571 matches
-
coșului acoperit numai în parte de o basma mare și înflorată vorbea întruna, cotcodăcea ca găina stăpână pe toată ograda. Se ridica, se așeza, iar se ridica ... trosnindu-și încheieturile degetelor boante, dar încărcate de inele multe și grele. Își strunea din instinct gesturile și toate cuvintele, pe care ba ... părea a le strivi în măsele, ba ... le salva și ridica pe vârful limbii cu lipici de femeie care nu se lasă roasă de gânduri nici dacă ar avea de gestionat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
în batistă,proprietara coșului acoperit numai în parte de o basma mare și înflorată vorbea întruna, cotcodăceaca găina stăpână pe toată ograda. Se ridica, se așeza, iar se ridica ... trosnindu-șiîncheieturile degetelor boante, dar încărcate de inele multe și grele. Își strunea din instinct gesturile și toate cuvintele, pe care ba ... părea a le strivi în măsele, ba ... le salva și ridica pevârful limbii cu lipici de femeie care nu se lasă roasă de gânduri nici dacă ar avea de gestionat Universul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
o împărtășească. Poezia lui Teodor Dume este un fel de spovedanie în fața omului care îi lipsește. De parcă așa își ușurează sufletul de amărăciune! O destăinuire acută ca o boală cu care îi este dat să conviețuiască și pe care o strunește în felul său, cu diplomație. Este dezvăluirea dibace a celor mai fine și totodată a celor mai răvășitoare trăiri. Poate fi numit poetul confidențelor. Sobrietatea stărilor îmbracă haină de mătase. Un impact liric asupra cititorului îl reprezină imaginea Anei, un
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
alt cuvânt-repetiție care vrea să accentueze starea de disconfort produsă de solitudine, greul pe suflet, sisific, pe care poetul se obligă și se sforțează să-l ducă până la finalul existențial. La Teodor Dume ne întâlnim cu verbul suferinței. Repetiția este strunită în sensul evidențierii stărilor de sfârșeală, de anemie sufletească, de dificultate în a depăși aceste stări latente, prin revenirea la cuvinele: gol, așteptare etc. Citind de la un capăt la celălalt, rămâi cu impresia că poetul este în continuă stare de
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
-i sângerau. Simțea în spate o văpaie și răsuflarea caldă a unui armăsar. O nălucă se apropia de ea ca o săgeată. Atunci Prințesa se aruncă în hău și începu să plutească. Dar căpitanul nu-i căzu în capcană și struni la timp armăsarul care în acel iureș s-ar fi prăvălit în prăpastie. Arnăutu însă nu abandonă urmărirea. Trebuia cu orice preț s-o ucidă și să se convingă că într-adevăr ceea ce poartă în brațe, e pruncul moștenitor. Coborî
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
forțele-i miraculoase încep să-i revină, hotărî să-l înfrunte pe obraznicul cavaler. Se opri într-un luminiș și la lumina lunii își desfășură voalul transparent ca un evantai. Încerca să-l ademenească cu farmecele trupului său. Călărețul își struni animalul și în cuget medită surprins: „Căpitane, după ce nălucă a nopții alergi? Nu vezi că în fața ochilor tăi dănțuiește o zână din povești?” Arnăutu se frecă nedumerit la ochi și-și zise în sinea sa: „Omule, nu te lăsa vrăjit
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
frumos, promit cu toți Și mă îndeamnă să votez S-aleg pe unul dintre hoți. Adese ori m-am întrebat : -Ne cred ei oare idioți, Mai cred că încă n-am aflat C-avem în fruntea noastră hoți? Ii mai strunea doar un nebun , Dar s-au unit apoi cu toți , Ca să-l omoare de Crăciun, ... Citește mai mult Lecția de istorie 2(După revoluție) Aveam un munte de pădureTe uită, vezi cum a chelit?Au lăsat ca să ne-o fureși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Acum vin, parcă visez,Vorbesc frumos, promit cu toțiși mă îndeamnă să votezS-aleg pe unul dintre hoți.Adese ori m-am întrebat : -Ne cred ei oare idioți,Mai cred că încă n-am aflatC-avem în fruntea noastră hoți?Ii mai strunea doar un nebun ,Dar s-au unit apoi cu toți ,Ca să-l omoare de Crăciun,... VI. LECȚIA DE ISTORIE 1, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016. Lecția de istorie 1 (După război) Cine uită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
așteaptă, pe e-mail, Răspunsuri să primească de la prostituate, De care n-au știut bătrânii niciodată; Că alte timpuri fiind îi aplecau de spate. În zori, pe câmpuri, aleargă cai sălbatici Prin ierburi rourate în scăpătat de lună, Stăpânii nu-i strunesc cum le-ar fi după voie; Sunt legi pentru jivine, nu pentru lumea bună. Bătrânii stau pe bănci în cârjă rezimați Cu ochii albi pierduți într-un adânc de craniu, În rugăciuni găsindu-și mereu o alinare Că vântul le
