802 matches
-
literatura bucovineană. Poeziile sunt semnate de Iulian Vesper, George Drumur, N. Tcaciuc-Albu, Aspazia Munte ș.a. Mircea Streinul este prezent cu Însemnări și „răspunde pentru articolele și notele nesemnate”. În numărul al doilea este inserat un amplu interviu luat lui Mircea Streinul de E. Ar. Zaharia. M.Ș.
PLAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]
-
auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața literară din Basarabia într-o serie de articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească de Pan Halippa, Aspecte din anul literar 1938 de Iacob Slavov, Cuvânt din partea scriitorilor tineri de Sergiu Matei Nica, Pentru scrisul din Basarabia de Nicolae Spătaru, Vechea Basarabie literară de Gh. Bezviconi. Sunt republicate versuri
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
Este fiul Alexandrei (n. Baltă) și a lui Ion Plop, ceferist. Urmează cursurile școlii primare din satul natal și își continuă studiile la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți, pe care îl va absolvi în 1929. Ca elev, încearcă, împreună cu Mircea Streinul și alți colegi, să scoată o revistă șapirografiată, „Caietul celor patru” (1928), la care colaborează cu proză, dar conducerea școlii interzice apariția publicației. Debutul propriu-zis se produce în timpul studenției la Facultatea de Drept din Cernăuți, când publică versuri în gazeta
PLOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
existența unei plachete, Doamnei... Scrisoare poste-restante (1942), despre asidua preocupare de a elabora studii referitoare la familia Hasdeu, în special la Iulia, din ale cărei scrieri a tradus. Tot aici se află numeroase pagini de corespondență, cuprinzând scrisori de la Mircea Streinul, Artur Gorovei, G. Călinescu, Perpessicius ș.a., precum și versuri netipărite. SCRIERI: Frunză elegiacă, Cernăuți, 1933; ed. Cernăuți 1937; ed. Cernăuți, 1943; Traian Valter. Scrisoare unui erou în eternitate, Hotin, 1942; Versuri despre mine cel adevărat, Hotin, 1942; Desene naive, București, 1983
PLOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
se radicalizează mai ales prin articolele cu subiecte politice, glisând între cele două extreme, dreapta și stânga, și reconstituind și la scară redusă imaginea unei societăți scindate. Colaborează cu versuri Const. R. Crișan (sub pseudonimul Radu Nour), Arthur Strobel, Mircea Streinul, E.Ar. Zaharia, Emil Maur, Octav Sargețiu ș.a. Proză semnează B. Jordan, Ștefan Alexiu. Publică teatru Const. R. Crișan și V. Dobrescu. Majoritatea cronicilor literare și a analizelor politice aparțin lui V. Spiridonică și lui Const. R. Crișan (sub pseudonimul
ORIENTARI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288572_a_289901]
-
reprezinte expresia efervescenței culturale a acesteia: „Sunt, în Bucovina aceasta de biruinți voievodale, atâtea talente necunoscute, atâția tineri merituoși care, înmănunchiați, ar da o bogată eflorescență. Totdeauna au fost începători și publicațiuni care să-i încurajeze.” Patronul spiritual este Mircea Streinul (animator al vieții culturale bucovinene, întemeietor al mișcării și revistei „Iconar”, cu un prestigiu literar în plină ascensiune), căruia i se dedică o pagină chiar în primul număr și care salută nașterea noii publicații dând povețe redactorilor: „Evitând violențele polemice
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
-se în perimetrul specificului literaturii bucovinene tinere, poezia îmbină exultanța de sorginte trăiristă, vitalismul și elanurile mistice cu cel mai cuminte tradiționalism. Semnează versuri Nicolae Tăutu, George Ionașcu, Dragoș Vicol, Neculai Roșca, Victor Săhleanu ș.a. Sunt prezenți cu proză Mircea Streinul, Mihail Ghiga ș.a. În numărul 4/1939 se lansează ancheta Scriitorii ținutului Suceava ne vorbesc, la care răspund Mircea Streinul, George Drumur, Neculai Pavel, Dragoș Vitencu, Leon Țopa, George Ionașcu. Mai colaborează Șt. Liveanu, E. Ar. Zaharia. N.S.
