii din cap până în picioare. - Mamă, dar ce faci aici? întrebase Ovidiu arătând spre ceaunul enorm ce trona pe pirostrii, deasupra unui foc strașnic. - Of! Fac zacuscă, am copt vinetele și ardeiul, am călit ceapa, mai am să termin bulionul, apoi le amestec. - Păi, mamă, te prinde noaptea până termini! remarcase el cu destulă ușurință. - Știu, dar roșiile le aveam tocate de ieri, mâine
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
din plin când se juca cu Primăvara, în uralele de veselie ale prietenilor și slujitorilor fiicei sale. Nici în ruptul capului n-ar fi acceptat Soare-Împărat vreun străin să-i tulbure liniștea și fericirea fiicei sale. De aceea pusese pază strașnică la ziduri pe fioroșii căpcăuni . - Sosește... Majestatea-Sa... Soare-Împărat! trâmbițară străjerii palatului și toată lumea se trezi buimacă din vraja dragostei aprinsă de inima lui Mărțișor. Se dezmetici și Primăvara când alaiul împăratului se apropie de palatul său. Din trăsura de
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
zare M-așteaptă răbdător nepământeanul crainic. Alerg cu pași de vânt, ca lupii să n-audă, Căci sigur m-ar răni în tot ce am mai sfânt, Făcându-mă vasal pe-a lor neagră feudă Unde să fiu legat prin strașnic jurământ. Și îmi apare-n drum un cal fără zăbală Purtând un far în coamă, cu o lumină albă, Mă duce-n zbor spre luna cu aură regală Și uit de umbra clipei, de trecerea ei oarbă. Zăresc în jur
NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378728_a_380057]
-
Lumini de flori, izvor de bucurie, Pe dealuri, în opinca și suman, Cum duse turmă mândrul de cioban. Veniți aici, ca să vedeți în teascuri Cum mustul se preface-n vin, de veacuri, Admira trandafirul din covor, Acesta-i cel mai strașnic dar al lor. Veniți aici, să învățăm acum Cum să trăim viața si-nca,cum, Din viața lor să știm ce să alegem Pe trepte tot mai' nalte noi să mergem. Veniți aici, unde spre noi coboară Dovadă sacra-a
MUZEUL ETNOGRAFIC de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378743_a_380072]
-
îi sfătuiesc să nu ia nici o parte la această luptă, ci să rămână în odihnă, că eu nu poftesc ajutor de la ei spre alungarea unitului vrăjmaș muscalo-austriac”; iar cine s-ar uni cu dușmanii, va fi lovit „cu cea mai strașnică și fără milă pedeapsă în viață și în avere”. În acel moment, așadar, Bem nu cerea altceva românilor decât neutralitate, ceea ce însemna o recunoaștere a poziției lor particulare în raport cu statul maghiar. Dealtfel, cum bine a observat și Eligiusz Kozlowski, Bem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-voi sceptrul peste Ierusalim, Emanația, Pește toți fiii ei, și peste fiii tăi, O Lúvah, si peste-ai mei Pînă ce zorile a-i deștepta se vor fi-obișnuit; apoi trîmbița mea puternic răsunînd, Răpită-n depărtări în noapte; porunca-mi strașnica va fi păzita, Căci mi-am pus străji la posturi 44; fiecare-al zecelea om 495 E cumpărat și e vîndut, și-n noapte neguroasa cuvîntul meu le va fi lege". Luváh răspunse: "Dictează Semenilor tăi; nu sînt eu Prințul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
te-alung în depărtata negura Departe cît puterea-mi să te-azvîrle poate; acolo rătăcește și rîzi și joacă-te Printre-nghețatele săgeți; ele-ți vor sfîșia fragedă carne. Să cazi în zări departe de Tharmas, si sa nu vii de strașnica-mi mînie prea aproape. Țípă și cazi departe și rîzi de Tharmas, încîntătoare frumusețe-a verii, 175 Pînă ce iarnă te va frînge în Bucăți cum frîntu-m-ai pe mine". Astfel răcni Tharmas peste-ocean, tunînd, suspinînd, bufnind. Fost-au sfărmate lanțurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
răsunînd, Toți fiii mei Fugit-au de la mine; atunci dureri, necunoscute înainte, mă loviră. Mi-am văzut Pîntecele cum începură să irumpă-n căi ca niște vine și să se răsucească 95 Înaintea-mi, în vînt dînd naștere-unui glob, cu strașnice vibrații tremurînd, Îngrămădirea sîngerie a început să prindă viață. Eu, aplecîndu-mă deasupra, Fără-ncetare-am plîns lacrimi amare. Încă privind cum chipul jalnic Se dezbina, se dezbina din pîntecele mele, plăpînd și jalnic Nor súav de zăpadă, plăpînda, palida femeie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rădăcini putrezind 10 Pier în eter topindu-se, în vreme ce sămînță, dusă de vîntul furios, Pe-ndepărtatul vîrf al Muntelui se