681 matches
-
pentru creșterea scoicilor. Revedea femeile, tinere și bătrâne, dar și nepoatele, plecând În zori, uneori Înainte să se lumineze de ziuă, după ora refluxului. În picioare cu cizme de cauciuc, purtau flanele tricotate și haine vechi bărbătești. Adunau de pe plajă stridiile ale căror bancuri erau descoperite, În timp ce bărbații se ocupau de scoicile fixate de rețeaua de crengi sprijinită de țăruși. Cele mai multe fete nu aveau școala terminată și băieții nu depășeau nici ei acest stadiu, cel puțin În perioada În care surorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
acasă, se purta ca o domnișoară. Și, mai târziu, sora ei nu se va descurca și ea? „Sunt amândouă la Paris. Nimeni nu le-a mai văzut În sat. Ne disprețuiesc...” Vechile lor prietene continuau să curețe dimineața bancurile de stridii și să lucreze la rezervații. Se căsătoriseră și creșteau copii care, și ei, se jucau În Piața Bisericii. Hélène Lange reușise În viață datorită unei voințe de fier. Încă tânără, refuzase viața ce-i fusese rezervată, Își croise alt drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
crede că e un semn de mare distincție să te înroșești ca racul stând tolănit la soare, apoi să-ți trimiți oamenii să se scufunde în adâncuri - riscând să naufragieze, ba chiar să-și piardă viața -, după diferite specii de stridii sau în căutarea unor păsări de care nu pomenesc nici măcar legendele înspăimântătoare. Suspină nefericit. Sărmanul lui copil! Atât de mult își dorește să fie considerat om de calitate încât s-ar duce să vâneze nu știu ce înaripate prin Numidia. Parcă a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
atentă, intervine el mieros. — Bucătalu’! îl întrerupe Puppus, agitându-se violent în coșule țul lui. Vleau bucătal! Și stidii! Toți pufnesc în râs. Numai Pomponia bodogăne mâhnită: — Nu pronunță încă bine primele cuvinte, da’ știe ce-nseamnă bucătar și cere stridii! Bine că i s-a rafinat gustul înaintea vorbirii. Se repede spre Drusus și-l zgâlțâie cu putere, silindu-l să se dea jos de pe litieră. Urechează la întâmplare încă vreo doi-trei prichindei. — Ai să ajungi să nu mai poți
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
l-a invitat la cină de șase ori până când Naji a acceptat să se întâlnească. N-a vrut să se atingă de ea până când sânii nu i s-au vindecat. La un pahar de vin, Naji a surprins-o comandând stridii - ca orice altă varietate de fructe de mare, stridiile reprezintă un tabu pentru musulmani - dar n-a fost capabil să mai facă și altceva decât s-o fixeze. Irene s-a ocupat singură de conversație și, încet-încet, palmele lui Naji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Naji a acceptat să se întâlnească. N-a vrut să se atingă de ea până când sânii nu i s-au vindecat. La un pahar de vin, Naji a surprins-o comandând stridii - ca orice altă varietate de fructe de mare, stridiile reprezintă un tabu pentru musulmani - dar n-a fost capabil să mai facă și altceva decât s-o fixeze. Irene s-a ocupat singură de conversație și, încet-încet, palmele lui Naji s-au relaxat. Bărbatul și-a dat seama cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
al pendulului spre amiază. — Aici. M-am născut la etaj. Asta e proprietatea tatălui meu. — Nu zău? Expresia glumeață își luă în mod ciudat zborul de pe buzele pline, de un măsliniu viu. Dinții îi sunt ca niște perle, perlele din stridia de la Shakespeare. Am tras aerul cu zgomot și am spus: — Lucrurile stau cam așa. Există un Tată, o Mamă, un Fiu, o Amantă. Amanta e împărțită de Tată și Fiu. Inițial ea a aparținut Tatălui, dar Fiul a dat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
la noi prin geamul deschis, fața fiindu-i încadrată de pantofii mei. — Grăbește-te, amice, îmi spuse ea. Ești pe drumul de acces în curtea mea! În aceeași clipă Agnes îmi scuipă sula din gură, de parcă ar fi mestecat o stridie stricată, după care începu și ea să strige la nesuferita ei inamică - limbajul lui Agnes era ceva inimaginabil: până și eu m-am îngrețoșat. Jură să se răzbune până la detaliu pe femeie, pe câinii ei, pe copiii ei, făcând referiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ironiei - care te privește de sus. Până și realismul, realismul cel mai primitiv, e considerat excelent pentru secolul douăzeci. — Zău? am spus eu și mi-am pipăit măseaua cu vârful limbii. În timp ce eu mergeam spre casă, pe străzi de culoarea stridiilor și a cărbunelui, aerul se înfioră deodată, scuturându-și haina ca un câine ud, ca întinderea tulburată a unui lac. M-am oprit - cu toții ne-am oprit - și mi-am ridicat fața spre cer, așa cum un animal sau un sclav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
