3,185 matches
-
fi găsite folosind ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTIC / DESCRIPTIVE. Dacă dorim să aflăm care este media subgrupelor de respondenți, cum ar fi media de vârstă a bărbaților și apoi a femeilor, avem nevoie de ANALYZE/ COMPARE MEANS / MEANS. Care este media pentru subgrupele de respondenți? Dacă vrem să aflăm scorul mediu al subgrupelor de respondenți, cum ar fi vârsta medie a bărbaților și a femeilor sau media venitului oamenilor sub vârsta de 40 de ani și media de venit a oamenilor peste 40
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aflăm care este media subgrupelor de respondenți, cum ar fi media de vârstă a bărbaților și apoi a femeilor, avem nevoie de ANALYZE/ COMPARE MEANS / MEANS. Care este media pentru subgrupele de respondenți? Dacă vrem să aflăm scorul mediu al subgrupelor de respondenți, cum ar fi vârsta medie a bărbaților și a femeilor sau media venitului oamenilor sub vârsta de 40 de ani și media de venit a oamenilor peste 40 de ani atunci avem nevoie de ANALYZE/COMPARE MEANS / MEANS
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
respondenți? Poate dorim să investigăm dacă răspunsul la testul 1 și scorul la testul 2 prezic scorul la testul 3. Și aceasta este o problemă de regresie multiplă care este rezolvată cu folosirea procedurii Regression: ANALYZE/REGRESSION. Cum analizăm separat subgrupe de respondenți? Vom dori frecvent să analizăm datele doar pentru câțiva respondenți: probabil să comparăm scorul de la testul 1 și testul 2 pentru oamenii de 40 de ani de exemplu. Pentru a face acest lucru trebuie să-i indicăm programului
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Vom dori frecvent să analizăm datele doar pentru câțiva respondenți: probabil să comparăm scorul de la testul 1 și testul 2 pentru oamenii de 40 de ani de exemplu. Pentru a face acest lucru trebuie să-i indicăm programului SPSS care subgrupă vrem să o selectăm și apoi ce analiză vrem să facă. Putem să folosim: DATA / SELECT CASES/SELECT if or DATA / SPLIT FILE. Cum putem să calculăm scoruri noi cum ar fi media respondenților pe un număr de variabile? Vom
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Dacă vrem ca un nume diferit sau un dosar să fie salvat în altă parte dăm clic pe butonul File și completăm căsuța de dialog. Figura nr. 5.10: Fereastra Aggregate Data 5.4. Selecția de subgrupuri pentru analiză * Analiza subgrupelor este necesară pentru a efectua o analiză a unui subset de cazuri cum ar fi "bărbații". * Pentru a forma subgrupuri bazate pe fiecare nivel al unei variabile se folosește DATA / SPLIT FILE . * Pentru a forma subgrupuri bazate pe scoruri ale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este reprezentată printr-o linie mai groasă. Se folosește comanda ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIES /EXPLORE Figura nr. 6.26: Opțiunea Explore Pentru a putea identifica variabilele care urmează a fi analizate trebuie să intrăm in Dependent List. Dacă datele formează subgrupe de cazuri care trebuie analizate separat introducem variabilele în Factor List. Când procedura Explore a început, apare output-ul. Dacă vrem să-l edităm, dăm dublu clic pe el și se va deschide o fereastră Chart Editor. Interpretare. Linia groasă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
întâmplării. Media respondenților 2, 5, 8, 11 din grupa 1 este 46, iar media pentru respondenții 14, 15, 20, 21 din aceeași grupă este 42. Această diferență dintre cele două medii este datorată șansei, variației întâmplătoare. Diferă chiar pentru ambele subgrupe provenite din aceeași populație, dacă le raportăm la media grupei. Problema este alta: este diferența dintre grupa nr.1 și grupa nr.2, de asemenea, datorată unei variații întâmplătoare? Dacă diferența dintre mediile grupelor 1 și 2 este rezultatul șansei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
acțiunea sistematică de explorare sau investigație proprie a Însăși realității naturale și socio-umane. Potrivit acestui model „empirio-centric” o pondere sporită vor deține așa-numitele: II. Metode de explorare organizată a realității - metode obiective, intuitive care se pot Împărți În două subgrupe principale, după caracterul acțiunii exploratorii, și anume În: 1. Metode de explorare directă a realității (bazate pe contactul nemijlocit cu lumea obiectelor și fenomenelor naturii și ale vieții sociale), În esență metode de Învățare prin descoperire așa cum sunt: observarea sistematică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
colective la Început și la final. Toți parcurg același drumcare conduce la soluționarea cazului și Învață să lucreze după această metodă. Aici nu se face resimțită participarea individuală; - cadrul didactic alcătuiește dintr-o clasă de elevi/grupă de studenți o subgrupă mai restrânsă de discuție, care, sub conducerea unui conducător, preia discuția cazului și adoptă hotărârea corespunzătoare. Ceilalți elevi/studenți urmăresc discutarea cazului, făcând observații critice În final. Avantajul constă În aceea că toți elevii/studenții participă la soluționarea exemplului de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
