538 matches
-
prezența predominantă a anionului bicarbonic și a cationilor de Ca2+ și Mg2+. Ionul Ca2+ scade procesele inflamatorii și alergice, echilibrează tulburările neurovegetative și tulburările metabolice fosfocalcice. Condiția menționată se regăsește la izvoarele Bohotin, Gănești, Victor (Grădina Botanică), Răducăneni (izvolul Soci), Strunga (izvorul 10). Ape clorurate-sodice Sunt considerate ape clorurate sodice cele care conțin peste 1 g/l NaCl - respectiv 393 mg Na+ și 607 mg Cl-. Prezentarea lor este complexă, întrucât se asociază și alți ioni, care dealtfel adaugă noi caracteristici
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și magneziu variază între 2,430 g și 3,642 g. Sunt calificate ca ape sulfatate: Bohotin MT = 3,282 g/l. Sunt calificate ca ape sulfatate: Bohotin MT = 3,282 g/l, apoi cu mineralizare redusă izvoarele de la Răducăneni, Strunga, Gănești. Atât apele glauberiene cât și cele amare își datorează indicațiile terapeutice acțiunii lor coleretice și de stimulare a peristaltismului intestinal. Ape sufluroase Apele sulfuroase conțin minimum 1 mg sulf titrabil sub formă de H2S, HS -, tiosulfați sau complexe coloidale
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sulfuroase din județul Iași este apreciabil, iar concentrația din forajele de adâncime le situează printre cele mai importante din Europa. Aceste ape pot fi grupate în sulfuroase, clorurate, sodice, iodurate (Nicolina, Socola, Victoria) bicarbonate sodice (Băiceni, Crivești), bicarbonate slab sulfatate (Strunga). Acțiunea lor este multiplă. Au efect colagog - coleritic, antitoxic, cresc secreția și stimulează peristaltismul intestinal, scad glicemia la diabetici și unele ape sulfuroase au acțiune diuretică. În cura externă sulful favorizează vasodilatația la nivelul rețelei arteriale tegumentare, ceea ce determină scăderea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
10 mg ioni Fe2+/litru. Apele feruginoase au o utilizare limitată în terapeutică. Obișnuit, ionul Fe2+ se află în apele carbogazoase. Valori peste 10 mg/l se găsesc la Crivești (12,6 mg/l), Răducăneni - Soci (10,4 mg/l), Strunga izvorul 8 (13,9 mg/l), Strunga izvorul 14 (12,4 mg/l). Analizele fizico-chimice executate la Catedra de chimie anorganică a IMF Iași scot în evidență și prezența unor oligoelemente cu posibilă importanță în practica medicală. Nămolurile terapeutice (peloizii
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
au o utilizare limitată în terapeutică. Obișnuit, ionul Fe2+ se află în apele carbogazoase. Valori peste 10 mg/l se găsesc la Crivești (12,6 mg/l), Răducăneni - Soci (10,4 mg/l), Strunga izvorul 8 (13,9 mg/l), Strunga izvorul 14 (12,4 mg/l). Analizele fizico-chimice executate la Catedra de chimie anorganică a IMF Iași scot în evidență și prezența unor oligoelemente cu posibilă importanță în practica medicală. Nămolurile terapeutice (peloizii) Peloizii sau nămolurile terapeutice sunt definiți de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Astfel, nămolul de la Nicolina - Iași se încadrează în categoria nămolurilor mineralogene sulfuroase. El ia naștere în urma procesului chimic și apoi biochimic dintre apa minerală, puternic sulfuroasă, și suportul argilos depus în bazine și sub influența factorilor climaterici locali. Stațiunea balneoclimatică Strunga Așezare geografică Stațiunea balneară Strunga este situată în partea de vest a Podișului Central Moldovenesc, la o depărtare de 53 km de Iași, 7 km de Târgu Frumos și 30 km de orașul Roman, fiind dominată de înălțimile Soci și
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