PRIMĂVARĂ CIUDATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379734_a_381063]
-
zăbovi prea mult, și împreună cu Ioana, Ionuț, și bineînțeles bicicleta, își petrecură după amiaza în parcul copiilor, unde Ionuț învăța cu sârg să pedaleze. Și Laura, și buni, îl secondau de-o parte și de alta, ca să nu cadă. Deja strunea bicicleta destul de bine și era tare mândru de progresele pe care le făcuse. Parcul era plin de copii gălăgioși, bucuroși și fericiți, că în sfârșit, se pot juca în aer liber. Gabi era de gardă până duminica dimineața,și era
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
Acasă > Poezie > Imagini > MI-AM MAI CUMPĂRAT UN CEAS Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului Mi-am mai cumpărat un ceas Să pot struni bine timpul Și să schimb, de vreau, prin glas, Clipă, ziua, anotimpul. Să fac eu numărătoarea Clipelor care se scurg, Să nu-mi mai pun întrebarea De ce timpul nu-i mai lung. Să-l pot chiar încetini, Dacă așa mi-
MI-AM MAI CUMPĂRAT UN CEAS de DORA PASCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369172_a_370501]
-
ai acum posibilitatea să-l vezi în carne și oase! Normal suntem duhuri, dar când nevoia o cere, luăm forma diferitelor vietăți. - Pentru ce m-ai târât până aici? - Am de îndeplinit o misiune importantă. Dar ridică-te odată și strunește-ți armăsarul!... Au!... Cred că mi-a rupt o unghie! Merită să fac cârnați din el pentru neamul împărăției mele!... Leagă-l de stejarul ăla! Dacă nenorocitul pintenat dă „cucurigu” în sat, se duce vraja și-i vai și amar
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
urmărește manevrele conducătorului: va opta acesta pentru deraiere acum când mai există niscaiva șanse de salvare, ori - dimpotrivă - cuprins de frenezia senzațiilor tari, va lăsa vehiculul să alunece din ce în ce mai repede la vale, până în locul unde nu va mai putea fi strunit și el se va zdrobi?! Din cauza nechibzuinței și necumpătării de care nu ne lecuim în pofida avertismentelor severe primite de la natură, noi, oamenii moderni, am ajuns să ne ucidem sentimentele, să ne crăpăm capetele în vârtejul coborârii și suntem gata-gata să
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
termina. Când ridicase mâna dreaptă, intervenise Raveca, mama lui Vidu, amintindu-i de față cu toți că el nu primise decât povețe, rar vorbe dojenitoare și doar fusese și un copil rău, și un flăcău zurbagiu, căruia doar milităria îi strunise pornirile abia la vârsta însurătorii... Bunicul înlemnise cu genunchii îndoiți neterminând înălțarea definitivă; din poziția asta se prăbușise, ca secerat, pe scaun. Își văzuse de masă fără o vorbă. De atunci, ne spusese bunica Geta, nu-i mai căutase nicicând
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
destul de promițătoare, dacă știa să conducă în așa fel lucrurile, ca acestea să fie în favoarea sa? Mircea se dovedise a fi o fire maleabilă. Trebuia doar să se arate afectuoasă față de el și devenea animăluțul său de companie. Apoi îl strunea din zgardă cum dorea, doar se pricepea la așa ceva. Proverbul românesc că atunci când „semeni vânt, culegi furtună”,începea să se adeverească.. Oare nu se mai învață minte să nu-și mai creeze singură necazuri? Ce-i mai trebuia acum și
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
nu te-ai opus chiar îți doreai, ai tăiat mărul în două și din cana cu vin roșu am împărțit ispitele ascunse până acum, până aici, o lampă aprinsă ca o iluzie ți-a luminat fața frumoasă, nu mi-am strunit dorința și de-atunci te beau fără saț privire de cer, de iarbă, de cărbune sau de cafea, crăpând zorii cu toată confuzia compactă a dorințelor mele ascunse. Referință Bibliografică: Portret / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755
PORTRET de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378669_a_379998]
-
