3,238 matches
-
Radio Marginal. Când vii dintr-o țară unde agresivitatea mediilor acustice e pe măsura hămeselii din viața politică, selecția muzicală operată de RM ar trebui dată ca exemplu majorității posturilor de radio private de la noi (ca să nu fiu acuzat de subiectivitate, nu mă voi referi aici la Radio Europa din Lisabona, ale cărui programe ating înalte cote de rafinament jazzistic). Marginal-ul - numit astfel după șoseaua ce urmărește estuarul fluviului Tejo până la vărsarea acestuia în Atlantic - propune muzici atractive, inteligente, deloc
Frânturi lusitane - Numere de înmatriculare și ambient muzical by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9556_a_10881]
-
brio timp de șase decenii. Spre deosebire de mulți alții, Șerban Cioculescu nu considera "critica literară" un "gen artistic" și ca atare nu-i recunoștea dimensiunea creației. Critica era, după el, o disciplină obiectivă, supusă desigur temperamentului autorului, capabil să-și domine subiectivitatea. Criticul trebuia să aibă din plin curaj, gust, sinceritate - dar nu și plăcerea de a se pune pe el în valoare sau de a scrie frumos. Altminteri, critica ar fi fost pândită de riscul "literaturizării", în dauna obiectivității absolut necesare
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
copilăriei nefericite. Sentimentele sale ajung, prin urmare, "grila" de comprehensiune a evenimentelor și unicul instrument de evaluare a lor. Totuși, mai mult decît pe orfanul freudian, am senzația că trebuie să-l vedem în Pip pe naratorul modern, a cărui "subiectivitate" înlocuiește "obiectivitatea" autorului omniscient tradițional. Faptul că Dickens vrea să ne asumăm această perspectivă este argumentat de ultima treaptă a inițierii lui Pip, cea a adevărului propriu-zis, cînd el își cunoaște binefăcătorul real. Personajul în chestiune, Magwitch (Provis), e chiar
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
amintite. Statutul său "narativ" contrastează, în mod absolut, cu cel al lui Pip - așezat, simbolic, la polul "epic" opus. Dacă Pip, ca narator, se zbate, la baza piramidei textuale, în mijlocul evenimentelor, să descifreze lumea, eșuînd lamentabil în excesul lui de subiectivitate, Jaggers, ca substitut de autor, omniscient, privește panoramic universul romanului (eliberat, pentru el, de mistere) și se detașează într-o obiectivitate sarcastică. Pip "narează" iluzii, în vreme ce Jaggers "studiază" realități. Cred că alegoria structurată de Dickens în Marile speranțe devine, în
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
fugă de răspundere inculcată profesorilor de presiunea regimului totalitar. Atunci s-au introdus celebrele "bareme", menite a uniformiza ceea ce se refuză uniformizării, în speță capacitatea fiecărui examinator de a aprecia judicios cunoștințele examinaților. Dar oricît de aspru izgonită pe ușă, subiectivitatea revine pe fereastră, întrucît nici un barem din lume nu va izbuti să transforme creierul uman în cîntar de farmacie și nu va anula răspunderea individului prin statuarea unor norme impersonale. Cunoașterea anticipată a subiectelor de examen nu e, cum s-
D-ale examenelor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9646_a_10971]
-
la o asemenea minuție cognitivă că tot ce înseamnă astăzi progres științific se face pe baza unei experiențe din care a fost stoarsă și ultima picătură de subiectivism. Și astfel, ideea că în cunoaștere va persista mereu o urmă de subiectivitate provenită din conștiința omenească poate fi pusă fără remușcări la cutia cu vechituri: pînă și termenul de "conștiință" începe să fie scos din circuit, fiind tot mai des privit ca ultimul refugiu pe care îl au la îndemînă cei care
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
la emisiuni în compania unor personaje vulgare și pe teme aberante, compromițătoare din capul locului. Acum, de când cu alianța la guvernare dintre PDL și PSD, au dispărut complet din peisajul televizat cei câțiva intelectuali care, cu tot gradul lor de subiectivitate și de angajament politic, altminteri asumat deschis, reușeau să aducă în discuție teme esențiale. Însă tăcerea și retragerea celor câteva conștiințe oneste, izolarea reperelor etice în turnul de fildeș sunt altă poveste. Gândirea liberă, critică, expertiza autentică și coerența argumentației
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
excelență. Le voi fi recunoscător cât voi trăi pentru... pentru toate minunile create de ei pe pământ. Nimic din ce-am mai purtat nu s-a comparat cu hainele acestea (și o spun fără nici cea mai vagă urmă de subiectivitate). Toți apropiații (atâția câți au fost - nu sunt o fire foarte prietenoasă), colegi și cunoscuți, toți se mirau de calitatea și de frumusețea acestor haine: ce materiale deosebite, domnule, ce cusături fine, ce lucrătură... de unde le-ai achiziționat, mon cher
