744 matches
-
de aceste două niveluri și țin seama de ele în formulările lor teoretice. Problema este, însă, unde sînt date prioritățile logice, și uneori metodologice, pentru construirea unei explicații. Să luăm ca exemplu chiar o lectură pur structuralistă a marxismului. Dacă structuralismul este definit doar prin nivelurile de analiză, ar rezulta că marxismului îi lipsește conceptul de agent. Dar este evident că marxismul nu numai că este conștient de nivelul de analiză al agentului, la care se referă sub numele de clasă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
criza realismului . 235 9. Neorealismul sistemic: Kenneth Waltz și Teoria politicii internaționale . . . . . 237 10. Economia politică internațională ca încercare de reactualizare a realismului: sfîrșitul sistemului Bretton-Woods și teoria stabilității hegemonice . . . . 269 11. Economia politică internațională la confluența dintre realism și structuralism . Concluzie. Fragmentarea realismului . . 345 12. Realismul se rătăcește: cotitura epistemologică din anii '80 și '90 . . . . . . 354 13. Realismul la răscruce . . . . 390 Bibliografie . . . . . 347 În aceeași colecție Alexandru Popescu, Relații româno-austriece Alexandru Popescu, Die Beziehungen. Rumäniens und Österreichs Bun de tipar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Umberto Eco. Avînd în vedere aceste distincții, am optat pentru termenul integrator semiotică, neuitînd să elucidăm și semiologia saussuriană (de sorginte lingvistică, dedicată cu precădere fenomenului literar). Introducerea noastră va cuprinde două axe: semiotica generală (capitolele introductive: "Semiotica în contemporaneitate", "Structuralism și semiotică", "Ferdinand de Saussure și modelul dia-dic al semnului", "Charles Sanders Peirce și modelul triadic al semnului") și semiotici regionale (semiotica narațiunii, semiotica publicității, semiotica spațiului, gestualitatea, proxemica, semiotica mass-media,semiotica glumei). Chiar dacă primele capitole dedicate epistemei contemporane și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
De fapt majoritatea cercetărilor recente din sfera științelor omului (estetica receptării a lui Hans Robert Jauss, gramatica textului la Van Dijk și Robert de Beaugrande, teoria acțiunii ca praxiologie) au readus în actualitate conceptele de intenționalitate și contextualitate (evacuate de structuralism), precum și natura acțională a discursului. În măsura în care etapa structurală a semioticii a fost depășită prin ancorarea în istorie, subiectivitate și acțiune, putem afirma cu certitudine că investigarea activității de semnificare a omului, altfel spus a diverselor sale limbaje (gestual, spațial, grafic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
țes între text și context), la exhumarea-exfolierea sensurilor cuprinse în semnul-tablou, film, mesaj publicitar sau mediatic. În ciuda avertismentelor lansate recent (un Pierre Nora inter alii) privind regresul științelor umane care basculează de la o "vîrstă de aur" a marilor paradigme (marxismul, structuralismul) la "era vidului", considerăm că analiza codurilor și mesajelor complementată de o perspectivă hermeneutică nu poate decît să continue mutația spectaculoasă inițiată de structuralism: "De la umanismul postbelic la antiumanismul postcolonial, paradigma filosofică s-a schimbat radical, dar inspirația morală a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
alii) privind regresul științelor umane care basculează de la o "vîrstă de aur" a marilor paradigme (marxismul, structuralismul) la "era vidului", considerăm că analiza codurilor și mesajelor complementată de o perspectivă hermeneutică nu poate decît să continue mutația spectaculoasă inițiată de structuralism: "De la umanismul postbelic la antiumanismul postcolonial, paradigma filosofică s-a schimbat radical, dar inspirația morală a rămas aceeași: trebuia să i se provoce individului o comoție salutară și omul să devină neliniștit pentru a putea fi mai bine umanizat" (Alain
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
