1,419 matches
-
aruncătură de băț (treizeci de km în linie dreaptă) de satul în care m-am născut, ocupa un loc aparte în imaginația mea de copil. În amiezile senine de vară, cocoțându-mă în câte un copac și punându-mi palmele streașină la ochi, mă chinuiam ore întregi să zăresc „Cula” Vârșețului, devenită legendară prin cât de prezentă era în gura oamenilor. Nu era zi să nu aud pe cineva, dacă era pus în situația de a nu fi crezut, să nu
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
în formă de soare și de porumbei, cu care Ticu împodobise, în cinstea lui Mica, tărnațul, a ajuns la Pestrița. Cîteva bucăți care n-au încăput acolo au fost însă socotite de Tinu destul de bune pentru a fi puse la streașina de la ocolul oilor, reconstruit de Tinu lîngă poiată, spre drum. Așa. Prin iunie 1976, în timp ce tremuram pentru admiterea la facultate - pînă atunci, de două ori ratată din pricina dosarului: aveam un frate în pușcărie, un frate la politici! -, m-am pomenit
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
uitați prea curând, Le este străin graiul nostru Ca limba pe altă planetă. Și totul devine legendă. Și-atunci, după mai mulți ani, Pe un nou Campo di Fiori, Pana poetului aprinde mânia. Învățătura Din clipa, când în casa cu streașină joasă Doctorul de la oraș a tăiat cordonul, Iar în livezi se-nmulțeau ștevia și loboda, Cuiburi de pere stropite cu alb mucegai, Eram în mâinile oamenilor. Puteau sugruma Primul meu țipăt, apăsând cu mâna lor mare Gâtul firav, ce le
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
ca privindu-l pe el să te pot admira pe Tine. Cântec despre sfârșitul lumii În ziua sfârșitului lumii Albina dă ocol florii de conduraș Pescarul repară plasa lucioasă. În mare țopăie vesel delfinii, Puii de vrabie se-agață de streașină Și șarpele are pielea aurie, Așa cum ar trebui să aibă. În ziua sfârșitului de lume Femeile merg sub umbrele, Bețivul adoarme pe iarbă, Pe drum strigă negustori de legume Și luntrea cu pânză gălbuie se-apropie de insulă, Sunetul viorii
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
care, fără nici o ezitare, menționează „Că nu există viață nesfârșită”. Ideea pregătirii unor noi dezastre îl determină pe poet să-i alerteze pe cei lucizi și, desigur, pe cei ce conduceau destinele națiunii să evite o nouă catastrofă. Medicul Din streșini de spital curg liniștit, Primăvăratici, stropii, în lumină. Fetița, întremată, a ieșit Din nou, pășind pe iarba din grădină. Și medicul privește-n urma ei Cum sprintenă aleargă prin răzoare, Cum râde către primii ghiocei Uimită de-atât larg și-
Încă o poezie inedită a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5888_a_7213]
-
Varujan Vosganian - Cel mai puternic ajunge în vârf, zise Pârnaie, privind cu mâna streașină la ochi. El e ultimul care moare. - Tii, băga-mi-aș! se iți Chisăliță pe lângă subțioara lui. N-am mai văzut un morman de gunoi așa înalt... - Și cu macaraua asta cât o clopotniță, parcă ar fi o biserică... întări
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
agronomului din Clopeni. Raporturile de putere nu mai privesc, așadar, relația dintre individ și istorie, ci, în mod exclusiv, pe acelea dintre oameni, în care unii sunt regizori (Pavelescu, Ortopan), iar ceilalți, actori (Gigi Cristescu, Ninel și Felicia Floașu, Titi Streașină, Buescu și Dăniloiu). Înfrânt de forțele exterioare, Chiril se caută pe sine însuși în spațiul social, acolo unde acționează aceste forțe: „O viață de om nu se câștigă decât pe terenul unde ai fost înfrânt odată“, era deviza personajului din
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
mai avea capul plin de poveștile celor trei. Da, chiar putea să spună că se afla închis ca-ntr-o capsulă cu Udrescu, J.T. și Pipoton laolaltă călătorind spre aceeași destinație“. Povestea închide timpul („timpul nostru este diferit“, repetă Titi Streașină pentru că timpul la care se referă este cel al povestirii, altul decât cel al producerii evenimentului relatat) și se dezvăluie dezvăluind durata umană; personajele sunt captivii capsulei cu povești, existența lor desfășurându-se sub semnul a ceea ce aș numi exilul
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
de oase. Vinul nu mă mai încântă /taur negru al iubirii/ cu imaginea răsfrântă printr-un diamant amant troienind în stihuire mirii la îmbătrânire. Tu pământ al trupului nu m-ai întâlnit și-ți sui la quartet satrap sonata stâlpul streașina și roata vârful lancei și profanul somn în care îmi întomn rădăcina și aleanul. O atât de mult iubită roza mea adânc nocturnă bolțile din plâns imită ca izolda-n strâmta urnă. Tună craniul caraiman nervii/servii trepanați între polii nu
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
moarte. mielul paște iarba, iarba clopoțelul său mai sună ce sună. ba nu: mielul paște iarba, iarba umil, acesta e cuvântul clopoțelul său mai sună ce sună. dar tu, pentru somnul de veci ai aprins distrat lampa? amuțiră clopoțeii de streașină.
