1,494 matches
-
două la Spitalul de Copii din Agigea, județul Constanța ... IX. BARCAGIUL IUBIRII, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1770 din 05 noiembrie 2015. Dragi prieteni, public mai jos un articol al d-lui Cornel Galben, referitor la cartea mea "Strajă cuvintelor", căruia îi adresez mulțumiri pentru acest gest. Barcagiul iubirii „Rostogol, / tot rostogol, / vieții /dăm mereu obol“, pare a fi deviza lui Leonid Iacob, poetul bântuit de furtuni și obligat, „Azi, ca și ieri“ să facă slalom printre „porțile-capcană /întinse
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
de supraviețuire“ printre florile „săpate în stânci“, nisipurile „spălate de valuri“și zâmbetul senin al cerului, trasând „drumuri / spre răstigniri și ... Citește mai mult Dragi prieteni, public mai jos un articol al d-lui Cornel Galben, referitor la cartea mea "Strajă cuvintelor", căruia îi adresez mulțumiri pentru acest gest.Barcagiul iubirii„Rostogol, / tot rostogol, / vieții /dăm mereu obol“, pare a fi deviza lui Leonid Iacob, poetul bântuit de furtuni și obligat, „Azi, ca și ieri“ să facă slalom printre „porțile-capcană /întinse
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
desprind de instinctele primordiale; nu mai caută strâmtoarea adâncimii fierbinți, ci, se înalță ca o columnă, ca un everest spre cer, somnul nu mai naște monștri, visele erotice nu mai pătează albiturile cu poluții nocturne, sunt soldatul care stă de strajă la poarta sufletului tău, sunt gardianul care te păzește să nu mai aluneci pe gheață, să nu-ți rupi glezna ta elegantă, încă mai întoarce privirea trecătorilor și eu mă mândresc din această pricină deși ar trebui să mă înveninez
VA FI SFÂRŞITUL LUMII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366637_a_367966]
-
ț i închide timpul sub stânca cea de lut, Nu po ț i s ă pui o straj ă s-opreasc ă ?NVIEREA Nu po ț i sta împotriva Celui de trei ori Sfânt! Ce-ai vrea s ă fac ă straja? S-opreasc ă pe Cristos? Puterea ?NVIERII, cu arma s-o ț ii jos ?? Când stelele exult ă , cântând de bucurie, c ă -n straja dimine ț ii Cristosul va s ă vie?!? Pilat ș i Marii Preo ț i, cum
CRISTOS VĂ-NCUNUNEAZĂ de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366701_a_368030]
-
ț i sta împotriva Celui de trei ori Sfânt! Ce-ai vrea s ă fac ă straja? S-opreasc ă pe Cristos? Puterea ?NVIERII, cu arma s-o ț ii jos ?? Când stelele exult ă , cântând de bucurie, c ă -n straja dimine ț ii Cristosul va s ă vie?!? Pilat ș i Marii Preo ț i, cum datu-v-a prin gând Pe Cel Atotputernic s ă -L ț ine ț i în mormânt?? El - Pâinea vie ț ii noastre P
CRISTOS VĂ-NCUNUNEAZĂ de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366701_a_368030]
-
proză lirică) plec. la răsărit de cuvânt, simt viața din mine răsucind stiletul în miezul luminii. plec fruntea deasupra pragului infinitului, pentru a nu-i știrbi sublimul din pântecul atât de primitor, plin de gheața sufletului real și de spiritul strajă al zborului către Nimic. mă reculeg o fracțiune de veșnicie în fața altarului păgân în care, yin-yang, pântecoasă inscripție, înnegrită de cenușa gândurilor rugilor călătorilor prin rugurile verzilor inele ale naturii, îmi fură privirea. un șarpe lunecă pe peretele de piatră
BALANS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361743_a_363072]
-
PĂSĂRI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 369 din 04 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului femeia aceea meșteră ieșea în fiecare zi din peșteră cu păsări pe umeri și brațe și când ajungea pe plajă rămânea toată noaptea de strajă așa am văzut-o, așa o țin minte ca o statuie dintr-un grup statuar fără să-mi dau seama măcar că nu schimbaserăm nici două cuvinte cocorii i se așezau în păr ea înțelegea graiurile lor și când venea dimineața
FEMEIA CU BRAŢELE PLINE DE PĂSĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361770_a_363099]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 768 din 06 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de prof.Dr.Valentin Marica Când straja nu piere ... Pe noi ne poartă o putere providențială ( ... ) până când
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 768 din 06 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de prof.Dr.Valentin Marica Când straja nu piere ... Pe noi ne poartă o putere providențială ( ... ) până când această Dacie va fi spălată de străinism ... ” ( Pantelimon Halippa) Acest nume singur este o istorie întreagă, scria Mihai Eminescu gândind și trăind drama Basarabiei. Despre acest nume cât o istorie