posibilitate de transcodaj universal chiar în științele cele mai abstracte (a se vedea rolul metaforei în știință: de la "găurile negre" la teoria "super-corzilor" etc.), iar pe de altă parte, modelarea a numeroase fenomene din cîmpul științei cu ajutorul modelului lingvistic (infra structuralismul și semiotica). Limbajul ca fundament al cunoașterii (Anfangsgrund în filosofia kantiană) a însoțit dintotdeauna creșterea cunoașterii, marile schimbări de paradigmă în istoria științei fiind dublate și de mutații de limbaj: programul leibnizian al unei științe unificate și al unei limbi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
salut "Nu există salvare în afara textului", cf. A.J. Greimas), semiotica s-a născut în anii '60 din nevoia practicienilor (antropologi, etnologi, lexicologi) de a explica procedurile de analiză și a-și interdefini conceptele. Generată de o "tradiție de rigoare" (structuralismul lingvistic al lui Saussure, antropologia structurală a lui Claude Lévi-Strauss în Franța, logica peirciană și behaviorismul morrissian în America), semiotica oferă un teritoriu de coerență, consistență, științificitate, compatibilizînd științele umane cu științele naturii și cele logico- matematice. "Bazîndu-ne pe experiența
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
culturii în ansamblul său sub speciae semio-ticae nu înseamnă că întreaga cultură este doar semnificare și comunicare, ci înseamnă că "întreaga cultură poate fi înțeleasă mai bine dacă este abordată din punct de vedere semiotic" (Umberto Eco, 1982:43). 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? "Spirit al timpului", "modă", revoltă împotriva sclerozei intelectuale și instituționale (mai '68 al intelectualilor textualiști, etnologi, antropologi etc.), aventura structuralistă a reunit sub o denumire nivelatoare o eterogenitate de tendințe și demersuri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
speciae semio-ticae nu înseamnă că întreaga cultură este doar semnificare și comunicare, ci înseamnă că "întreaga cultură poate fi înțeleasă mai bine dacă este abordată din punct de vedere semiotic" (Umberto Eco, 1982:43). 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? "Spirit al timpului", "modă", revoltă împotriva sclerozei intelectuale și instituționale (mai '68 al intelectualilor textualiști, etnologi, antropologi etc.), aventura structuralistă a reunit sub o denumire nivelatoare o eterogenitate de tendințe și demersuri (de la teoria literară sau "Noua
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau "Noua critică" practicată de Serge Doubrovsky, Roland Barthes, Jean-Pierre Richard, Charles Mauron la poetica reprezentată de Claude Bremond, Gérard Genette, Tzvetan Todorov și textualism grupul Tel Quel cu Julia Kristeva, Philippe Sollers în primul rînd). La întrebarea "Ce este structuralismul?", Roland Barthes, promotor entuziast și proteic, pendulînd între rigoarea științei limbajului și plăcerea (erotică) a textului (Le plaisir du texte, 1973) răspunde evaziv: "Nu este o școală, nici măcar o mișcare (sau nu încă), fiindcă majoritatea autorilor atașați acestui cuvînt nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
plăcerea (erotică) a textului (Le plaisir du texte, 1973) răspunde evaziv: "Nu este o școală, nici măcar o mișcare (sau nu încă), fiindcă majoritatea autorilor atașați acestui cuvînt nu par legați între ei printr-o solidaritate de doctrină sau de luptă. Structuralismul este doar un lexic" (R. Barthes, 1964: 213). Pentru Jean Piaget, structuralismul reprezintă "un ideal de inteligibilitate căutat și atins de toți cercetătorii structuraliști" (J. Piaget,1970:5). Totuși, ca și Michel Foucault mai tîrziu, Barthes consideră structuralismul o atitudine
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este o școală, nici măcar o mișcare (sau nu încă), fiindcă majoritatea autorilor atașați acestui cuvînt nu par legați între ei printr-o solidaritate de doctrină sau de luptă. Structuralismul este doar un lexic" (R. Barthes, 1964: 213). Pentru Jean Piaget, structuralismul reprezintă "un ideal de inteligibilitate căutat și atins de toți cercetătorii structuraliști" (J. Piaget,1970:5). Totuși, ca și Michel Foucault mai tîrziu, Barthes consideră structuralismul o atitudine a spiritului modern iconoclast "o activitate, adică o succesiune regulată de operații
