590 matches
-
care creează sau determină o valoare adăugată - educație, cercetare științifică, ocrotirea sănătății, activități economice etc. Statul nu trebuie să omită, în procesul de alocare a resurselor publice pentru crearea și finanțarea unor servicii și utilități publice, zonele, regiunile și localitățile subdezvoltate, prin transferuri de resurse publice apreciabile din bugetul central către bugetele locale ale acestor zone sau prin oferirea unor înlesniri și facilități fiscale mai consistente întreprinderilor și agenților economici care-și realizează activitățile aici. În țările dezvoltate, unde economia funcționează
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
democrații pluraliste”. Alte studii, printre care și cel al OECD, consideră că trebuie făcută o distincție clară între politica Uniunii Europene destinată actualilor sau potențialilor membri (unde putem discuta de ajutoare de coeziune sau tranziție) și ajutoarele pentru dezvoltarea țărilor subdezvoltate din „Lumea a Treia”. Unul dintre organismele care reglementează în mod clar această problemă este OECD (2011), care împarte țările și tipurile de ajutoare acordate pe liste: prima listă fiind formată din țări în curs de tranziție care beneficiază de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
de economiștii aparținând curentului antiglobalizare. Printre aceștia, Goldsmith și Mander (2001) consideră că asistența externă nerambursabilă este ca „o formă de continuare a colonialismului”, fără considerații filantropice sau caritabile, ci cu un scop bine determinat: „de a introduce țările sărace, subdezvoltate, în orbita sistemului comercial occidental, pentru a extinde piețele occidentale în profitul țărilor dezvoltate, ceea ce nu diferă ca scopuri cu perioada colonială”. Alți autori, Korten (1995), Cohen (1998), critică Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, care au adâncit dependența postcolonialistă
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
din Mayenne, îl descrie pentru Laval Demain ca pe un militant pasionat și sincer, "eu-ropean convins, cavaler, respectîndu-și adversarul de bună-credință, idealist, sentimental, luptător pentru eliberarea omului de toate servituțile sale. Ziarul Ouest-France îi laudă umanismul și activitatea în favoarea țărilor subdezvoltate: "...Ti-nerilor le plăcea verva lui caustică și entuziasmul, alții îl apreciau în primul rînd pe lansatorul de idei, pe "deschizătorul de drumuri", iar alții prețuiau spiritul său deschis oamenilor. Era și un redutabil partener de dezbateri, care știa să descumpănească
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
al cărei secret îl avea numai el. Fără îndoială că avea adversari, ca orice om politic, însă foarte puțini dușmani, surîsul său legendar și generozitatea sa dezarmîndu-i pe cei mai ostili din-tre ei. Activitatea lui Robert Buron în sprijinul țărilor subdezvoltate, pe care le ajuta cu sfaturi, în calitatea sa de economist, prietenia sa pentru oameni precum Părintele Lebret sau abatele Pierre, lupta sa pentru handicapații ale căror asociații le anima dovedesc angajamentul creștinului. Ardoarea și convingerile sale îl determinaseră să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Mediterana. Acestea constituie atuuri de racordare a hinterlandului teritorial intern cu spațiul economic al mării. B. Structura funcțională a infrastructurilor portuare Ponderea diferitelor tipuri de porturi, funcție de profilele de specializare ale acestora, redau unele particularități ale infrastructurilor maritime caracteristice spațiilor subdezvoltate, deși o bună parte din lumea arabă este bine înzestrată cu resurse materiale (Tabelul nr. 65). Una dintre caracteristici constă în predominarea porturilor mici de interes local, fără o semnificație economică deosebită, ce deservesc în general hinterlanduri de mică anvergură
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
fără o semnificație economică deosebită, ce deservesc în general hinterlanduri de mică anvergură din sfera teritorială a comunităților locale (fig. 109). Acestea au o pondere de 40,9% pe ansamblul domeniului arabofon - 74 porturi, cu proporții mai ridicate în țări subdezvoltate precum Sahara Occidentală (100%), Sudan (88,9%), Somalia (75%), Insulele Comore (66,7%), Yemen și Eritrea (50%). Dar chiar și unele state ce au intrat în ultimele decenii în “clubul bogaților” păstrează încă o pondere relativ ridicată a porturilor mici de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Astfel, fațada arabă de la Oceanul Indian se caracterizează prin cea mai redusă echipare portuară (19 porturi maritime), exprimată prin cea mai mare lungime de coastă ce revine unui port (377,4 km. de țărm), aici situându-se câteva dintre cele mai subdezvoltate state arabofone (Somalia, Djibouti, Yemen, Comore). În aceiași situație se găsește fațada atlantică, unde numărul mic de porturi din pauperele state vest-sahariene (Mauritania, Sahara Occidentală), se traduce printr-o valoare de 245 km. de coastă marină ce revine unui port din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Cipru 0,50 % - continuarea dezvoltării turismului, în detrimentul inovării. Sursa: Prelucrare a Rapoartelor OECD pentru Cehia, Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania Portugalia (1,59% PIB) se caracterizează prin necesitatea de a face față unui învățământ terțiar subdezvoltat, raportat la celelalte state membre U.E. Încă din anul 2006, OECD180 învedera pericolul ca nivelul capitalului uman să nu mai inducă creștere economică, fiind foarte slab. Sistemul inovațional național a rămas neschimbat de foarte mult timp, caracterizându-se prin multitudinea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