odihnește. Acestfel Los și Enitharmon, În sine strînși în spațiu fix, statura tremurînd pe-un pisc de Stîncă, Si totusi strașnica alcătuire și cu măreția, frumusețea le ramaseră, însă-n expansiune nu intrau. Că pîn' la cel mai nalt Zenit de la Nadirul cel mai jos, așa departe Los se strînse 15 De la cuptoarele-i înalte, spațiu nemăsurat, și îl lasă Pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cea mai depărtata, 185 Urizen tremurắ acolo unde zăcea-întins cînd auzit-a urlînd groază. Se zguduiră Stîncile, zăvoarele de Veci trase încoace și încolo fură rupte. Întins pe pietrele de gheață, ruinele tronului sau, Urizen cutremurîndu-se-auzi, tremurînd mădularele-i zguduiră strașnicele porți. Chinurile lui Urizen închis în hrubele adînci ale lui Urthona: 190 "Ah! cum să se supună regele Urizen ăstui sălaș întunecos? Ah! cum e asta? Cîndva sublimul tron mi-l întindeam pe înălțimi; Munții lui Urizen, cîndva de-argint
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ești tu? 10 De ce reverși această apă cu-ngrijorare și suspine?" Nu răspunse, ci urna și-o umplu și-o revarsă departe. "Nu-mi răspunzi?" zise Urizen. "Atuncea poți să-mi răspunzi tu, Femeie-ngrozitoare, învesmîntata în albastru, a cărei strașnica putere-atrăgătoare Totul într-o fîntînă-l duce la stîncă ta care atrage; 15 Sprinceana încruntîndu-ți șezi, stăpîna a acestor ape mari". Nu răspunse, ci brațele și le întinse și mădularele și le-aruncắ departe. "Sau vrei răspuns să îmi dai tu, Femeie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
florile căzînd, ivitu-s-au 215 Strălucitoare fructe de culori multe și-avînd otrăvuri felurite, Urgii ascunse-n globuri sclipitoare ce lăstărit-au peste arborele viu. Năluca lui Urthona văzu Umbră lui Enitharmon Sub Arborele Tainei printre frunze și fructe. Împurpurîndu-se, strașnicul demon otravă Dragostei duioase-o pregăti. 220 Se frămîntắ de pe o parte pe-alta, scăldat în lacrimi; plîns-a și-mbrățișat-a Chipul zburător, si in blajine șoapte plăpînda umbră o peți: "A Omenirii cea mai încîntătoare desfătare! Enitharmon, în umbră ascunzîndu-te În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aur, si lacrimile din buclele de-argint, 195 Scutură-ți apă de pe áripi și colbul de pe dalbele vesminte. Adu-ți aminte de-ale tale prefăcute groaze de pe-așternutul tainic Cînd soarele-n dogoritoarea dimineață se înalță cu brațe de strașnice oștiri Mărșăluind la bătălie, care obișnuia cu harfele lui Urizen să se înalte Ncins la brîu, precum Semănătorul cu sămînța-i, ca să presare viața pretutindeni. 200 Înalță-te, O Vala! arcul lui Urizen adu-l cu tine, si iuțile săgeți ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
foc. O iubire! O indurare! O durere! 305 O chinuri, amare chinuri a' iubirii părăsite! Efraim era sălbatic loc al bucuriei unde îmi alergau toate jivinele. Rîul Kanah trecea rătăcitor pe lînga dulcele meu Mănase. Mergi, Noa259, adu brîul de strașnica arama, încinge-l pîn' la roșu, Strînge-l în jurul pîntecelor cruzimii-acesteia ce se întinde. 310 Nu țipă așa, singura mea dragoste. Legați-l jos surorilor, legați-l jos pe (muntele) Ebal, munte-al blestemării. Mahla, vino din Liban 260, si Hogla
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Le texte source est parfois affecté au niveau du microcontexte typographique : par exemple, dans le poème Dați-mi un trup voi munților (Vous, leș montagnes, donnez-moi un corps), on peut lire *" [...] căci lutul rău slab/mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet/ce-l port. "1423 Malgré cette inadvertance, la traductrice respecte le sens de départ : " [...] car ta faible glaise/est trop étroite pour l'âme puissante/que je porte. "1424 Veturia Drăgănescu-Vericeanu respecte la décision du poète de faire commencer
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
laturile vieții omenești, în unele domenii mai multe, în altele mai puține, dar le întâlnim peste tot! Dacă termenii om, bărbat, femeie sunt latini, o mulțime de cuvinte care arată însușiri fizice sau sufletești sunt slave: blajin, destoinic, drag, dârz, strașnic, sfânt, vrednic, zdravăn, dar și cârn, gângav, gârbov, lacom, nătâng, năuc, netrebnic, prost, tâmp, știrb, vinovat, apoi obraz, gât, gârb, cârcă, crac, gleznă, trup, nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]