se încadrează în categoria nămolurilor mineralogene sulfuroase. El ia naștere în urma procesului chimic și apoi biochimic dintre apa minerală, puternic sulfuroasă, și suportul argilos depus în bazine și sub influența factorilor climaterici locali. Stațiunea balneoclimatică Strunga Așezare geografică Stațiunea balneară Strunga este situată în partea de vest a Podișului Central Moldovenesc, la o depărtare de 53 km de Iași, 7 km de Târgu Frumos și 30 km de orașul Roman, fiind dominată de înălțimile Soci și Masa Tâlharilor. Aceste înălțimi sunt
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sunt acoperite cu păduri de copaci bătrâni, cu aspect monumental, în care predomină stejarul. Întâlnim mai frecvent stejar, fag, plop, salcie și tei. În desișul pădurii se află poieni înverzite, pâlcuri de arbuști și zone ocupate de boschete. Clima stațiunii Strunga este determinată de așezarea geografică, relieful localității, vegetația și structura solului. Pe glob, stațiunea se află în preajma intersecției meridianului de 270 longitudine estică, cu paralela de 47012’ latitudine nordică, la o altitudine de 226 m. temperatura medie lunară arată că
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de 200C. Zilele de vară sunt în mijlociu de 83 zile. Vânturile predomină din direcția NV și SE. Vara, viteza maximă a vânturilor se înregistrează după-amiaza. Nebulozitatea cea mai mare se notează iarna; vara, timpul senin predomină noaptea. Precipitațiile: localitatea Strunga se află într-o zonă cu precipitații puține, media anuală fiind de 500-550 mm. Anotimpul cel mai secetos este iarna. Manifestările electrice cele mai frecvente se întâlnesc în lunile mai și august, în orele de dupăamiază. Locul de amplasare a
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
stațiunii spre est și sud favorizează verandele deschise, unde se poate practica aeroterapia și expunerea la soare, atât vara, cât și iarna. Factori terapeutici Analizele chimice efectuate în secolul trecut, comparate cu cele executate mai recent, arată că apele de la Strunga sunt sulfuroase, bicarbonatate, slab sulfatate - magneziene, calcice, sodice, hipotone, atermale. În decursul timpului nu au avut loc variații importante ale principalilor constituenți chimici. Prima analiză a fost făcută în 1834 de farmacistul A.Abrahamfi, a doua în 1856 de către dr.
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
În sprijinul acestei afirmații menționăm constituția chimică a apei, în care se întâlnesc 6 microelemente deosebit de valoroase (Fe2+, Cu2+, Mn2+, Zn2+, Cr3+, Ni2+). Apa minerală de masă “Doina” Apa minerală de masă “Doina” este o sursă care debitează în afara stațiunii Strunga, are o mineralizare de 1.155 mg/l, în care prodomină ionii Ca2+ și HCO3 -. Apa a fost îmbuteliată experimental. Din punct de vedre chimic, tabloul analitic evidențiază, alături de macroelementele obișnuite, și existența a două microelemente (Fe2+ și Li+) care
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
evoce emoția încercată de vizitator pe timpul sejurului. Organizarea programului sanatorial și practicarea unor activități cu caracter profilactic sau curativ este favorizată de elementele geografice și fitopeisagistice care se include în metodele complexelor medicale ale localității. Cu prilejul realizării stațiunilor balneare Strunga și Nicolina din județul Iași, un colectiv format din medic, arhitect și peisagist a elaborat un plan tematic fitopeisagistic, din care redăm unele aspecte: Peisajoterapia însumează două prezențe principale - factorii silvici, cu participarea masivelor arboricole de tip forestier și factorii
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
3. JUDECĂTORIA PAȘCANI cu sediul în orașul Pașcani ORAȘE 1. Pașcani 2. Tîrgu Frumos COMUNE 1. Alexandru I. Cuza 13. Moțca 2. Bălțați 14. Oțeleni 3. Brăești 15. Ruginoasa 4. Butea 16. Sirețel 5. Cristești 17. Stolniceni-Prăjescu 6. Hălăucești 18. Strunga 7. Heleșteni 19. Tătăruși 8. Lespezi 20. Tîrgu Frumos 9. Lungani 21. Todirești 10. Mircești 22. Valea Seacă 11. Miroslovești 23. Vînători 12. Mogoșești-Siret 4. JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI cu sediul în comuna Răducăneni COMUNE 1. Ciortești 6. Gorban 2. Comarna 7