parametru, de la valori de 35-40‰ în majoritatea statelor arabe (la nivelul anilor 1960-1970), către valori de 18-25‰ în prezent. La ora actuală, după valorile natalității, statele arabofone se încadrează în trei grupe: statele cu valori peste 40‰ sunt cele mai subdezvoltate țări arabofone, cuprinse de flagelul interminabilelor confruntărilor interne: Ciad (46,5% valoarea maximă a natalității din spațiul arabofon), Yemen (41,2%), Mauritania, Somalia, Djibouti. statele cu valori între 25 - 40‰ se caracterizează printr-un tablou psiho-social tradiționalist, cu firave efecte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
state precum Arabia Saudită, Irak, Yemen, Sudan, Mauritania, persistența mentalităților conservatoare islamice determină existența unui tip demografic tânăr, dat de o natalitate înaltă, însoțită de scăderea mortalității ca urmare a condițiilor materiale adecvate (cu precădere în Arabia Saudită). Doar Ciad și Somalia, subdezvoltate economic, se încadrează tipului demografic primitiv, având valori ridicate atât ale natalității, cât și ale mortalității. După valorile actuale este de remarcat că singurul stat cu sold natural sub 10‰ este Malta, restul spațiului arabofon putând fi cartat pe trei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
și dețin un profil economic agricol-industrial. Prezintă trăsături socio-economice foarte diferite, unele dispunând de un ridicat potențial economic, reliefat și în potențialul geopolitic, precum Egiptul, în timp ce altele se situează printre cele mai paupere țări de pe Glob (Somalia, Mauritania, Sudan). statele subdezvoltate au un grad de urbanizare sub 30% și sunt preponderent agricole: Ciad, Comore, Eritrea și Yemen. Unele dintre ele au fost și mai sunt încă grevate de persistența stărilor conflictuale (Eritrea, creștere concentrică ce a urmărit menținerea unui perimetru cât
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
India și Pakistanul sunt capabile oricînd de "surprize" extrem de neplăcute. În ceea ce ne privește, în timp ce țara ruginește, continuă și chiar se întețește războiul româno-român, care nu face decît să accentueze trăsăturile pe care François Perroux le considera caracteristice pentru țările subdezvoltate: dezarticulare internă, externă și neacoperirea "costurilor omului". Un foarte respectat jurist american contemporan, Ronald Dworkin, aprecia că "ceea ce trebuie să decidem nu este unde anume stă în balanță interesul nostru, ci ceea ce justiția ne cere, chiar și cu prețul intereselor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de evidentă pentru noi, o percepem drept o realitate umană atît de naturală, încît ne este extrem de greu, dacă nu imposibil, să acceptăm ideea de ființe umane fără nevoi: în ochii oamenilor moderni, Guayakii sau aborigenii australieni sunt ființe umane subdezvoltate. A susține că oamenii au nevoi pe care caută să le satisfacă înseamnă a ne convinge că suntem condamnați la insatisfacție. Proiectul lumii noastre este "insatisfacerea" perpetuă, programul modernizării. Unealta acestui proiect este o formă de organizare inventată de omul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
spuneam produsul a două secole de revoluție industrială pe parcursul căreia creșterea economică exponențială a permis dezvoltarea. Paul Bairoch a estimat că, între anii 1750 și 1980, PNB-ul cumulat al țărilor dezvoltate a fost multiplicat cu 100, în vreme ce al țărilor subdezvoltate a crescut doar de 10 ori. Numim revoluție industrială un proces de transformare a structurilor productive caracterizat prin emergența industriei sau dezvoltarea unui nou tip de industrii. O explicație mai profundă a acestui avînt economic deosebit o dă Max Weber
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
doar o sumă de incertitudini, despre care istoria ne învață că pot sfîrși rău... Dacă se recunoaște definiția dată subdezvoltării de către François Perroux în 1954 dominație externă, dezarticulare internă, neacoperire a "costurilor omului" -, trebuie să admitem că sîntem o țară subdezvoltată, o subdezvoltare originală desigur, eterogenitatea fiind o regulă în această lume suprarealistă a sărăciei. Am extras întreprinderile de sub carapacea planificării, dăruindu-le, în lipsa unei piețe reale, libertatea de a muri fericite de fapt, de a agoniza, pentru că de murit încă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Dehesa, G., Învingători și învinși în globalizare, Ed itura Historia, București, 2007, p. 205</footno te>. În țările dezvoltate, instabilitatea financiară ia forma crizelor ban care și monetare (așa cum s a întâmplat în contextul actualei crize), iar î n țările subdezvoltate, aceasta este un melanj al ce lor două, însoțit de creș terea dificultăților legate de serviciul datori ei externe. În ciuda condițiilor specifice fiecărei economii, se poate identifica o serie de convergențe și de puncte comune între aceste crize: * în marea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