om cu fața întoarsă din bufniță în zi cu soare by Marian Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/3314_a_4639]
-
bun ca un antidot în fața exagerărilor eroticești, nu-i așa? Sau în același registru pseudomisogin (în fond o dispoziție libidinală sătulă, ajunsă la lehamite): , Ce trebuie să știe o femeie?... Păi... o femeie trebuie să știe să se adăpostească sub streașină cînd plouă și să-și desfacă picioarele cînd este cald (zicere maghiară)!" Sau denunțarea ,jalnicului" statut al histrionului, cu o prelingere de acizi pe nominalizări ce ar denota o profilactică delimitare de propria tentație a teatralizării: ,Atunci simțisem întîia oară
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
Constantin Țoiu (Tinerilor naratori români sexoși) Acum venise rândul lui Pavelescu; Șușu obosind, luase el cuvântul, ca agronom mai bătrân... Tânărul agronom Titi Streașină, protejatul său, trimis în experiență în Statele Unite - povestea Pavelescu - mergea spre miază-noapte împreună cu prietena lui, Miriam, o negresă, în rabla lor de Buick, pe una din autostrăzile late, nesfârșite, părând că duc nicăieri. De condus, conducea ea, care-i spunea
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
Nu-i sunt frate! Te du, femeie,-n crânguri pe albine, Căci nimeni nu muri-va-n loc de mine: Tu dragoste îmi vei aduce, poate... SONETUL XV Aștept în gară trenul de pe urmă: Surâsul tău a-nzăpezit privirea, Pe streașina uitării plânge firea și gheara depărtării iarăși scurmă... Sunt gata! Prea vitează-mi fu oștirea, Paharnicul neistovirii curmă Tăcerea, cum ciobanul a sa turmă își mână către stele nemurirea. Posac și singur rătăcesc de mine, Cu lacrima simțirii văd ruine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
foarte imaginativă. Nu s-a făcut exces de curaj reportericesc și analitic, nu s-au explorat zone tematice noi, inaccesibile înainte. Ici-colo, un reporter frenetic, corespondent de front sau de catastrofă naturală, cu cizmele înfipte în nămol și mâna făcută streașină la ochi, înștiințează patria, la știri, asupra a ceea ce se mai întâmplă în lume și la noi acasă. De strâns în volum nu prea ai ce: clișeele cotidianului consumabil se scurg ca nisipul printre degete. Încă tânărul Eugen Istodor reprezintă
Cele mai frumoase tâlhării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10173_a_11498]
-
Floare de cais,/ nu înflori mai devreme,/ nu lăsa albul zăpezii să te cheme./ Omătul e floarea unui alt copac/ pe ale cărui crengi,/ mugur de cais, să nu te dezlegi./ Lasă vîntului calea muntelui,/ lasă soarelui calea laptelui/ și streșinilor plînsul caselor./ Altfel, floare de cais, miezul tău dulce/ ca lemnul de cruce,/ ca lustrul de ape,/ nu se va mai coace./ Mielule-copile,/ nu-ți lăsa din zile/ celor ce nu știu/ că vei mai fi viu,/ celor ce-au
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
Chemăm pe ăia? Câțiva oameni l-au ridicat. Alții au chemat femeile. Au scăldat mortul, l-au primenit și au trimis vorba preotului. Boderică s-a apucat să-i cioplească dintr-un trunchi de stejar, crucea. Boade a coborât de pe streașina casei patru scânduri. S-a gandit să-i facă el tronul. „O fi și asta o pomană pe lumea cealaltă” - și-a zis în sine. Stan și Băcanu se gândeau însă la câmp. - Băcane, pana poimâine, când îl ducem la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
femeie! De sus, de la balcon, orgă repeta că Într-un bolero spasmodic sunetele rezultate din tuburile dezacordate. Mărțina nu mai rezistă. Își astupa urechile cu palmele. știe că nu are de unde, dinafară ei, să Îi vină salvarea. Prin ogivele de sub streașina, lumina solară penetrează interiorul cu insolenta aproape păgâna. Inima ei palpita iarăși. Nu și-a luat pilula de Propanolol nici aseară, nici de dimineață. Numai paznicul este la datorie, si Arhanghelul Mihail, prins În frescă de ev mediu. Stau impasibili
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
luni ale anului, pompierii timișeni - care acționează în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Banat - au avut 76 de intervenții: 65 au fost pentru stingerea unor incendii, restul fiind în cazul unor inundații, pentru protecția mediului și doborârea unor țurțuri de pe streșini. Cele mai multe incendii au afectat gospodăriile populației. În topul cauzelor, pe primul loc sunt instalațiile electrice cu probleme, urmate de coșurile necurățate și de acțiunile intenționate. Pagubele cauzate de foc au fost estimate la peste 34 miliarde de lei, în timp ce salvările