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cât și una interioară. Să nu uităm că Immanuel Kant distinge un eu transcendental și un eu empiric, „o puternică cetățuie egoistă a sufletului nostru, preocupată numai de fericirea individuală”. Acest eu empiric trebuie „Împarantezat” fenomenologic, pentru a rămâne numai subiectivitatea transcendentală capabilă de a furniza principiile și normele etern valabile și universale ale moralei. Procesul suspendării ego ului empiric este concretizat În eliminarea rațiunii comune și a filosofiei populare În primele două secțiuni ale Întemeierii metafizicii moravurilor, intitulate expresiv: „Trecerea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cazul de apărare a propriei vieți puse În pericol, celui care nu mi-a provocat nici un rău Îi iau viața”. De fapt, această față a dreptului este legată de puternicul instinct de autoconservare. Dreptul de legitimă apărare intră În planul subiectivității, astfel, o nedreptate subiectivă nu se suprapune peste o nedreptate juridică obiectivă. De altfel, Immanuel Kant subliniază faptul că atât echitatea, cât și dreptul de legitimă apărare dau naștere la confuzii, deoarece nu se delimitează clar Între temeiurile obiective și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de a le anula pe celelalte. Scrutarea fondului naturii umane duce la constatarea că esența intimă, precum și legea ei supremă nu constau Într-una sau alta dintre tendințele conținute de observația empirică, ci tocmai În ceea ce constituie realitatea proprie a subiectivității, adică În calitatea unui principiu absolut care depășește orice realitate dată sau faptul constatat și pe care le marchează cu amprenta sa. Însă acel principiu absolut implică depășirea tuturor motivelor de natură empirică prin care ființa subiectivă poate părea subordonată
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Își găsește natura și regnul veritabile. Universul natural ni se Înfățișează din acest punct de vedere ca o imagine sau reflecție eronată din acest univers ideal pentru care eul constituie, Într-o anumită măsură, centrul. Ca formă și substanță absolută, subiectivitatea nu poate fi decât universală și ea nu se epuizează În diversitatea fără număr a subiecților particulari care aparțin În același timp lumii fenomenelor. De aceea, orice manifestare a personalității sau a subiectului empiric nu ar putea aspira la un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ne determină să spunem din nou că antiteza (care nu există decât În lumea empirică) Între diversele personalități subiective trebuie să fie depășită: regula acțiunii trebuie să fie universală, adică aplicabilă la toți subiecții, pentru a fi adecvată la esența subiectivității și pentru a avea, prin urmare, o valoare etică. Iată ce constituie, de fapt, eternul adevăr al regulii evanghelice: „Ceea ce nu vrei să ți se facă, nu fă nici tu altuia!”, maximă care a fost exprimată În diferite moduri de către
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și veritabila noblețe morală. Principiul etic pe care tocmai l-am schițat Într un mod foarte sumar, implică un element despre care deja s-a vorbit, dar care trebuie și mai bine să fie evidențiat: obligația subiectului de a recunoaște subiectivitatea celuilalt. Această obligație constituie o necesitate deontologică, deoarece numai În funcție de această condiție devine posibilă surmontarea individualității empirice pentru ascensiunea la universalitate, element care este, de altfel, fundamentul Eticii. Lăsăm deoparte semnificația teoretică a atitudinii În cauză a conștiinței, lucru care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Stat. „Individul, ca ființă rațională, are caracterul de autonomie, adică el are În sine principiul absolut al unei ordini de determinații care depășește lumea experienței. Un sistem juridic care se Întemeiază pe recunoașterea acestui caracter meta empiric sau absolut al subiectivității În general, are prin aceasta chiar, Însuși principiul său, la fel de absolut și la fel de rațional. Subiectivitatea Statului care constituie tocmai acest sistem, se Întâlnește și se acordă astfel, În chip necesar, cu acelea ale indivizilor”. Dezvoltându și profunda argumentare, filosoful dreptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
absolut al unei ordini de determinații care depășește lumea experienței. Un sistem juridic care se Întemeiază pe recunoașterea acestui caracter meta empiric sau absolut al subiectivității În general, are prin aceasta chiar, Însuși principiul său, la fel de absolut și la fel de rațional. Subiectivitatea Statului care constituie tocmai acest sistem, se Întâlnește și se acordă astfel, În chip necesar, cu acelea ale indivizilor”. Dezvoltându și profunda argumentare, filosoful dreptului scrie, În continuare: „Dar trebuie recunoscut că noi nu Înțelegem, aici, prin «Stat» centrul sau
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