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
strâns, nu noi, jandarmeria”. O altă particularitate a pelerinajului de la Curtea de Argeș și a dispunerii și geografiei rândului de așteptare este aceea că prin fața raclei nu putea trece decât o singură persoană, din cauza dispunerii unor bariere de metal, exact ca o strungă pentru oi. Nu este o comparație prea flatantă pentru pelerini, dar sistemul era exact același, strungă. Pe moment, nu-mi dau seama prea bine de ce ierarhia locală a cerut „rând strâns”. Este clar că este vorba de un pelerinaj calm
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rândului de așteptare este aceea că prin fața raclei nu putea trece decât o singură persoană, din cauza dispunerii unor bariere de metal, exact ca o strungă pentru oi. Nu este o comparație prea flatantă pentru pelerini, dar sistemul era exact același, strungă. Pe moment, nu-mi dau seama prea bine de ce ierarhia locală a cerut „rând strâns”. Este clar că este vorba de un pelerinaj calm, unde nu sunt probleme de ordine, de îmbulzeală sau altele asemenea. La prima vedere, cred că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
356 37. C.S.V. Românești Românești 38.779 90 920 38. C.S.V. Ruginoasa Ruginoasa 38.780 144 1.306 39. C.S.V. Schitu Ducă Schitu Ducă 38.781 225 1.260 40. C.S.V. Scânteia Scânteia 38.782 214 1.656 41. C.S.V. Strunga Strunga 38.783 144 2.290 42. C.S.V. Șcheia Șcheia 38.784 160 1.990 43. C.S.V. Șipote Șipote 38.785 223 2.895 44. C.S.V. Todirești Todirești 38.786 160 1.010 45. C.S.V. Trifești Trifești 38.787 146
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
37. C.S.V. Românești Românești 38.779 90 920 38. C.S.V. Ruginoasa Ruginoasa 38.780 144 1.306 39. C.S.V. Schitu Ducă Schitu Ducă 38.781 225 1.260 40. C.S.V. Scânteia Scânteia 38.782 214 1.656 41. C.S.V. Strunga Strunga 38.783 144 2.290 42. C.S.V. Șcheia Șcheia 38.784 160 1.990 43. C.S.V. Șipote Șipote 38.785 223 2.895 44. C.S.V. Todirești Todirești 38.786 160 1.010 45. C.S.V. Trifești Trifești 38.787 146 834
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
oi și capre, conduse de un țap fălos. La glasul de chemare al bătrânei, care răsuna ca un bucium pe culmi, țapul răspundea cu behăit puternic. Am poposit lângă morminte. Ce comuniune sfântă! Morții și viii în aceeași poiană, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în același luminiș de viață, împăcându-se într-o prezență permanentă, neofensatoare, îngrijindu-se unii de alții, să nu sufere unul din pricina celuilalt. Unii privind spre pământul care-i așteaptă, alții spre cer
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Frumușica, satul Rădeni Botoșani Cucuteni (în punctul "Dealul Boia") b)4. Așezare neolitică de Orașul Hârșova Constanța tip tell b)5. Așezare eponimă a Comuna Cucuteni, satul Băiceni Iași culturii Cucuteni (în punctul "Dâmbu Morii") b)6. Așezare - cultura Comuna Strunga, satul Hăbășești Iași Cucuteni (în punctul "La Siliște") b)7. Așezare - cultura Comuna Bodești, satul Bodeștii de Jos Neamț Cucuteni (în punctul "Cetățuia Frumușica") b)8. Așezare - cultura Comuna Bârgăuani, satul Ghelăiești Neamț Cucuteni (în punctul "Dealul Nedeea") b)9
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
de Mori, Ribița, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria-Orlea, Teliucu Inferior, Toplița, Unirea, Vața de Jos, Vețel. IALOMIȚA Comune Giurgeni. IAȘI Municipii Iași, Pașcani Orașe Hârlău, Târgu Frumos Comune Bârnova, Ciurea, Cotnari, Cucuteni, Deleni, Dobrovăț, Dumești, Heleșteni, Lețcani, Miroslava, Miroslovești, Ruginoasa, Strunga. ILFOV Comune Mogoșoaia, Snagov. MARAMUREȘ Municipii Baia Mare, Sighetu Marmației Orașe Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Târgu Lăpuș, Vișeu de Sus Comune Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Cernești, Copalnic-Mănăștur, Cupșeni, Desești, Dumbrăvița, Giulești, Groși, Ieud, Lăpuș, Mireșu Mare, Ocna Șugatag, Poienile
