1,785 matches
-
problematica negocierii și conflictului în sine se „învârte”, după cum se exprimă unii autori, în jurul identităților sociale neegale ca putere definite ca subgrup și ca niveluri supraordonate, atunci cheia rezolvării satisfăcătoare a conflictelor o reprezintă nu creșterea puterii identității sociale asupra subgrupului, ci recunoașterea și permiterea exprimării celor două părți în soluționarea cu succes a conflictului. Chiar dacă într-o primă fază lupta este asociată cu identitățile diferite ale subgrupului, într-o a doua fază încep să capete sens identitățile distincte în termenii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cheia rezolvării satisfăcătoare a conflictelor o reprezintă nu creșterea puterii identității sociale asupra subgrupului, ci recunoașterea și permiterea exprimării celor două părți în soluționarea cu succes a conflictului. Chiar dacă într-o primă fază lupta este asociată cu identitățile diferite ale subgrupului, într-o a doua fază încep să capete sens identitățile distincte în termenii identității sociale superioare, supraordonate. Acesta reprezintă ceea ce Haslam (2001, p. 206) numea pluralism organic - care constă în promovarea unei identități supraordonate ce-și alimentează propriile identități subordinate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conflictul latent Nu există un conflict total, dar există un potențial datorat anumitor factori Surse conflictuale: 1. interdependența 2. diferențele de scopuri și priorități 3. factorii birocratici 4. incompatibilitatea criteriilor de performanță 5. competiția pentru resurse Stadiul 2: conflictul perceput Subgrupurile devin conștiente de conflict și încep să-l analizeze. Conflictul se amplifică pe măsura ce grupurile își dispută cauzele conflictului. Stadiul 3: conflictul trait emotional Subgrupurile răspund emoțional și atitudinile încep să se polarizeze: „noi contra lor”. Ceea ce fusese doar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
birocratici 4. incompatibilitatea criteriilor de performanță 5. competiția pentru resurse Stadiul 2: conflictul perceput Subgrupurile devin conștiente de conflict și încep să-l analizeze. Conflictul se amplifică pe măsura ce grupurile își dispută cauzele conflictului. Stadiul 3: conflictul trait emotional Subgrupurile răspund emoțional și atitudinile încep să se polarizeze: „noi contra lor”. Ceea ce fusese doar o mică problemă se transformă într-un conflict uriaș. Stadiul 4: conflictul manifest Subgrupurile încearcă să se răzbune unele pe celelalte. Lupta și agresivitatea sunt la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
măsura ce grupurile își dispută cauzele conflictului. Stadiul 3: conflictul trait emotional Subgrupurile răspund emoțional și atitudinile încep să se polarizeze: „noi contra lor”. Ceea ce fusese doar o mică problemă se transformă într-un conflict uriaș. Stadiul 4: conflictul manifest Subgrupurile încearcă să se răzbune unele pe celelalte. Lupta și agresivitatea sunt la ordinea zilei, iar eficiența scade. Stadiul 5: consecințele conflictului Conflictul se rezolvă într-un mod care dă naștere în cadrul grupului fie atitudinilor de competiție fie celor de cooperare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este o dezvoltare ulterioară a familiei restrânse, apărută o dată cu agricultura, din necesitatea de a reglementa transmiterea pământurilor și a uneltelor. Durkheim și Freud au exagerat legătura dintre clan și sistemul totemic. Prin extensie, termenul desemnează astăzi În mod curent un subgrup care nu se conformează Întru totul mediului de care aparține: de exemplu, un clan politic sau un clan literar. C. R. & FORTES Meyer (1945), The Dynamics of Clanship among the Tallensi, Londra, Oxford University Press. FOX Robin (1972), Anthropologie de la parenté
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și mesajul său”. Credem că aceasta este data la care termenul a intrat În limba franceză. ν Noul cuvânt se definește prin opoziție cu cultura dominantă, considerată a fi o cultură de clasă cu, eventual, subculturi care desemnează cultura unor subgrupuri sau a unor minorități din cadrul societății. Se introduce astfel o dimensiune strategică, iar unele dintre temele avansate sunt incluse astăzi În „mașina” ordinii În vigoare, În general pentru a servi drept supape. O lungă tradiție Printre cei care i-au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În categorii definite prin trăsături fizice, se ajunge la segregare și la rasism. În general, societatea se ierarhizează și statutul indivizilor se definește a priori, anumite trăsături fiind valorizate, În timp ce altele sunt depreciate. Metișii proveniți din părinți care vin din subgrupuri inegale castatut moștenesc ambiguitatea originilor lor și sunt uneori considerați mai prejos ca rang decât ambii părinți. De fapt, statutul lor depinde În mare măsură de procentajul de hibrizi din populația de referință. Dacă există un număr mare de indivizi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