la bucătărie. Nu știu dacă am fost vreodată la volanul acestei afaceri. Dar știu că acum nu sunt. Așa că am privit-o pe Martina în timp ce se uita la Manet: plăceri civilizate și sacramente sărbătorite cu decență, nimic extravagant, nimic supercorect. Stridii la micul dejun, pește mort, mai mort decât un om mort. Femeile îmbrăcate de gală, mândria masculină în uniformă. Grădina ca loc de odihnă și muncă și bujorii în vaza lor. Prietena scriitorului, veghea scriitorului la biroul lui. Lumea banilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
plăcea s-o provoace. Șamanul spunea că-i plăcea să le aducă durere celorlalți doar atunci când datoria îl obliga s-o facă, pentru că-și iubea munca. Arăta ca o morsă bărboasă, imensă și greoaie apărută lângă Vultur-în-Zbor care părea o stridie tăcută, încordată și reținută. — Scuzele mele pentru deranj, a rostit îndurerat Șamanul. Cred c-avem de discutat o problemă destul de delicată. îVultur-în-Zbor îi remarcă gura - saliva pe la colțuri.) — Hm, a continuat Vraciul, tocmai mă întrebam dacă ai cumva vreo idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
melancolii. Magistrul plecase de mult dintre cei vii, dar umbra sa mai stăruia la Corso. „Eu zac prosternat la statuia vergină pe malul piscinei secrete cu lotuși...” Noimann zăcuse Într-un havuz, Înconjurat de tăvi și pahare. Servise șampanie și stridii. Și creveți de mare. Pentru ce acest dezmăț? La ce bun atâta Îmbuibare? „În cupe de marmură - fum de rășină, oh globi oculari, globi de lumină... Și totuși...” „Și totuși, și totuși” ... gândurile lui Noimann se Învălmășeau. Scenele din havuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
vorbim de Wagner, Îți insuflau În sânge energie... Sunetele Însă nu avea Întotdeauna același efect. Stând Întins În arteziană, stomatologul se mulțumise să asculte un lăutar... Chelnerii Îi aduseseră un platou cu fructe de mare... Noimann desprinsese de pe platou o stridie, o Înmuiase În sos, apoi o plimbase agale prin gură, strivind-o cu vârful limbii de bolta palatină și gingii. După care o Înghițise cu delicatețe, salivând ușor. Stridia cerea acreală și un Întăritor, astfel că Noimann luă o felioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
un platou cu fructe de mare... Noimann desprinsese de pe platou o stridie, o Înmuiase În sos, apoi o plimbase agale prin gură, strivind-o cu vârful limbii de bolta palatină și gingii. După care o Înghițise cu delicatețe, salivând ușor. Stridia cerea acreală și un Întăritor, astfel că Noimann luă o felioară de lămâie, mestecând-o Între dinți. Cerul gurii i se strepezise și Noimann Îl destinsese, dând pe gât un păhărel de Alexandrion, punctat cu cinci steluțe argintii. Viața, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mahmureală. Mal conduse mașina spre Pacific Dining Car dorind ca prima zi a noului deceniu să aibă o viață scurtă. Restaurantul era plin cu turiștii echipați cu aparate de fotografiat, devorând câte un „Rose Bowl Special” - cartofi prăjiți împănați cu stridii și costiță, clătite pufoase, Bloody Mary și cafea. Șeful de sală îi comunică lui Mal că Mr. Loew și un alt gentleman îl așteptau în Gold Rush Room - un separeu intim preferat de oficialitățile orașului. Mal se întoarse și bătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mult mai chipeș. Presimt că o să fim niște parteneri nemaipomeniți. Nu-i așa Ellis?” Mal privi peste umărul lui Dudley Smith la Ellis Loew. Șeful Diviziei Criminale a Procuraturii era așezat ca pe tron, într-un scaun din piele, pescuind stridiile și bucățelele de costiță dintre cartofii prăjiți. „Sunt absolut sigur. Ia loc, Mal. Te interesează un mic dejun?” Mal se așeză pe scaunul din fața lui Loew; Dudley se postă între ei. Cei doi erau îmbrăcați în costume de tweed și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ghicit?” Dudley izbucni într-un hohot de râs. Loew spuse: „Îmi pare bine că n-ai terminat cursurile de drept, Malcolm. Nu mi-ar fi fost ușor la tribunal față-n față cu tine”. „Adică am ghicit?” Loew pescui o stridie și o înmuie în sucul de ou. „Nu. Deși noi am obținut