495 matches
-
1866; ed. îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Mihail Canianu, Poezii populare. Doine culese și publicate întocmai cum se zic, Iași, 1888; Victor Onișor, Doine și strigături din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Mihail Canianu, Poezii populare. Doine culese și publicate întocmai cum se zic, Iași, 1888; Victor Onișor, Doine și strigături din Ardeal, Iași, 1890; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, I, Caransebeș, 1892; Ștefan Munteanu, 100 doine și strigături culese din gura soldaților români din Țara Ardealului, Brașov, 1892; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
române, București, 1885; Mihail Canianu, Poezii populare. Doine culese și publicate întocmai cum se zic, Iași, 1888; Victor Onișor, Doine și strigături din Ardeal, Iași, 1890; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, I, Caransebeș, 1892; Ștefan Munteanu, 100 doine și strigături culese din gura soldaților români din Țara Ardealului, Brașov, 1892; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr. și introd. Iordan Datcu, I-III, București, 1980-1981; Gh. Alexici, Texte din literatura poporană română, II, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
O sută și șase doine culese de pe Pogonici, Brașov, 1908; Béla Bartók, Cântece populare românești din comitatul Bihor, București, 1913; N. I. Dumitrașcu, Flori de câmp. Doine oltenești, Bârlad, 1914; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, Vasile Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Gh. Cernea, Doine de jale, Sibiu, 1941; Gh. Ciobanu, Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Gh. Cernea, Doine de jale, Sibiu, 1941; Gh. Ciobanu, Vasile Nicolescu, 200 cântece și doine, pref. Al. I. Amzulescu, București, 1955; Al. I. Amzulescu, G. Ghiță, Doine, cântece, strigături, București, 1955; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare românești din Maramureș, București, 1957; Const. Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, 132 cântece și jocuri din Năsăud, București, 1958; Al. I. Amzulescu, Paula Carp, Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964; Folclor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
unei cicatrici simbolice: obligat să se "crucească", Luca va duce integrarea până la capăt (și mai departe) prin asimilarea unor practici adolescentine probabil puțin agreate de părinți: plonjatul în bulboane (sport periculos) și "jocurile adolescentine și golănismele vârstei respective" (Lexicon, 166-167). "Strigăturile deocheate" nu erau însă creația "golanilor" cajvanezi, a marginalilor, ele erau parte a rostirii de zi cu zi a adulților și "erau culese de pe ulițele satului" de copii (ibid., 158). Interdicția frecventării livezii (act autoritar al mamelor penticostale, suportat și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
culturii fălticenene. După 1944 Gr. Sturzu a fost izolat, din cauza unor articole anticomuniste publicate în presa vremii (1941 1944). 264 La fel de activă a fost și soția sa, Olivia Sturzu, învățătoare. Culegătoare de folclor, publică împreună cu colega sa Afia Apetroaie volumul Strigături și cântece populare,culese din satele Târzia și Moișa, județul Baia, Fălticeni,Tip. Popovici,1944, 64 p. 206 ȘERBAN, Mihail 1 Fălticeni, 10 aprilie 1972 Mult Stimate Domnule Șerban, A trecut mai bine de o lună de când am poposit în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
n. în 19.II.1904, Botești, com. Horodniceni, jud. Suceava - m. 11.IX.1980, Iași. Învățătoare, culegătoare de folclor. Funcționează în Moișa (com. Boroaia). Prezentă în revista „Vestitorul Satelor” cu folclor cules din zonă. Cu Olivia Sturzu, publică în broșură Strigături și cântece populare culese din satele Târzia și Moișa, județul Baia (Tip. C. Popovici, Fălticeni, 1944). A trimis materiale și la Institutul de Folclor din Cluj, iar președintele instituției i-a mulțumit în corespondență, găsind interesante toate piesele puse la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