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Circumscripția electorală nr. 5 Holboca Comunele suburbane: Birnova Holboca Rediu Tomești Comunele: Aroneanu Bosia Comarna Golaesti Popricani Tutora 6. Circumscripția electorală nr. 6 Tîrgu Frumos Orașul Tîrgu Frumos Comună suburbana Tîrgu Frumos Comunele: Alexandru I. Cuza Butea Curuteni Halaucesti Mircesti Strunga 7. Circumscripția electorală nr. 7 Pașcani Orașul Pașcani Comunele: Helesteni Miroslovesti Mogosesti-Siret Stolniceni-Prajescu Ruginoasa 8. Circumscripția electorală nr. 8 Hîrlau Orașul Hîrlau Comunele: Ceplenita Cotnari Deleni Plugari Scobinti 9. Circumscripția electorală nr. 9 Belcesti Comunele: Belcesti Coarnele Caprei Erbiceni Focuri
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
791. Heleșteni - ● 792. Lespezi - ● 793. Lețcani ● ● 794. Lungani - ● 795. Mircești ● 796. Miroslovești ● 797. Mogoșești - ● 798. Moțca - ● 799. Movileni - ● 800. Oțeleni - ● 801. Podu Iloaiei ● ● 802. Popricani ● 803. Prisăcani ● - 804. Probota ● ● 805. Ruginoasa - ● 806. Scânteia ● - 807. Scobinți - ● 808. Șirețel - ● 809. Stolniceni-Prăjescu ● ● 810. Strunga - ● 811. Tătăruși - ● 812. Todirești - ● 813. Trifești ● - 814. Țigănași ● - 815. Tutora ● - 816. Valea Seaca - ● 817. Victoria ● - 818. Vânători - ● 819. Vlădeni ● - Ilfov Orașul 820. Buftea ● - Comună 821. Bragadiru ● - 822. Ciolpani ● - 823. Ciorogârla ● - 824. Clinceni ● - 825. Gruiu ● - 826. Măgurele ● - 827. Nuci ● - Maramureș Municipiul
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Popești ridicat ● - 540. Popricani ridicat ● - 541. Probota ridicat ● - 542. Răducăneni ridicat ● - 543. Rediu ridicat ● - 544. Românești ridicat ● - 545. Ruginoasa ridicat ● - 546. Scânteia ridicat ● - 547. Schitu Ducă ridicat ● - 548. Scobinți ridicat ● - 549. Sinești ridicat ��� - 550. Șirețel ridicat ● - 551. Stolniceni-Prăjescu ridicat ● - 552. Strunga ridicat ● - 553. Șipote ridicat ● - 554. Tansa ridicat ● - 555. Târgu Frumos ridicat ● - 556. Tătăruși ridicat ● - 557. Todirești ridicat ● - 558. Tomești ridicat ● - 559. Trifești ridicat ● - 560. Țibana ridicat ● - 561. Țibănești ridicat ● - 562. Țigănași ridicat ● - 563. Ungheni ridicat ● - 564. Valea Seaca ridicat ● - 565
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
FRUMUȘICA - S.A. AXINTELE 391. HORTICONS - S.A. FETEȘTI 392. IALPESCO - S.A. SLOBOZIA 393. LEGUROM - S.A. URZICENI 394. ORIZICOLA - S.A. GIURGENI 395. VITIPOMICOLA - S.A. FETEȘTI Județul Iași 396. ACVARES - S.A. IAȘI 397. AGRICOLA MIROSLAVA - S.A. 398. AGRICOLA TÂRGU FRUMOS - S.A. 399. AGROCOM STRUNGA - S.A. 400. AGROFRUCT - S.A. VLĂDENI 401. AGROINDUSTRIALA BUCIUM - S.A. 402. AGROINDUSTRIALA - S.A. HOLBOCA 403. AGROMIXT- S.A. REDIU 404. COTNARI - S.A. 405. IAȘI NORD - S.A. 406. PESCARIS - S.A. IAȘI 407. PODGORIA COPOU - S.A. 408. SELEFER IAȘI - S.A. 409. VINIFRUCT COPOU - S.A.
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134887_a_136216]
-
verbele impersonale se diferențiază între ele, grupându-se în două clase: - impersonale absolute; se cuprind aici: • verbele autosemantice, de tipul verbelor „meteorologice”: a tuna, a fulgera, a se înnopta, a se desprimăvăra etc.: „Se-nserează. Nilul doarme și ies stelele din strungă.” (M. Eminescu) Sunt verbe suficiente în și prin ele înseși; au inclusă, în planul lor semantic, și cauza acțiunii pe care o exprimă. Teoretic, ele pot intra în relație cu un subiect, dar posibilitățile sunt limitate la maximum, la una
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]