deja posturile de care vorbeai. Pur și simplu. Dudley chiar s-a oferit voluntar pentru—” Smith îl întrerupse: „M-am oferit voluntar dintr-o pornire patriotică. Îi urăsc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Pur și simplu. Dudley chiar s-a oferit voluntar pentru—” Smith îl întrerupse: „M-am oferit voluntar dintr-o pornire patriotică. Îi urăsc pe comuniști mai rău decât pe Satana”. Mal îl privi pe Ellis cum ia o gură de stridii, una de costiță și una de ou. Dudley aprinse o țigară, uitându-se la el; Mal simțea că se coace ceva serios. „Oare de ce mă gândesc la o treabă pentru Marele Juriu?” Loew se lăsă pe spate, întinzându-se; Mal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe care l-ar obține mai ușor dacă ar fi nabab. Iar acum, fratele lui îi face probleme. O prea puternică Sabie și Scut ale Fatehpurului! O, Conducător Incapabil de o Demnă Erecție! Este ca și cum ai încerca să vâri o stridie în fanta unui automat; o știe dintr-o sursă demnă de încredere. Atunci, poate că n-ar mai vrea acvariu. Poate o stațiune climaterică, să aibă izvoare termale și asistenți în uniforme albe. Oricum, ca să aibă cât de cât șanse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
capete de vite care pasc în îndepărtatul Matto Grosso. Se va aranja? Știe el cât de nesigur este Firoz pe banii săi? De Souza crede că dacă Firoz se va comporta așa în continuare, poate ar fi momentul comande niște stridii. Asta l-ar putea ajuta. Ar fi prea mult să ceară? Ca răspuns, Firoz mai-mai să-l nimerească cu un pahar înalt, de whisky. Scurtă expunere a lui Tom Collins. De Souza se eschivează. Una dintre femei, faimoasa dansatoare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-său, către întregul lanț de împrejurări nenorocite care mă dusese la cumpărarea blestematei de bijuterii de la M.F.P. Dar șeful lui Tom era în formă în seara aia și, cu ajutorul unui scotch înainte de cină și al vinului băut la farfuria de stridii Blue Point, am reușit să ies încetul cu încetul din melancolie și să mă concentrez asupra chestiunii de interes imediat. Relatarea delictelor din perioada petrecută la Chicago corespundea aproape perfect reproducerii făcute de Tom, cu o unică și amuzantă diferență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
-i insufle călărețului, la simpla apăsare a unui buton miraculos, senzațiile săltărețe ale unei călătorii prin deșert. Dar, explorând Titanicul, nu căutam numai să-i descoperim exotismul. Ni se Întâmpla să ne dedăm și unor plăceri pur europene, să degustăm stridii, apoi un soté de pui à la lyonnaise, specialitatea maestrului bucătar Proctor, stropit cu un Cos-d’Estournel 1887, ascultând orchestra, Îmbrăcată În smochinguri albastru-Închis, cum interpreta Povestirile lui Hoffmann, Gheișa sau Marele Mogul de Luder. Momente cu atât mai prețioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
împiedica și ne-am rostogoli cu toții în lac. Printre zăbrelele gardului de la Club privim terenul imens de golf pe care se preumblă sastisiți doi burtoși cu crose moi. În ultima noapte petrecută la hotel, după cina cu șampanie franțuzească și stridii, el a condus-o pâna la ușa camerei. Aici a început să se roage de ea cu lacrimi în ochi să-l lase să intre. - Ne înțelegeam în engleză, pe care el o vorbea destul de prost. Cred că și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
suferit toată viața că a fost ținută printre mujici - ea, fată de prăvăliaș, crescută cu servitoarea Marița, care numai să fi bătut din palme și venea într-o fugă, obișnuită cu belșugul din prăvălie, cu beciul doldora de butoaie cu stridii, cu rahat turcesc, cu măsline aduse cu vaporul până la Galați și de acolo cu carele cu boi până la Stănișești, învățată cu respectul jidanilor care-și scoteau pălăria în fața ei pe uliță: săru’ mânușițele, jupâniță! Și cu ce mare scofală s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Teu... Taci...! Gură spartă! Clonțul! Hei...! Afurisit să fii! Dar-ar benga-n tine! D'aia ți s-a dus ție buhul, de Zăpăcilă! Nu vezi că mațe-fripte ăsta stă pe fază și înregistreză ce vorbim? Ești chior? Creier de stridie! îl scuipă Primul. Apoi, Momocilă se repede coleric, la Avocat: Nu ți-am spus cu frumosul, băi, să nu te mai holbezi? Nu ți-am vorbit creștinește, pe-nțelesul tău, mârlane?! Zii?! Da ori ba?! Atunci, de ce paștele mă-tii
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]