disciplinelor fizice: s-ar submina și aneantiza, Într-un cuvânt, lumea lui «a trebui să fie» (Sollen, n.n. - V.V.) cu aceea a lui «a fi» (Sein, n.n. - V.V.)”. În consecință: Statul este - după Del Vecchio - „punctul ideal de convergență a subiectivității, În mod esențial, proprie tuturor indivizilor, care cooperează În chip unitar Într-un sistem de viață. Entitatea sa constă exact În acest necesar, prin care toate individualitățile se rezumă și se concentrează, adică reconfirmă ideal autonomia originară, care este comună
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ce băga în el, fripturi d-alea răzvedite, mititei, piftele, cârnați, sarmăi, hop, după un ceas cel mult, le dădea afară urgent" Deci nu era dă la băutură...", trase portarul o concluzie care ar putea fi bănuită de o oarecare subiectivitate. "El zicea că dă la cât muncește, he, he!", se amuză Tăsică plin de candoare. "Pin' la urmă l-a luat cu salvarea. Să tot fie cinci, ba nu, stai așa că azi s-a făcut șase zile d-atunci..." "D-acia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
oarecum amețit de tăria mirosului de busuioc ce se degaja din cele câteva fire puse de menajeră în termos. Am coborât cu grijă chiar pe tulpina uneia dintre plante și am băut pe săturate. Apa avea un gust nemaipomenit, dincolo de subiectivitatea uscăciunii din gâtlejul meu. Mai întremat, am pornit spre cutia în care țineam pâinea. Am găsit bucata pe care o lăsasem cu o săptămână în urmă și m-am înfruptat din ea, deși era uscată pietroi. M-am ghiftuit în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de repede, ca de obicei: Simple aberații.... Nu. Uite ce vrea Covi să spună - interveni economistulșef-Ce înseamnă obiectiv și subiectiv? Obiectivitate sută la sută, cred, n-a existat niciodată. A existat numai un grad mai mare sau mai mic de subiectivitate. Atât. Nici chiar așa - făcu Lara, profesoara de biologie - de exemplu... De exemplu - reluă Ghiță firul - vă place Teleenciclopedia? Da. Voi credeți că filmele pe care le vedeți acolo sunt așa de curate, încât nu poartă amprenta subiectului, adică a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
vie. Și în eseul din a doua parte a cărții intitulat Note despre lectură, eseistul evidențiază relația de complementaritate dintre psihanaliză și literatură, condiția acestora fiind una amenințată într-o societate în care omul lăuntric este uitat, iar disprețul față de subiectivitate este o trăsătură definitorie, terapeutul și scriitorul fiind niște specii deosebite de hipnotizatori ce se află la granița dintre interior și exterior, dintre conștient și inconștient. Eseurile sunt dense, cu putere de iradiație și relevanță axiologică, atât timp cât literatura și psihanaliza
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
putea scrie dacă n-aș exista! Dacă între foaia albă și fierberea cuvintelor și povestirilor ce iau formă și dispar, fără ca nimeni să le scrie, nu s-ar interpune acea diafragmă incomodă care e persoana mea! Stilul, gustul, filozofia personală, subiectivitatea, formația culturală, experiența trăită, psihologia, talentul, trucurile meseriei: toate elementele care fac ca ceea ce scriu să fie recunoscut ca aparținându-mi mie, mi se par o cușcă ce-mi limitează posibilitățile. Dar dacă aș fi doar o mână, o mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lege. Am ajuns la concluzia că lectura este o operație fără obiect; sau că adevăratul ei obiect este ea însăși. Cartea este un suport accesoriu sau de-a dreptul un pretext. Intervine un al patrulea: Dacă doriți să insistați asupra subiectivității lecturii, pot fi de acord cu dumneavoastră, dar nu în sensul centrifug pe care i-l atribuiți. Orice carte nouă pe care o citesc se inserează în acea carte globală și unitară care e suma lecturilor mele. Asta nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pe ochi, îmi scade tensiunea, cred că e o cădere de presiune... Apropo, ai văzut ultimul număr din Magazine littéraire? - Nu, încă nu, n-am avut vreme... - E acolo un dosar consistent despre Derrida, despre logologie și intruziunea galopantă a subiectivității în filozofia de azi, în legătură și cu postmodernismul. E de consultat! - Fierbe lumea de când cu țiitoarea lui Pârvulescu, cică i-a dat ei niște gravuri și tablouri, le caută fiu-său... îl aud și pe Crăciunescu din spate. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
bine funcția /activitatea/procesul. În continuare, pentru fiecare dintre riscurile identificate se va realiza și evaluarea lor, pentru a stabili nivelul riscului, respectiv: grav (G), mediu (M) sau slab (S). Această evaluare, cu toate eforturile noastre, prezintă un grad de subiectivitate și de aproximare cu excepția situațiilor când riscurile pot fi cuantificate. Exemplu privind activitatea - plata salariilor la instituțiile publice i) la subactivitatea întocmirea documentelor pentru angajare stabilim următoarele riscuri: înscrierea eronată sau incompletă a datelor privind numele și prenumele, funcția, baza
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]