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
de biserică, apare, în veșmintele preoțești albe, ca și încărunțirea celui ce le poartă, părintele Iustin Pârvu. Să fie simbolul poporului român, înțelept, răbdător, cumpătat, frumos, dar și îngândurat, în altarul jertfei istorice? Așadar, tot la nevoia de adevăr, de strajă care să apere adevărul, ne reîntoarcem. Într-o pagină de manuscris, Eminescu caligrafiază cuvintele: Ei slabi, eu tare / Ei mint - eu adevărul îl spun.” Pentru inspirația de a scrie această carte, pentru atitudine, coerență, tărie și adevăr, pentru înfruntarea minciunii
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
spun.” Pentru inspirația de a scrie această carte, pentru atitudine, coerență, tărie și adevăr, pentru înfruntarea minciunii sfidătoare pe care piticii moderni ne-o flutură sub nas, considerație și aleasă prețuire Doamnei Mariana Cristescu. prof.dr. Valentin Marica Referință Bibliografică: Când straja nu piere..., cronică de prof.dr.Valentin Marica / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 768, Anul III, 06 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
4-5 metri având prioritate bicicletele închiriate de unul, două sau mai multe persoane, în tandem sau ca o ricșă pe care o conduc temerarii bătrânei ce-și mai pun în mișcare sângele, în timp ce în partea opusă oceanului se întinde de strajă un fel de zid care descrie în imagini secvențiale și vizibile istoria devenirii acestei urbe, începută documentar pe la 1777 de conchistadorii spanioli. Zona Monterey se mândrește cu acvariul golfului cu același nume, pe care l-am vizitat acum patru ani
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
se va regăsi pe sine, își va regăsi istoria, își va regăsi Regele! Majestatea Sa Regele Mihai este un simbol al continuității transcedentale și eterne a tradițiilor monarhice ale României, o verigă de aur a Familiei Regale a României, o strajă a civilizației și binelui material și spiritual al națiunii române de mâine, un încheietor de pace între oameni care pun puterea înălțării deasupra urii, efemerului și fricii. Pentru toate acestea, Majestatea Sa Regele Mihai I al României trebuie să fie
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
este împărația tuturor veacurilor, iar stăpânirea Ta din neam în neam"). Despre același lucru se tratează în psalmul 89/90, unde citim: "Că o mie de ani înaintea ochilor Tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut și ca straja nopții". În psalmul 17 este pusă în lumină măreția ori majestatea divină: "De strălucirea feței Lui norii au fugit, glasul Lui prin grindină și cărbuni de foc...". Tot despre același lucru tratează și psalmii: 28, 45, 46, 47, 49, 65
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
vrem român cu orice preț, Te chem cu bucuria revederii Să facem pod de flori pe Prut măreț! Să scriem peste brațele de ape Același sfânt și din străbuni un nume, Tu, frate, de pe estica cetate, Ce-ai stat de strajă la hotar de lume! Să facem România ca o altă Mesopotamie, a timpurilor noi, Să desenăm cu inima o hartă În care să trăim și noi și voi! Ostașilor români de ziua independentei Dorobanți și roșiori, Bravi ostași ai țării
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
carne/ la chemarea Sa". Astfel, spiritul trecutului se întoarce în urmă, cu avlavie, cu credință și cu înțelepciunea înțeleptului a datului dătător de destin: "Dar cum să ajungi pe pod/ dacă între șanțuri nu-i nici o trecere?/ Nici cel de strajă n-o știe./ Doar Ziditorul cetății". Ce înseamnă pentru poet "alergi de jur-împrejur până mori?" Nu este altceva decât fuga disperată a înțeleptului în fața unui refuz de a-și duce în spate trecutul. Noul volum de versuri al lui Dumitru
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
aspectul sensurilor lirice manifestate în formele expresiei stilistice:”Pe ungii, înzecit, un rest de zi apune vânăt.Aerul se-sumă masivei deplasări spre miazăzi anegrului și-a fumului de humă Pereți lichizi din laturi mă încing. Aici și-n ceruri străjile se schimbă și nu mai știu, când singur mă ating, pe chipul gol ce mâna mi se plimbă. Mă uit în văi și văile nu sunt, răcoarea adâncime le-mpreună; o aripă mi-acoperă plăpând pupila pîn-la sânge desfăcută, și