Agenda2005-14-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283558_a_284887]
-
multe altele, zidit sub iluminările lăuntrului uman, pe unde nu umblă gândul decât înveșmântat în portul de acasă, în graiul de acasă, în însetarea de locurile de-acasă, de cei de acasă, de însuți, cel de altădată, copac înrădăcinat sub streașina casei părintești, fundație sufletească a propriei case părintești: „Un armean sărac”. Acest cântec alcătuiește foarte sentimental biografiile amândorura. Cea a compozitorului, orchestratorului, interpretului instrumentist virtuoz Nicolae Caragia e una întemeiată pe simplitatea unui om înstelată cu luceferii muzicii. Este un
NICOLAE CARAGIA. UN SINGUR ADEVĂR, AŞEZAT ÎN FORMĂ POETICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384722_a_386051]
-
Însă după atîta bere, nici unul nu îndrăznea să se suie la volan. Mi-am luat la revedere, am spus ceva despre succesul postului, nu mă îndoiesc. Părintele mi-a încredințat cheia și mi-a spus să i-o las sub streașină. Apoi, cu toții mi-au urat sărbători fericite și m-au petrecut pînă la un taxi. Îmi aminteam acum destul de precis că lăsasem procesul verbal pe o poliță, undeva mai sus, ca și cum apa ar fi putut să ajungă pînă la el
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
așezat cu vârful pe masă și i-ai dat vânt să se rotească sfârâind... Ai privit vreodată, Ștefane, punctul de fugă al unui sat de case mici și cărămizii, acoperite cu țiglă, acele linii imaginare ce pornesc din cornișe și streșini și crestele acoperișurilor și hornuri și lucarne, pentru a se întâlni undeva, foarte departe de noi, într-un punct unde dacă am avea putința să ajungem, cu adevărat am ieși din lume, pentru a intra pe acolo într-un basm
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
ocară, căci stolnicul, călare, pornise cu flăcăii spre sat și Ștefan privi cum copitele cailor se afundă în pământul ogrăzii ca într-un mâl și cum din copite sunt aruncate bucăți de noroi împrejur. Se scutură. Unde se ascunsese, sub streașina șurii, lângă urzici, îi cădeau pe spinare picuri de apă și Ștefan sorbi aerul printre dinți, de parcă apa ar fi fost sloi și își aminti cum învățase să fumeze, țigări din păr de porumb învârtit în pănuși, hiiii, caii popii
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
în țările calde doar alea care n-au înghețat în zbor. Și a fost iarăși iarnă grea, de ne-au înghețat mucii și au crăpat izmenele pe noi, de atâta ger. Dar a venit iarăși primăvara. Iuhuuuuuu! Ghioceii înfloresc iarăși, streșinile se scurg în capul nostru, soarele încălzește, iarba încolțește, păsările călătoare iarăși s-au încolonat și așteaptă ca proastele la vamă, înfiebântate de dor și bucuroase că, pentru câteva zile, nu tre’ să-și mai lase șpagă jumate din pene
Ce ziceţi de primăvara asta? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19370_a_20695]
-
VARĂ-N APUSENI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Sfârșit de vară-n Apuseni Ce coama verde-au munții și tunetul nechează, Azi, vara-n Apuseni ascult cum curge-n streșini, Miroase-a fan uscat și a parfum de cetini, În tronul Lui de sus, azi, Domnul jubilează. Cum viața curge lin ca-n raiul cel ceresc, Rămas e gol răbojul cu păcate - Că-s oamenii smeriți și plini de bunătate
SFÂRŞIT DE VARĂ-N APUSENI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360767_a_362096]
-
interdicție de înstrăinare până la plata integrală a prețului. Așadar, chiar dacă cei zece ani se împlinesc, până nu achitați toate ratele nu puteți vinde. Dna Mărioara Ion - Covaci, Ciacova. Potrivit art. 615 din Codul Civil, proprietarul este obligat să-și facă streașină casei sale în așa fel încât apa de ploaie să se scurgă pe terenul său sau în stradă și nicidecum pe fondul vecinului. Ca atare, rezultă clar că vecinul dumneavoastră a încălcat legea. Din păcate, cei de la Primărie nu vă
Agenda2005-09-05-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283424_a_284753]