îmi scrie că D-sa o să facă demersuri pe lângă Filiala Suceava pentru tipărirea întreg(ului) mat.(erial) folcloric ce am și o să mă țină la curent cu rezultatul acestor demersuri 378. Acest material e cuprins în: Cântece populare ..................................... 68 pagini Strigături ......................................... ......44 " Descântece .............................................41 " 376 Probabil că datorită unor recente promisiuni de tipărire din partea Comitetului de Cultură și Educație Socialistă al Jud. Suceava, i am scris Doamnei Apetroaie. Până la urmă nu s-a realizat nimic. 377 Și aici e vorba de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
nasturi de metal, pluover de lână, bariz, fustă, brâu cu ciucuri, la picioare clopoței iar în cap o căciulă de oaie impodobită cu mărgele colorate sau flori. Este un dans ritualic bărbătesc cu caracter magic, mișcările de rotire ale dansatorilor, strigăturile având un caracter ritualic, astral. Tocmai pentru a intra în atmosfera sărbătorilor, m-am gândit să vă destăinui câteva informații despre obiceiurile de Crăciun. Pentru a afla mai multe despre obiceiurile și tradițiile de Crăciun din Comuna Muntenii de Sus
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
poezii populare alcătuită de Vasile Alecsandri, povestirile lui Ion Creangă și basmele lui Petre Ispirescu. Se distinge între româniști tocmai prin foarte buna cunoaștere a graiurilor populare, ceea ce îi înlesnește și editarea unei ample colecții de lirică populară, Doine și strigături din Ardeal (1885), realizată în colaborare cu Andrei Bârseanu. Pe lângă participarea la selecția și clasificarea pieselor folclorice, culese de Ioan Micu Moldovanu cu elevii săi blăjeni, J. contribuie la elaborarea unui erudit glosar în limba franceză, care se referă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
Glossaire des chansons populaires roumaines de Transylvanie, Praga, 1885; Drumul pe care am mers, București, 1909; Însemnări cu privire la limba basmelor populare românești, Bârlad, 1913; Șezători românești de pe muntele Sion din Praga, Praga, 1915; Între români, Sibiu, 1917. Culegeri: Doine și strigături din Ardeal, București, 1885 ( în colaborare cu Andrei Bârseanu); ed. 2, Brașov, 1895; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968. Traduceri: Fr. Pravda, Pavel Catană, Brașov, 1881; Bozena Nemcová, Bunica, Sibiu, 1885; Marie Majerová, O zi la lazaret, Arad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
inițiale. De regulă, spectacolul cuprinde o parte introductivă, descriptivă (în care se schițează portretul măștii), urmată de moartea animalului și reînvierea acestuia prin descântecul Blojului (Moșului, Ciobanului, Urâtului), care îl însoțește. Textul poetic prezintă vădite înrâuriri ale cântecului liric, ale strigăturii și descântecului, fiind posterior pantomimei. Masca propriu-zisă, construită din lemn, cu maxilarul inferior mobil, inițial stilizată, se transformă dintr-un element de recuzită teatrală într-un obiect decorativ, fiind împodobită excesiv cu mărgele, hurmuz, panglici, oglinzi, flori de hârtie, clopoței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
folclorizarea unor creații culte. La acest proces au contribuit în mare măsură și elevii, realizatorii de predilecție ai spectacolelor. Relațiile ce se stabilesc între t.p. și alte specii folclorice se rezumă, de regulă, la includerea unor doine, cântece propriu-zise, strigături și chiar descântece în structura reprezentărilor dramatice. Interferența cu creațiile culte este însă reciprocă. Comodia vremii (Franțuzitele) a lui C. Facca și unele comedii ale lui V. Alecsandri și Matei Millo resimt puternic influența t.p. de păpuși, așa cum multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