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
cuminte tradiționalism. Semnează versuri Nicolae Tăutu, George Ionașcu, Dragoș Vicol, Neculai Roșca, Victor Săhleanu ș.a. Sunt prezenți cu proză Mircea Streinul, Mihail Ghiga ș.a. În numărul 4/1939 se lansează ancheta Scriitorii ținutului Suceava ne vorbesc, la care răspund Mircea Streinul, George Drumur, Neculai Pavel, Dragoș Vitencu, Leon Țopa, George Ionașcu. Mai colaborează Șt. Liveanu, E. Ar. Zaharia. N.S.
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
, revistă apărută la Rădăuți, bilunar, între 1 mai și 18 decembrie 1933 și între 1 mai și 15 iunie 1935. Redactori sunt Mircea Streinul, George Putneanu (care semnează și Aurel Putneanu), E. Ar. Zaharia. Numărul 8/1933 se editează la București, sub redacția lui Emilian Gorescu, cu subtitlul „Revista ultimei generații”. În 1935 reapare la Rădăuți, cu un conținut sensibil diminuat. Redactorii, de orientare
ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
prezentului”, fiindcă - recunosc ei - „iubim trecutul și ne plac bătrânele povești de la țară” (Câmp sideral). Dorindu-se o publicație „fără tendințe, dar etică și etnică”, O. este o tribună a mișcării iconariste, după cum rezultă dintr-un articol publicat de Mircea Streinul în „Iconar”: „În 1932 am pus bazele împreună cu George Drumur, Gh. Antonovici și Neculai Pavel unui grup literar Iconar [...] am început în revistele «Orion», «Pana literară», «Crai nou», «Plai» și «Flanc» o campanie vehementă împotriva adercilor de orice fel”. Rubricile
ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
Secreta mea durere, Sonetul lui Arvers, poeme de Alfred de Musset), colaborările la „Satyrul”, gazeta lui B. P. Hasdeu (semnate San-Huang-Ki și Tschao-Wan-Ki), cronici teatrale în „Românul” și o conferință-protest împotriva valului de imitații din roman, Despre influința lecturei romanțelor streine, publicată în „Atheneul român” (1867), e tot ce a rămas de la N. Manuscrisele conțin extrase din viața lui J. J. Winckelmann, fragmente ale unor articole despre originea, esența și decadența artei, cât și o piesă de teatru, Van Buck. Poetul
NICOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
românesc (Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Dongorozi, Petre V. Haneș, B. Jordan, G.M. Zamfirescu, Mircea Damian, N.D. Cocea, Romulus Dianu, Virgiliu Monda, V.I. Popa, Șerban Cioculescu, Octav Dessila, N. Crevedia, Eugen Relgis, Sergiu Dan, Marta D. Rădulescu, Sandu Teleajen, Mircea Streinul). Numărul 74/1934 este închinat lui N. Iorga, iar numărul 103/1935 lui Panait Istrati, scriitorul fiind omagiat de Mihail Sadoveanu, Ion Dongorozi, Demostene Botez, Petre Bellu, Mircea Streinul, G.M. Zamfirescu ș.a. P.n. publică sau reproduce multă poezie, semnată de
PAMANTUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288638_a_289967]
-
Crevedia, Eugen Relgis, Sergiu Dan, Marta D. Rădulescu, Sandu Teleajen, Mircea Streinul). Numărul 74/1934 este închinat lui N. Iorga, iar numărul 103/1935 lui Panait Istrati, scriitorul fiind omagiat de Mihail Sadoveanu, Ion Dongorozi, Demostene Botez, Petre Bellu, Mircea Streinul, G.M. Zamfirescu ș.a. P.n. publică sau reproduce multă poezie, semnată de Victor Eftimiu, George Lesnea, Teodor Scarlat, Radu Gyr, Vasile Spiridonică, Ștefan Baciu, Horia Bottea, Octav Sargețiu, Vasile Militaru, George Buznea, Ovid Caledoniu, Agatha Grigorescu-Bacovia, pagini de proză aparținând lui
PAMANTUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288638_a_289967]
-