EXPRESIVITATEA POETICĂ CA SISTEM DE IMAGINE ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345566_a_346895]
-
până la moarte. Rugăciune la icoana Maicii Domnului "Portărița" Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ție noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am igonisit armă tare, zid nebiruit și strajă nebiruită. Acoperă-ne și ne apară pe noi toți de vrăjsmașii cei văzuți și nevăzuți și de toată vătămarea sufletească și trupească, ca să strigăm ție: Bucură-te, Portăriță bună care deschizi credincioșilor ușile Raiului! Așadar, se cuvine ca noi să
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
vieții-ntru iubire, Fecioarele îl poartă-n sân În pungă de mătase Și-l pune soața de stăpân Pe toc de uși la case S-alunge farmece și vrăji. Și-l țin la piept și mirii Din firele-i să facă străji În contra învrăjbirii Și-a aprigelor răzbunări De muieruști spurcate Care la pat și sărutări Cam fost-au refuzate... Și-i leac, Năvalnicul, la răni Nu doar ce ard în suflet, Ci și beteșugitei cărni Oprind biet trup din umblet. Aduce
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
ai strânge-n ține l-ai împărți la doi Să-nveșnicești iubirea cu suflu de lumină Și-ai țese fir de soare printre căderi de ploi Sub care ne-am iubi continuu, fără vină. Ferestre către suflet, ar poposi de straja Luceferi prinși în ceruri ca niște epoleți. Mi-ai așeza pe frunte cununi de dor și vraja În ziua mea promisă cu două dimineți. Referință Bibliografica: Două dimineți / Lăură Hubati : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1594, Anul V, 13
DOUĂ DIMINEȚI de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352111_a_353440]
-
1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Citindu-te Poetei A.P. Citindu-te avid, fără sfiala, Încerc să descifrez cum aprinzi focuri! Trăiri de jar din lumea imortala Încorsetezi în abisale jocuri Când navighezi pe marile astrale- Rămâi de straja la timona vieții- Te regasești în vâlvătăi bengale Scriind povești la poarta dimineții Asiști corăbiile în derivă Când valuri ridicate de tzunamii Lovesc în prora ce-a rămas captivă! Știi! apele le-au agitat infamii. Cauți matroz sentimental și tandru
CITINDU-TE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352222_a_353551]
-
cocoare Alungate din suspin Că e viață. E și nu e Daruri sunt. Nu pentru toți Și medalii și cucuie, Ca să poți când nu mai poți! Își pierd visele din vrajă Să nu plângi tristule domn Dacă noaptea stau de strajă Îngerii trimiși în somn Moare lumea fără tracuri Graiurile mor în gând, Gem cuerele de fracuri Și speranțe. Așteptând... Referință Bibliografică: Monedă veche / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de Autor
MONEDĂ VECHE de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356439_a_357768]
-
Articolele Autorului știi că luna se-animă doar prin falduri de creste, luna noastră - vestala pictată-n parfum de poveste?! mai aprinde-i un ram, mai șoptește-i o vrajă să mai ardă și astăzi un gram dintr-a dorului strajă. într-o zi voi răsări din culori, să m-aștepți în golful de sare și valuri aldine, cu pescărușii iubirii luntre să-mi faci, luntre de zori, mereu cu plecare spre tine. să-mi trimiți un sărut de hârtie pe-
POEMUL CU SLOVELE-NTOARSE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354868_a_356197]
-
martire - cu voievozi, eroi și poeți cu tot - care ne-au precedat, care s-au bătut și s-au jertfit, care au negociat cu cel mereu altul momentan mai tare-n șmen între imperiile deznaționalizante, de suntem tot aicea, de strajă cu ranga, șpaga și viclenia la toate zările, pentru ca odată ieșiți la slobozenie maximă, să nu ne punem pe Kitsch consumism până la greață și perversiune, ci pe zidirea columnară a Infrastructurii Intelectuale de la Nistru pân' la Tisa, după Eradicarea Corupției
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
sinteză tare între Occident și Orient! A ne arăta colții, cum ne consilia și Regina Maria. Aceasta este și esența de mister tremurător a globalizării. Tricolorul înclinat ca Rugăciunea lui Brâncuși ni-l pot răpi, dar maidanezul care stă de strajă sub el, nu! S-ar putea, și aici inima ni se bate, ca noi românii să rezistăm și Epocii Wash, până-n postmondenitate! Spre marele necaz al Dușmaniei și al desantaților ei! Sterilitatea Sincronismului Dacă-ai-la-ce și a Experimentalismul de avangardă Moarte
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]