FMI să acorde împrumuturi țărilor dezvoltate puternic afectate de criză, acesta trebuie să concureze și cu alte instituții financiare internaționale, în calitate de sursă de idei și coordonator al pol iti cii macroeconomice mondiale. Efectele negative ale crizei asupra economiilor emergente și subdezvoltate oferă FMI-ului oportunitatea de a-și întări rolul în contextul economiei internaționale, în ceea ce privește două dimensiuni-cheie ale crizei financiare mondiale: (1) managementul im edi at al crizei și (2) reforma sistemică, pe termen lung, a sistemului financi ar internațional. Operațiunile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
criza, deoarece efectele negative au de multe ori drept cauză o manieră de lucru defectuoasă; prin urmare, "rădăcinile răului" se află în sfera extraeconomică. La un prim nivel al "anchetei" se remarcă un numitor comun: insuficienta dezvoltare instituțională (sisteme financiare subdezvoltate și/sau netransparente), potențată de obicei de corupție și clientelism politic. Al doilea nivel vizează o incompatibilitate sistemică: conexiuni improprii între "setul de reguli de operare" statuat în activitatea investițională pe piețele dezvoltate și maniera de lucru proprie sistemelor financiare
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
ne îngriji corespunzător de avutul propriu. În acest sens, credem că analiza lui P. Kennedy din lucrarea de la (4b) poate fi continuată în cazul de față. România a fost, este și, probabil, va face parte încă multă vreme din zona "subdezvoltată" a UE. Ea nu poate să-și folosească partea ce i se cuvine din propriile contribuții comunitare prin metodologiile "absorbției fondurilor europene", prin dezinteresul funcționarilor rămași nesancționați, prin mecanismele antifraudă ale uniunii, precum și prin cutume adânc statornicite de puterile imperiale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a noilor generații, potrivit unor idealuri care îmbină schimbarea și continuitatea istorică. În același timp, planeta devine tot mai neîncăpătoare, cu resurse tot mai reduse, fie din cauza creșterii longevității în societățile de consum, dar mai ales a valurilor demografice ale "subdezvoltaților" cu spor ridicat de natalitate. De aici, înmulțirea căutătorilor de locuri de muncă și condiții mai sigure de viață îmbelșugată. Tineri cercetători care înțeleg nevoia unei alte planete fac proiecte privind "teraformarea" Lunii, a lui Marte, alte planuri fantastice de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
teoriei modernizării și oponenți precum ideologiile socialiste, teoriile despre "lumea-sistem", teoriile globalizării-mondializării și teoria dependenței lasă să se întrevadă mai aproape de ideal, încurajarea interacțiunii lor, așa cum sunt de altfel și toate "realitățile" la care se referă: Nord și Sud, "dezvoltați"-"subdezvoltați", "centru"-"periferie", "progres"-"stagnare"-"înapoiere". Teoria modernizării Ca toate lucrurile din lumea aceasta, și teoria în atenție a avut un timp ciclic de naștere, maturizare și ieșire din circuitele comunicațional-ideologice. (16) Prima fază de afirmare a ei a fost între
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
societăți. Poate și ca un simplu ecou al teoriei modernizării, în statisticile ONU pentru dezvoltare se folosește cam imprecis metafora "țările Nordului și țările Sudului". Cu ea se indică ordinea de repartiție geografică a țărilor dezvoltate (nordice) și a celor subdezvoltate (sudice). Pe considerente politice, și mai arbitrare, se spune că țările OCDE, cele ale Europei de Est, ale Europei Centrale și ale CSI sunt dezvoltate, iar celelalte subdezvoltate. Se mai folosește în același scop indicele econometric al unui PIB>0
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
indică ordinea de repartiție geografică a țărilor dezvoltate (nordice) și a celor subdezvoltate (sudice). Pe considerente politice, și mai arbitrare, se spune că țările OCDE, cele ale Europei de Est, ale Europei Centrale și ale CSI sunt dezvoltate, iar celelalte subdezvoltate. Se mai folosește în același scop indicele econometric al unui PIB>0,8. În anul 2007 erau 70 de țări în această situație, din circa două sute, fără a se avea în vedere și IDN-ul (indicele de dezvoltare umană), buna
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de astăzi. Noile rânduieli prelungesc indefinit dizolvarea sistemelor, slăbesc pofta de viață a oamenilor debusolați, transformați în cerșetori și violatori chiar de către propriii conducători. Ca opozant declarat al comunismului, președintele nord-american Truman a folosit pentru prima oară termenul de "țări subdezvoltate", prin 1949, pentru a angaja astfel țara sa în modernizarea înapoiaților. Dar ajutoarele se dădeau după mai multe criterii, izvorâte din felul de a defini subdezvoltarea: favorizarea tradiției față de inovație, a aspectelor comunitare și regionale față de concilierea națională (Rostow); societăți
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]