practică, definirea unei industrii sau a unui grup strategic se face mai simplu decât în teorie. Pentru uz statistic, se face o clasificare oficială, tip CAEN, utilizând un graf arbore, ceea ce se traduce în divizarea unei mulțimi în grupe și subgrupe pe baza unor caracteristici formale. Implicațiile practice sunt, de regulă, de tip fiscal, fără ca acest lucru să însemne că într-o astfel de grupare se regăsesc în mod obligatoriu concurenții care se manifestă în mod real în mediul concurențial. Managerii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prin interacțiuni frecvente și numeroase. Notabilii mai puțin importanți aveau mai multe contacte cu masa populației, dar mult mai puține relații între ei. Pretutindeni unde se luau decizii, se aflau și oameni de afaceri, iar aceștia păreau să constituie o subgrupă bine organizată, capabilă să exercite o influență în sensul intereselor lor. Hunter a dedus de aici existența unei elite economice coerente și a generalizat această concluzie la nivel național, aliniindu-se astfel viziunilor lui Charles Wright Mills. Această modalitate de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
faptul că, de obicei, schimbările ce intervin În zone diferite din punct de vedere etnic sau rasial nu urmează cursuri similare (vezi Flippen, 2001). Drept urmare, un studiu pe cazuri multiple care tratează această temă trebuie să conțină cel puțin câteva subgrupe de cazuri În care se Întâlnesc variații etnice sau rasiale (iar În fiecare subgrupă ar fi de dorit minim două sau trei replicări literale). Dimpotrivă, când se consideră că nu vor apărea variații mari ale fenomenului studiat provocate de condițiile
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
etnic sau rasial nu urmează cursuri similare (vezi Flippen, 2001). Drept urmare, un studiu pe cazuri multiple care tratează această temă trebuie să conțină cel puțin câteva subgrupe de cazuri În care se Întâlnesc variații etnice sau rasiale (iar În fiecare subgrupă ar fi de dorit minim două sau trei replicări literale). Dimpotrivă, când se consideră că nu vor apărea variații mari ale fenomenului studiat provocate de condițiile externe, este suficient un număr mai mic de replicări teoretice. Motivarea designurilor pentru cazuri
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de la ambele extreme (ale unei condiții teoretice importante, cum ar fi rezultate pozitive și negative). Alegerea cazurilor multiple poate surveni și ca urmare a prezentării ipotetice a diferitelor tipuri de condiții și din dorința de a acoperi fiecare tip prin subgrupe de cazuri. Complexitatea designurilor de acest fel derivă din faptul că trebuie să existe cel puțin două cazuri individuale În fiecare subgrupă, astfel Încât replicările teoretice Între subgrupe să fie complementate de replicările literale din cadrul fiecărei subgrupe. Studii pe cazuri multiple
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
urmare a prezentării ipotetice a diferitelor tipuri de condiții și din dorința de a acoperi fiecare tip prin subgrupe de cazuri. Complexitatea designurilor de acest fel derivă din faptul că trebuie să existe cel puțin două cazuri individuale În fiecare subgrupă, astfel Încât replicările teoretice Între subgrupe să fie complementate de replicările literale din cadrul fiecărei subgrupe. Studii pe cazuri multiple: holistice sau Înglobate. Faptul că un design necesită studii pe cazuri multiple nu elimină variația identificată mai devreme pentru cazurile individuale: fiecare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
diferitelor tipuri de condiții și din dorința de a acoperi fiecare tip prin subgrupe de cazuri. Complexitatea designurilor de acest fel derivă din faptul că trebuie să existe cel puțin două cazuri individuale În fiecare subgrupă, astfel Încât replicările teoretice Între subgrupe să fie complementate de replicările literale din cadrul fiecărei subgrupe. Studii pe cazuri multiple: holistice sau Înglobate. Faptul că un design necesită studii pe cazuri multiple nu elimină variația identificată mai devreme pentru cazurile individuale: fiecare din ele poate fi holistic
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
acoperi fiecare tip prin subgrupe de cazuri. Complexitatea designurilor de acest fel derivă din faptul că trebuie să existe cel puțin două cazuri individuale În fiecare subgrupă, astfel Încât replicările teoretice Între subgrupe să fie complementate de replicările literale din cadrul fiecărei subgrupe. Studii pe cazuri multiple: holistice sau Înglobate. Faptul că un design necesită studii pe cazuri multiple nu elimină variația identificată mai devreme pentru cazurile individuale: fiecare din ele poate fi holistic sau Înglobat. Cu alte cuvinte, un studiu pe cazuri
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