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de luptă. Structuralismul este doar un lexic" (R. Barthes, 1964: 213). Pentru Jean Piaget, structuralismul reprezintă "un ideal de inteligibilitate căutat și atins de toți cercetătorii structuraliști" (J. Piaget,1970:5). Totuși, ca și Michel Foucault mai tîrziu, Barthes consideră structuralismul o atitudine a spiritului modern iconoclast "o activitate, adică o succesiune regulată de operații mentale... Scopul oricărei activități structuraliste este de a reconstitui obiectul astfel încît să manifeste în această reconstituire regulile de funcționare. Structura este deci de fapt un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
descompune, apoi îl recompune" (R. Barthes, 1964: 214). Instalarea, în anii '50, a fenomenului structuralist coincide cu reconfigurarea spațiului intelectual francez marcat de ascensiunea științelor umane, dar și de criza intelectualului angajat (M. Jean-renaud, 1998: 268). Dacă pentru unii cercetători structuralismul ar fi subsumabil postmodernismului, pentru alții viziunea holistă, ambiția scientizării și credința în progresul cunoașterii distonează profund cu individualismul, hedonismul și scepticismul postmodern. În spațiul francez, termenul poststructuralism aplicat de analiștii americani și englezi lui Derrida, Foucault este respins vehement
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Foucault este respins vehement de un T. Todorov (1996: 187) pentru care acest apelativ indicînd o continuitate și o depășire a ceea ce l-a precedat, este total neadecvat ca emblemă pentru un model epistemologic acronic. Ca orice curent de gîndire, structuralismul comportă o latură teoretică și una metodologică; de la bun început latura metodologică (analiza structurală sau "activitatea structuralistă") a fost considerată un imens cîștig gnoseologic (Lévi-Strauss compara însemnătatea fonologiei pentru științele omului cu rolul revoluționar al fizicii nu-cleare), în timp ce latura teoretică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
teoretică și una metodologică; de la bun început latura metodologică (analiza structurală sau "activitatea structuralistă") a fost considerată un imens cîștig gnoseologic (Lévi-Strauss compara însemnătatea fonologiei pentru științele omului cu rolul revoluționar al fizicii nu-cleare), în timp ce latura teoretică a fost controversată: "Structuralismul este o metodă, nu o doctrină, iar în măsura în care devine doctrinal conduce la o multitudine de doctrine" (J. Piaget, 1970: 123). Dacă despre existențialism s-a afirmat "atîtea existențialisme cîți existențialiști", același lucru se poate spune (fără teama de a greși
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
metodă, nu o doctrină, iar în măsura în care devine doctrinal conduce la o multitudine de doctrine" (J. Piaget, 1970: 123). Dacă despre existențialism s-a afirmat "atîtea existențialisme cîți existențialiști", același lucru se poate spune (fără teama de a greși) și despre structuralism atît în ceea ce privește disocierea teorie-metodă cît și variatele domenii abordate (filosofie și antropologie, lingvistică și psihanaliză). Deși majoritatea pozițiilor au fost în favoarea structuralismului metodologic (infra i), nu lipsește nici orientarea "filosofică" (infra ii): i) "Dacă istoria structuralismului este deja lungă, concluzia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a afirmat "atîtea existențialisme cîți existențialiști", același lucru se poate spune (fără teama de a greși) și despre structuralism atît în ceea ce privește disocierea teorie-metodă cît și variatele domenii abordate (filosofie și antropologie, lingvistică și psihanaliză). Deși majoritatea pozițiilor au fost în favoarea structuralismului metodologic (infra i), nu lipsește nici orientarea "filosofică" (infra ii): i) "Dacă istoria structuralismului este deja