câteva exemple de societăți complet izolate sunt rare, limitate și relativ recente), nu există nici cultură care să nu fi fost supusă la nici un fel de influențe. Fenomenele de transculturație și de aculturație repun În discuție identitatea individului sau a subgrupului (Clapier-Valladon și Mannoni, 1991, p. 575) și recompun identități noi, bazate pe trăsături compozite. Expresia „limbă hibridă” a fost propusă recent pentru a defini, printre altele, limbile din nord-vestul Chinei, vorbitede-a lungul Drumului Mătăsii și În cazul cărora nici formarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de putere). Universitarii văd orașul ca o formă de interdependență spațială a unor indivizi și instituții, dar mai ales ca un mozaic de comunități, fiecare având propria cultură, interese specifice, diferențieri profesionale caracteristice și, uneori, comportamente deviante valorizate de anumite subgrupuri. Înlocuirea unei populații de către o alta, simbioza, dominația, conflictul, asimilarea sunt tot atâtea categorii și concepte preluate din ecologia vegetală și animală care ajută la Înțelegerea transformărilor observate și care comportă filtrarea, selecția și regruparea. Există terenuri râvnite ca zone
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
riscă să se piardă În multitudinea de perspective politice și de interese instituționale care se cer satisfăcute. Relații intergrupuri, minorități și heterodoxie Rezultatele cercetărilor cu privire la situațiile intergrupuri permit definirea unor tendințe puternice, indiferent de context (Între tinerii unui cartier, Între subgrupurile unei organizații, Între serviciile unei instituții publice sau Între națiuni În cazul unui ansamblu multinațional). Într-adevăr, constantele comportamentale și simbolice identificate În mod regulat, de câteva zeci de ani, În acest domeniu permit o extrapolare la orice situație colectivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de o populație care are propriile sale caracteristici În interiorul unei matrice culturale mai mari, națională sau etnică, și care prezintă o anumită continuitate În timp În cadrul unei societăți date, termenul american de subculture este folosit pentru a desemna cultura unui subgrup social, Însă se referă În general la o contracultură, ca aceea a avangardei, sau la cultura underground a marginalilor ce se opun normelor sau stilurilor de viață dominante. ν În cadrul subgrupurilor, normele de comportament instaurate trebuie În permanență reactivate pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de subculture este folosit pentru a desemna cultura unui subgrup social, Însă se referă În general la o contracultură, ca aceea a avangardei, sau la cultura underground a marginalilor ce se opun normelor sau stilurilor de viață dominante. ν În cadrul subgrupurilor, normele de comportament instaurate trebuie În permanență reactivate pentru a se menține, cu atât mai mult cu cât atitudinile de provocare, chiar și atunci când această provocare are un rol de protecție, pot distruge solidaritățile existente, iar tinerii Îmbătrânesc și viziunile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este decât o masă omogenă și amorfă, că societatea civilă a fost complet distrusă. Din asemenea explicații reiese "teza dezintegrării"20. Astfel, societatea bulgară din timpul perioadei comuniste este o societate atomizată unde liniile sociale de solidaritate se limitează la subgrupuri de tip patrimonial și la cercurile de intelectuali. Această afirmație ar trebui să fie nuanțată dacă se ia în considerație existența mai multor organizații, uniuni și camere profesionale, culturale, etc. , care în interior organizau interese de grup chiar și în spatele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și ale interacțiunii sociale constante, trăsăturile gramaticale, fonologice și lexicale ale acestor limbi s-au bucurat de o difuzare geografică permanentă. În momentul invaziei europenilor de acum câteva secole, în Australia existau circa 250 de limbi, aparținând la 40 de subgrupuri genetice, dintre care cele mai multe aveau doi sau trei membri. Dixon susține că ideea existenței familiei pama-nyungan3, formulată pe baza statisticilor lexicale, apoi reinterpretată și în alți termeni, nu este valabilă din punct de vedere științific. De aceea, prezența acestui termen
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de svan, în limbile zan, complementizatorul ocupă întotdeauna poziția finală în subordonată. În toate limbile din această familie, cu excepția vechii georgiene, adjectivele sunt antepuse, indiferent de proprietățile lor morfologice și semantice. KAȘMIRIANĂ (KASHMIRI) Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul pamir, vorbită în India și Pakistan. 