dacă grupuri diferite de cazuri par să aibă unele similarități și merită să fie considerate exemple ale aceluiași „tip” de caz general. La rândul lor, astfel de observații pot duce la Încercări de a afla dacă seriile de date reflectă subgrupe sau categorii ale cazurilor generale - mărind astfel posibilitatea apariției unei tipologii de cazuri individuale care sunt deosebit de revelatoare. Acest exemplu arată felul În care sintezele comparative pot deveni mai complexe, acoperind aspecte mai cuprinzătoare, nu doar analizând caracteristici separate. Un
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
după criteriul menționării diferitelor forme de conduite agresive În foile de observație clinică, ele reprezentînd 20,48 % din totalul de bolnavi din perioada respectivă. Din cele 263 de cazuri, În funcție de modul de expresie al comportamentului agresiv s-au selectat următoarele subgrupe: 1. conduite heteroagresive 178 de cazuri ( 67,7%); 2. manifestări autoagresive 33 de cazuri ( 12,5%); 3. abateri de la normele sociale și morale 52 de cazuri (19,8%). (vezi Fig. 1). Analiza detaliată a conduitelor agresive s-a făcut plecând
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
de evitare. Sunt evitate relațiile sociale, contactele și comunicarea interumană. Indivizii respectivi manifestă o mare vulnerabilitate la respingere la care se adaugă o nevoie crescută de a fi iubit și acceptat. E. Personalitățile histrionică și dependentă Această categorie cuprinde două subgrupe de psihopați și anume: a) Personalitatea histrionică, caracterizată prin tendința la dramatizare, reactivitatea excesivă la influența evenimentelor minore, tentative permanente de a atrage atenția celorlalți asupra lor, impresia de a fi perceput de ceilalți ca superficial și lipsit de autenticitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizat, în primul rând, prin „delir”, în sensul de „alterare al sistemului realității”, reflectând în felul acesta un anumit tip specific din punct de vedere psihopatologic de „organizare vesanică” a persoanei bolnavului respectiv. În această categorie nosologică sunt incluse două subgrupe clinice: a) Grupa schizofreniilor, caracterizate prin dezorganizarea psihică a personalității; b) Grupa psihozelor delirante cronice, simple sau halucinatorii, fără dezorganizarea psihică a personalității. Așa cum spuneam, elementul psihopatologic comun, al tuturor formelor clinice care intră în acest grup este delirul. Delirul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
categorii mari de deficiențe fizice: deficiențe morfologice (de structură); funcționale (de activitate). Ambele categorii, la rândul lor pot fi subgrupate, în raport de întinderea și profunzimea afecțiunii în: deficiențe globale (generale sau de ansamblu); deficiențe parțiale (regionale sau locale). În subgrupa diferențelor morfologice globale, semnalăm următoarele categorii specifice: de creștere - reprezentate de hiposomie și nanosomie (statură foarte mică), hipersomie și gigantism (statură foarte înaltă, exagerată), dizarmonii (subiecții înalți și subțiri sau scunzi și grași), disproporționalități (între dimensiunile de lungime, înălțime și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
scăzut sau crescut; aspectul scheletului și oaselor - care pot fi subțiri sau groase, lungi sau scurte, cu sechele traumatice, rahitism etc.; aspectul articulațiilor - care pot fi deformate, cu mobilitate redusă sau exagerarea mobilității; de comportament - inhibat, apatic, astenic, instabil. În subgrupa deficiențelor morfologice parțiale, mai importante sunt: deficiențe ale capului, feței și gâtului - cap macrocefal (mai mare decât cel normal); cap microcefal (mai mic decât cel normal); brahicefal (fără proeminență occipitală), dolicocefal (cu diametru anteroposterior alungit și cu „șa” la mijloc
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
c) perfecționare d) specializare ANEXA 6 Standard ocupațional. Consilieri pentru integrarea sociofamilială și prezervarea relațiilor familialetc "Standard ocupațional. Consilieri pentru integrarea sociofamilială și prezervarea relațiilor familiale" 1. Încadrarea ocupației în COR: - Grupa majoră 2 - Specialiști cu ocupații intelectuale și științifice; - Subgrupa majoră 2.5 - Specialiști din cadrul serviciilor comunitare; - Grupa minoră 2.5.1 - Specialiști din cadrul serviciilor de protecție a copilului; - Grupa de bază 2.5.1.1 - Consilieri specializați în protecția copilului; - Ocupația - Consilieri pentru integrare sociofamilială și prezervarea relațiilor familiale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
relațiile sistematice descoperite prin utilizarea eșantionului de testare pot fi astfel generalizate. Prin contrast, cea de-a doua condiție creează echivalența probabilă dintre subgrupurile din cadrul eșantionului de testare. Cercetătorul poate apoi să atribuie valori diferite variabilei independente la eșantioanele din subgrupele experimentate și valoarea zero a grupului de control și poate fi sigur că oricare contrast dintre rezultate este produsul variabilei independente și nu un efect iluzoriu al influențelor din afară. Pentru a ne asigura în continuare că grupul experimental și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]