lungă, concluzia pe care o tragem de aici nu este că ar fi vorba de o doctrină sau de o filosofie, întrucît am fi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a greși) și despre structuralism atît în ceea ce privește disocierea teorie-metodă cît și variatele domenii abordate (filosofie și antropologie, lingvistică și psihanaliză). Deși majoritatea pozițiilor au fost în favoarea structuralismului metodologic (infra i), nu lipsește nici orientarea "filosofică" (infra ii): i) "Dacă istoria structuralismului este deja lungă, concluzia pe care o tragem de aici nu este că ar fi vorba de o doctrină sau de o filosofie, întrucît am fi foarte repede dezamăgiți, ci în mod esențial de o metodă, cu tot ceea ce implică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi vorba de o doctrină sau de o filosofie, întrucît am fi foarte repede dezamăgiți, ci în mod esențial de o metodă, cu tot ceea ce implică termenul: tehnicitate, obligații, onestitate intelectuală și progres în aproximările succesive" (J. Piaget, 1968: 159). "Structuralismul este esențialmente o activitate, adică o succesiune regulată de operații mentale" (R. Barthes, 1964: 214). ii) "Structuralismul este un ansamblu original de reflecții teoretice asupra culturalului și socialului" (Dan Sperber, 1968: 195). Dacă în sens restrîns structuralismul se referă la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mod esențial de o metodă, cu tot ceea ce implică termenul: tehnicitate, obligații, onestitate intelectuală și progres în aproximările succesive" (J. Piaget, 1968: 159). "Structuralismul este esențialmente o activitate, adică o succesiune regulată de operații mentale" (R. Barthes, 1964: 214). ii) "Structuralismul este un ansamblu original de reflecții teoretice asupra culturalului și socialului" (Dan Sperber, 1968: 195). Dacă în sens restrîns structuralismul se referă la aceea etapă din istoria lingvisticii care precede gramatica generativ-transformațională inaugurată de Noam Chomsky (Syntactic structures, 1957), în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Piaget, 1968: 159). "Structuralismul este esențialmente o activitate, adică o succesiune regulată de operații mentale" (R. Barthes, 1964: 214). ii) "Structuralismul este un ansamblu original de reflecții teoretice asupra culturalului și socialului" (Dan Sperber, 1968: 195). Dacă în sens restrîns structuralismul se referă la aceea etapă din istoria lingvisticii care precede gramatica generativ-transformațională inaugurată de Noam Chomsky (Syntactic structures, 1957), în sens larg el privește toate teoriile care examinează sistemul limbii în imanența sa și în genere toate cercetările sistematice subordonate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Semnificativ pentru investigația științifică nu va fi nici elementul, nici întregul, ci relaționarea elementelor sistemului (cf. și J. Piaget, 1970:9- 10). A doua accepțiune a noțiunii de structură se leagă de regulile de funcționare, de raporturile elementelor, pentru că morala structuralismului (lingvistic în primul rînd) este solidaritatea elementelor ce compun sistemul. Sistematizării îi urmează transformările prezidate de un set de reguli, în virtutea cărora elementele nu contează unul cîte unul (prin consistența proprie), ci în rețeaua interdependențelor. Structuralismul trebuie pus în legătură cu schimbările
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
raporturile elementelor, pentru că morala structuralismului (lingvistic în primul rînd) este solidaritatea elementelor ce compun sistemul. Sistematizării îi urmează transformările prezidate de un set de reguli, în virtutea cărora elementele nu contează unul cîte unul (prin consistența proprie), ci în rețeaua interdependențelor. Structuralismul trebuie pus în legătură cu schimbările de paradigmă ale secolului al XX-lea ( La mort de l'homme la M. Foucault, rimbaldianul Je est un autre, nuclearizarea limbajului ca model epistemologic general). Totalizarea structurală înseamnă o "tăietură epistemologică" (coupure épistémologique la Gaston
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]