PANA LITERARĂ, revistă apărută într-un singur număr la Rădăuți în iunie 1933. Subintitulată „Publicație lunară de critică, literatură și polemică”, P.l. aparține grupării de la „Iconar”. Director este Ionel Crețianu, iar redactori - Gh. Tudose, Teofil Lianu, Mircea Streinul, secretar de redacție fiind Filaret Ozar. Articolul-program ( În loc de cuvânt) anunță în termeni radicali „măreața campanie de exterminare a câtorva cuiburi de viciați, cari, în neputința tragică de-a crea, nu-nțeleg să facă altă treabă decât să batjocorească și să
PANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288645_a_289974]
-
exterminare a câtorva cuiburi de viciați, cari, în neputința tragică de-a crea, nu-nțeleg să facă altă treabă decât să batjocorească și să compromită scrisul românesc, literatura națională a prezentului, cu tot soiul de pornografii, impertinențe și grobianisme.” Mircea Streinul, aflat în plină campanie iconaristă, vituperează împotriva „ideologiilor de import” și a „conspirației mucoșilor”, propunând o „disciplină culturală” care să fie „o sinteză de românism”. Rubrici: „Vitrina literară”, „Instantanee literare”, „Aspecte sinoptice”, „Răsfoind revistele”. Poezia, de profil tradiționalist, se constituie
PANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288645_a_289974]
-
se constituie, prin Teofil Lianu îndeosebi, într-o prelungire epigonică târzie a arsenalului liric eminescian, dar într-o versiune exsanguă, vecină cu platitudinea. Mai sunt prezenți cu versuri Traian Chelariu, E. Ar. Zaharia, Ghedeon Coca, Iulian Vesper. Publică proză Mircea Streinul și Teofil Lianu. Articolele cu caracter polemic aparțin lui Ionel Crețianu și lui E. Ar. Zaharia (Ghinionul premiilor naționale, un vehement articol antiarghezian). Mai colaborează Victor Măgură, Neculai Roșca, George Putneanu, Aspazia Munte, Cristofor Vitencu. N.S.
PANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288645_a_289974]
-
Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes leibniz și Kant, „Revista de filosofie”, 1936, 4; Septimiu Bucur, C. Noica și problema conceptului deschis, G, 1937, 3; C. Rădulescu-Motru, „Concepte deschise în istoria filosofiei...”, AAR, memoriile secțiunii literare, 1936-1937, 150-152; Mircea Streinul, Constantin Noica, BVS, 1937, 122; B. Br.[Barbu Brezianu], Descartes încetățenit, VRA, 1937, 497; Horia Stamatu, Descartes, BVS, 1937, 148; Mihail Sebastian, „De Caelo”, „Reporter”, 1938, 1; Nicolae Roșu, Individualism și spirit critic, UVR, 1938, 24; Octav Șuluțiu, Descartes, F
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Antichitate, nici cu cele caracteristice unui fond popular. Precepte de felul celor ce proclamă, indiferent de circumstanțe, necesitatea unei conduite bazate pe justiție, precum: „Domnul carele va judeca pre dreptate, acela-i domn adevărat [...]. Judecați pe direptate și priatenilor și streinilor și celor mari și celor mici, de nimenea să nu-ți fie rușine [...]. Iar de vei face judecată fățarnică, tu cugetă când să va lua judecata de la tine și se va da altuia”, au ca sursă și tradiția politică bizantină
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
redacție” și „Bibliografie” inserează bogate liste cu ultimele apariții editoriale. Poezia publicată în revistă oferă imaginea caleidoscopică a unor programe estetice care merg de la lirica tradiționalistă, de sorginte gândiristă, reprezentată de V. Voiculescu (Colind uitat), Vintilă Horia (Vals trist), Mircea Streinul (Moartea copacului), Radu Gyr (La o margine de tinerețe) și Ion Pillat (cu versuri preluate din volumul în curs de apariție Țărm pierdut), până la lirica marcată de influențele expresionismului german, ilustrată de poemele foarte tânărului Ștefan Baciu. Tot aici se
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