mare, adică un nasture rămînea și se tăiau doi. În final se tăiau toți. Prichindeii aveau buzunarele pline de nasturi, dar aproape invariabil, nu găseai doi la fel! De aceea și bătăile aplicate de mamele lor erau însoțite și de strigături. Dacă cineva dorea să intre în joc mai tîrziu, atunci trebuia să aștepte ca unul să cîștige. În ziua aceea, de Sfinții Constantin și Elena, Dinu a ieșit la o pișcă. Nu era norocos și din acest motiv intra rar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Rîde moale și molîul vine îndrăzneț cum nu-l puteai bănui și o strînge și el în brațe. Nu avea aceiași putere ca Eugen, dar Ileana se simțea tot bine și acum. Timpul trece și vine vremea bătăilor zilnice, cu strigături și întrebări răcnite: Cu cine, fato ? Te omor și te arunc în Prut, răcnea Anghelina, viitoarea bunică. Ileana ar fi spus Eugen, dar golanul acela ar fi omorît-o în bătaie. Dacă spunea Vasile, ăla arăta ca naiba și nu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
întrebare, ci doar repetă rugămintea. Te-am rugat să-mi dai un pahar cu apă. Cer prea mult, iubito?! Pe bătrîna Marilu o enerva cuvîntul "iubito"! Își amintea că după acel cuvînt, cînd erau mai tineri, urma o bătută cu strigături. Nu răspunde la provocare și se răsucește în pat. Apoi se ridică pînă la jumătate. Își prinde capul în mîini și stă ghemuită, cu fruntea aproape de genunchi. Of, Doamne! Vai de capul meu, ce viață de coșmar am lîngă animalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bisericii. Câteodată mergeam, întovărășindu-l pe fratele Ionică, la horă (gioc) sau la clacă, iar de Sf. Dumitru (hramul bisericii) la strânsură, unde se aduna tineretul satului și din satele vecine îmbrăcați în haine de sărbătoare. Flăcăii se întreceau în strigături și chiuituri și parcă sburdau în sunetul muzicii renumitului ansamblu Strafreschi, ținând în mâini pomul de brad frumos împodobit cu îmbrăcămintea lor frumoasă, lucrate de mâinile harnice ale fetelor și femeilor, unde nu mai prejos în arta cusutului erau și
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
căminul cultural întovărășite de serbări diversificate - cor, teatru, scenete - unde ne distram de minune și plăcut cu întregul tineret școlar al satului și din satele vecine. Toate aceste jocuri și baluri de la noi începeau de obicei cu hora mare cu strigături: unde joc Horodnicenii, acolo pământul geme, de opinci și de oghele, ca echivalent spiritual al doinei, ambele produse ale spațiului mioritic. De mic copil am trăit în acest univers, în această tulburătoare și fascinantă lume a țăranului muncitor legat de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc. [...] Ca fiică a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc, atât de încercat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea miresei se rostea o orație
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii cei mari, în fața lor mirii, apoi socrii. Găina era adusă de o nevastă tânără care cânta cântarea găinii (împodobită cu flori, frunze și o țigară în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cum a remarcat critica, inflația de informații colaterale. Analiza, extrem de minuțioasă, este una de tip sociologic, tematistă. Ca folclorist, M. se remarcă prin culegerea Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei (1975), care cuprinde colinde, cântece lirice - pastorale și naturistice -, strigături, texte culese din Țara Loviștei și de pe valea Lotrului, zonă bogată în elemente etnofolclorice și lingvistice arhaice. Intenția a fost de a epuiza repertoriul, în special pe acela al poeziei obiceiurilor, cartea fiind prevăzută cu ample note despre obiceiurile la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
n.m.), își despletesc părul și așteaptă așa pînă la miezul-nopții, cînd duhurile se retrag spre peșteri. Apoi, vrăjitoarea începe a răscoli cărbunii, stropindu-i cu apă neîncepută și descîntînd: «Eu nu sting cărbunii, / Ci sting pociturile, / Sting săgetăturile /și toate strigăturile. / Sting căscările / și toate gurile rele. Sting și rup legăturile, / și toate făcăturile, / Potolesc, osîndesc / și ursita o fugăresc. De i-o fi făcut cineva cu una? Eu îi desfac cu două! / De i-o fi făcut cu două? / Eu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]