4 600 000 de vorbitori. Partiție morfologică ergativ/ acuzativ determinată de timp: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. KATXÚYANA Limbă din familia CARIB(AN). Evoluție rapidă a sistemului ergativ ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt posibile numai construcții cauzative analitice. Ordinea neutră: SV, OVA sau AOV. Structurile SV și OV sunt fixe, iar A are posibilitatea de a se mișca/limbă head-final. KUKU-YALANJI − Vezi GUGU-YALANJI. KÜRI Limbă ergativă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, înrudită cu LEZGHINA, TABASSARAN, UDI. KURDĂ Limbă/grup de limbi din familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Turcia, Armenia, Iran, Irak, Siria, Azerbaidjan. Circa 26 000 000 de vorbitori, mulți bilingvi. Numeroase dialecte − două grupuri: KURMANJI (KURMANCÎ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dintre cazul direct și cel oblic. Prin urmare, dacă A și O sunt grupuri nominale complexe, numai topica le deosebește. KURMALI (CHAIBASA) Limbă (sau dialect al limbii ho, care are circa 1 000 000 de vorbitori) ergativă din familia austro-asiatică, subgrupul mundari, vorbită în estul Indiei și în Bangladesh. KURMANJI (KURMANCÎ) Dialect/grup de dialecte al limbii KURDE. KUSAIEANĂ Familia austroneziană, grupul micronezian. Limbă vorbită în Arhipelagul Micronezia. Limbă înrudită cu TONGANA. 3 600 de vorbitori. KU WARA Limbă papua. Forme
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
LAHATUÁ OTOMO − Vezi KUIKÚRO. LAZ Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă, din familia KARTVELIAN. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, scindare vizibilă prin marcarea cazuală. LEZGHINĂ (LEZGHIAN, LEZGIAN, LEZGI) Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în nordul Daghestanului (limbă oficială) și în sudul Azerbaidjanului și sporadic, în ariile învecinate. Circa 450 000 de locuitori. Limbi înrudite: KÜRI, TABASSARAN, UDI. A fost clasificată ca fiind ergativă la nivel profund, semantic, dar și ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și pentru ergativ. Marca de persoană ocupă poziția cea mai la stânga în structura verbului. Nu există determinanți. NGANDI Limbă nord-australiană stinsă. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. NGIGUA − Vezi COCHO. NIUEAN (NIUE) Limbă polineziană din grupul malayo-polinezian. Aparține, alături de TONGANĂ, subgrupului tongic. 8 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică, sintaxă de tip acuzativ. Obiectul prepozițional (beneficiar, comitativ, instrumental) este în absolutiv. NUNATSIAVUT/NUNATSIAVUMMIUT − Vezi LABRADOR INUTTUT. NUNAVIMMIUTITUT Subdialect al limbii INUIT, vorbit în Quebecul arctic (Nunavik) de 8 000 de persoane. Sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt la singular au aceeași formă pentru S, A și O la toate timpurile. SURUÍ (PAÍTER) Limbă din familia MONDÉ, vorbită în statul brazilian Rondônia. 700 de vorbitori. Același comportament ca GAVIĂO. TABASSARAN Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în Daghestan. 95 000 de vorbitori. Limbă înrudită cu KÜRI, LEZGIAN, UDI. 52 de cazuri. S variabil. Marcare prin acord verbal. Asemănătoare cu GEORGIANA în privința sistemului complex de marcare a cazurilor și a sistemului independent de acord verbal
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în 1992. Limbă aglutinantă, cu patru cazuri: ergativ, absolutiv, instrumental, locativ. Sistem verbal foarte complicat, cu opt clase de verbe, dintre care unele urmează tiparul ergativ, altele, tiparul acuzativ. Nu există opoziții de diateză. UDI Limbă caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în Georgia și Azerbaidjan, înrudită cu KÜRI, LEZGHIAN, TABASSARAN. Circa 8 000 de vorbitori. URARTIAN Limbă moartă, aglutinantă, ergativă, înrudită cu HURRIAN, din familia hurro-urartian, vorbită în nord-vestul Anatoliei (Turcia), în mileniul I î. Cr. Scriere cuneiformă și hieroglifică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazual și prin acord verbal. So este o clasă închisă, cuprinzând numai 12 verbe al căror prefix (marcând acordul) este omonim cu cel pentru O din structurile tranzitive. Sa este o clasă deschisă. YAZGULYAM Limbă indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, subgrupul Pamir, vorbită în Tadjikistan. 4 000 de vorbitori. Marcare tripartită numai la timpurile trecute. YIDINY Limbă din nordul Australiei. Partiție cazuală complexă: pronumele primesc nominativul/acuzativul. Numele primesc absolutivul/ergativul. Prin cazul ergativ este marcat constituentul A. Cazul absolutiv (S
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
determinată de aspect. Marcare prin acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat prin sufix, iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă australiană, din subgrupul tangrik. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp−aspect și de semantica nominalelor. Nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două criterii: persoana 1, nonsingular. Într-o altă interpretare, limba a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aceasta nu mai este aceeași față de ceea ce reprezenta pentru un mic grup. Dinamicile de grup explică cum relațiile personale din interiorul grupului se schimbă atunci când dimensiunea acestuia sporește. Sentimentele devin difuze, organizarea crește, o majoritate înlocuiește unanimitatea și se formează subgrupuri. Dimensiunile mari implică o anumită exigență a fabricării idolatriei. Pe măsură ce atracția pentru carismă se extinde, noii convertiți nu mai au un contact direct cu liderul. Acesta devine subiectul propagandei și deciziile sale sunt transmise spre bază de către înaltele autorități. În
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]