satul transilvan cu valorile sale etice. Din această proză, situată mult sub valoarea poeziei publicate în revistă, se disting paginile scrise de Pavel Dan, consistentele scrieri ale lui Ion Agârbiceanu (În cabinetul medical, Cu mocănița), Victor Papilian (Tragic, Ajutor), Mircea Streinul (La margine, fragment din romanul Lupta împotriva visului). Proză mai dau Ionel Neamtzu, Olga Caba, Gabriel Pamfil, N. Ladmiss-Andreescu, Ion Codrin, Octavian Ruleanu, Paul Constant. Teatrul este mai puțin reprezentat: Zaharia Bârsan, Ion Sân-Giorgiu, Nicolae Mârza. În schimb, studiile și
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
aceeași arie de preocupări se situează colaborările la volumele colective Biblioteca universitară între tradiție și devenire (1988), Biblioteca și perenitatea culturii românești (1990), coordonate de Cornelia Mâță. Îngrijește, singur sau în colaborare, numeroase ediții din scrierile lui Nicolae Breban, Mircea Streinul, Teodor T. Burada, Leca Morariu, Ion I. Nistor, Costache Conachi, Ioan Artemie Anderco. Activitatea de „arheologie literară” s-a concretizat și printr-o bogată publicistică, în care se remarcă preocuparea constantă pentru literatura bucovineană. Colaborează la „Convorbiri literare” (e redactor
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
despre Leca Morariu - conturând un „profil artistic al călătorului”, al cărturarului preocupat de folclor, al profesorului și al cercetătorului lui Eminescu - și câteva portrete, dintre care se remarcă acelea ale lui Constantin Hurmuzachi, Ion Grămadă, Lascar Luția, Claudiu Isopescu, Mircea Streinul, precum și scurte incursiuni în existența unor periodice uitate, cum ar fi „Deșteptarea”, „Spectatorul”, „Britanica”, toate având drept liant voința asiduă a cercetătorului de a configura specificul cultural al Bucovinei, prin necesare restituiri și valorizări ale spiritualității acestei provincii românești cu
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
lui Gheorghe Grigurcu, îndreptate spre o mai exactă apreciere a activității lui Ov. S. Crohmălniceanu, Marin Sorescu, Augustin Buzura sau spre aducerea în actualitate a unor scriitori ca Brutus Coste, L. M. Arcade, Al. Vona, Aron Cotruș, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mircea Streinul (și mișcarea de la revista „Iconar”), Petru Dumitriu, Ilie Constantin, D. Țepeneag ș.a., scoțându-se la lumină texte inedite de Pamfil Șeicaru (Vulpea roșie), Mircea Eliade, Grigore Popa (Jurnalul metafizic), I. D. Sârbu ș.a. Mai colaborează I. Negoițescu, Mircea Popa, Ioan Es
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
prin polifonia sentimentelor și arta sugestiei muzicale. A tradus din poeți pe care i-a simțit apropiați: Vergiliu, Ovidiu, Rainer Maria Rilke, Paul Verlaine și Paul Valéry, N.A. Nekrasov, M.I. Lermontov, A. A. Blok ș.a SCRIERI: Preludiu, pref. Mircea Streinul, Cernăuți, 1940; Bat miezul veacului curanții, Chișinău, 1951; Lumina ochilor mei, Chișinău, 1957; Orga codrului, Chișinău, 1966; Galerie cu autoportret, Chișinău, 1968; Hingher și demiurg, Chișinău, 1973; Grădinar, Chișinău, 1980; Coroană de sonete, Chișinău, 1992. Traduceri: Vergiliu, Bucolice, Chișinău, 1970
MIHNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
Ioan Slavici, N. Davidescu, Maria Ventura, Mihail Sorbul, Hortensia Papadat-Bengescu, Cincinat Pavelescu, Elena Farago, Ion Vinea, Gh. Brăescu, G. Murnu, Gr. Tăușan, Marcu Beza, Ludovic Dauș, Corneliu Moldovanu. Literaturii străine i se acordă un spațiu mai restrâns. Sub genericul „Portrete streine” sau „Siluete streine”, A. Dominic discută despre Gerhart Hauptmann, Georg Brandes, Knut Hamsun, Romain Rolland, Blasco Ibáñez, Rainer Maria Rilke, iar F. Aderca analizează opera lui Marcel Proust, Benjamin Crémieux, Georg Kaiser, în timp ce Marya Kasterska informează cititorii despre noutățile culturale
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]