prin gând nu le trece onorabililor confrați ca, cerând sufrajul universal, sau apropiarea de el, cer despotismul. Dar cu ce-a venit Napoleon III pe tron? Cu sufrajul universal. Cum își alege d-l de Bismarck Reichstagul, pe care-l strunește cum vrea? Cu sufraj universal. Dar prin ce e Grecia actuală absolut neputincioasă, înlăuntru și-n afară? Prin sufraj universal. Noi nu sîntem, bineînțeles, contra sufrajului universal, dar numai acolo unde se potrivește, adecă unde alegătorul are deplină și exactă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce zonă de contact între beligeranți s-ar fi desfășurat ele, dar, după cum vom vedea, faptul că s-au petrecut în Principate le-a conferit o semnificație politică majoră. În ciuda răcelii, care învenina conduita Porții față de Versailles (urmare totuși bine strunită la Paris și Constantinopol a răsturnării sistemului de alianțe în 1756), Choiseul și Vergennes (ambasadorul lui Ludovic al XV-lea la Constantinopol) n-au fost nevoiți să consume resursele puterii de convingere pentru a ațâța și decide pe turci să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de copii!" Dar Urizen nu le scăzu din osteneli pe stîncă să, Si Urizen Cîți răsunător din cartea-i de arama 198: 110 "Ascultați, O Fiicelor, glasul meu. Ascultați Cuvintele Înțelepciunii, Si astfel stăpîni-veți peste totul; Morală Datorie să vă strunească limba. Dar inimile fie-vă mai tari ca piatra morii cea de jos. Ca să aduceți Umbră lui Enitharmon sub minunatul nostru arbore, Încît să se Destrame Los că fumul și să nu mai fie, 115 Trageți-o-n jos pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-nchege, 455 Ele vor fi răscumpărări pentru-ale noastre Suflete ca să putem trăi". Așa vorbit-a Enitharmon, si Los, mîinile-i divine fiind de inspirație pătrunse, începu [De stîncă hrubele lui Dranthon să le cioplească-n chipuri ale frumuseții] Focurile să-și strunească; cu multă chibzuința văpăile care mugeau Le-nfrînse prin puterea Artei, încovoindu-le crestele de fier, 460 Trăgîndu-le nainte peste vînturile Golgonoozei 216 Afară din rîndurile războiului lui Urizen și din iazul de foc Al lui Orc, plecîndu-se așa cum cel ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Dacă îi recunoaștem textului, în cele mai multe din replicile și situațiile lui, atributul autenticității, în schimb nu întotdeauna această autenticitate reușește să fie, în planul construcției dramatice, și verosimilă. Personajele suferă de oarecare limbuție, pe care dramaturgul o încurajează în loc să o strunească. Sensurile simbolice ale textului sînt, uneori, subliniate cu o anume ostentație, absolut inutilă de altfel, pentru că ele ar fi ieșit oricum în evidență. În fine, personajele se bucură de un tratament cu totul inegal; dacă protagonistului îi revine "partea leului
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și cu o oarecare silă...) Nu, nu, e destul... A fost bine..., foarte bine... (pune casetofonul în sîn) Bine. Ne vom vedea conform programului... Da? Costache: Da, sigur..., conform programului de devenire... Și lăsați... am eu grijă de răspunsuri... le strunesc eu... Ehe!, nu le merge cu mine. Ehe! Securistul: (ca în fața unui bolnav) Bine, bine... (pleacă) Costache: (așezîndu-se pe locul unde era înainte de venirea securistului) Acum spune-mi tu dacă am fost securist... sau n-am fost... Octav: (impresionat de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
plutește În aer ideea că trebuie să facem din școală o pușcărie, iar din profesori niște gardieni. Cel mai interesant mi s-a părut când a venit vorba despre uniformă. Prima observație care s-a avansat a fost că uniforma „strunește” și Îi face pe elevi mai cuminți. „Să se poarte uniformă, c-așa simți că ești elev”, Întărește o altă voce. Cineva din prima bancă se plânge că nu mai are rost acum, În clasa a opta, să cheltuim atâția
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ci, după cum susține cu Îndreptățire G. Matzneff, și una morală. Un corp stăpânit, ținut sub control, dovedește o dată În plus că dandy-ul se supune total propriilor exigențe. Așa cum Își cenzurează emoțiile, neliniștile, suferința, un adevărat dandy trebuie să-și strunească și stomacul și mușchii. S-a văzut cât de riguroase ar trebui să fie dietele. Dar nu toți dandy-i pot face față unor asemenea canoane. După cum nu toți Își exersează, ca niște veritabili sportivi, corpul. Întâiul pe o listă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
său plac, când haina plugarului, când fracul celui care ține pasul cu moda; artistul nu se supune legilor: el le impune. Și atunci când nu se ocupă cu nimic, și atunci când reflectează la o capodoperă fără să pară ocupat; și atunci când strunește un cal cu zăbală de lemn, și atunci când ține hățurile celor patru cai Înhămați la o brișcă; și atunci când nu are nici douăzeci și cinci de centime, și atunci când aruncă cu bani de aur În dreapta și-n stânga, el este Întotdeauna expresia
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]