2,306 matches
-
când mi-a spus că dacă se sfârșește războiul și dacă Dumnezeu Îi ajută lui să trăiască până atunci, el jură să vină să trăiască aici, În satul ăsta cu mănăstirea sau În cel de dincolo de cota 505. „Dom’le sublocotenent, mi-a zis, dumneavoastră nu știți, da’ ce urăsc io cel mai mult pe lumea asta nici nu e războiul, e balta. Balta Împuțită În timpul verii și bătută de viscol iarna, locul În care nu poți decât să te târăști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care el inventariază și cântărește fiecare dar, adjectivul „mică“ pus de două ori lângă bucată - deși e vorba de daruri primite de la o femeie „inamică“ - toate acestea dovedesc felul cusurgiu al caporalului G.P., zis Bobocică. mai târziu ne-a chemat sublocotenentu’ și ne-a dat cadou de Paști doi cozonaci mici, patru ouă, un chibrit și un tutun. Povestitorul pare să păstreze și acum impresia de gravă inconsistență pe care i-au lăsat-o atunci acele daruri de Paști. Figura lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
să păstreze și acum impresia de gravă inconsistență pe care i-au lăsat-o atunci acele daruri de Paști. Figura lui capătă nuanța dezamăgirii În timp ce rostește inventarul complet al celor primite În urmă cu 35 de ani din mâna unui sublocotenent rezervist. după ce am luat masa a Început un viscol mare de nu se vedea la mică distanță, dar eu stăteam În casă și mă uitam afară. Gest: nu totdeauna dracul e așa de negru pe cum ni-l imaginăm. iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
notat, alături de cuvântul „fierbinte“ care a fost utilizat mai sus, echivalentul În limba germană: „heib“. Mă Întreb de ce voi fi scris așa ceva și trec mai departe. Se face din nou ger peste câmpie, e iar dimineață și plutonul comandat de sublocotenentul care fusese atât de zgârcit cu cozonacii evocați de Bobocică se deplasează către o fermă din marginea satului. Ferma are câteva grajduri mari, toate la fel, aliniate impecabil. Brutarii intră și Încep să râvnească, să spele, să arunce băligarul uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
declară că dacă misiunea lui din Anglia ar fi reușit, ar fi putut spera și el să primească acest premiu (!). Episodul, colateral, ar putea fi inclus În film numai dacă acesta ar fi un lung metraj. după-amiază a venit un sublocotenent medic și ne-a făcut inoculări. toată noaptea n-am putut să dorm de durere, iar dimineața, pă 12 aprilie, s-a făcut inventarul la efectele ce s-au primit asupra omului. la prânz am mâncat ciorbă de pește, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
așteaptă ordinu, Înapoi În șură caporalul Nicolae, bă ia sculați că acu să dă ordinu dă Înaintare, drepți, știa ei ce Înseamnă ordinu dă Înaintare că pân Vesely trecusem foarte greu, Îmbrăcați, spălați, nemții ar fi dincolo de pădure, adunarea! și sublocotenentu: Ai noștri au deschis scorul, bucurie, clinchet de pahare, vacarmul tribunelor pătrunde până la noi prin difuzoarele aparatului, are vreo legătură această agresivitate „nevinovată“ cu simțurile noastre maltratate, cu echilibrul lor atât de precar? bă băieți uite ce e (noi știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Ție, Dumitre, ce îți pasă? Tu ești sergent: „Soldat, drepți! Soldat, culcat! Târâș, marș!”... Numai în cap nu-i pui să steie. Încolo, în toate felurile... Da’ eu, un biet căprar, ce mă fac, dacă cad pe mâna unuia ca sublocotenentul cel pe care l-am avut când am făcut armata de drept?... Era oltean. Mânca armata pe pâine, nu alta! Trânteală ce am luat de la oltean, nu mă întreba. Știi la ce mă gândeam eu amu’? ― De unde să știu eu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
teza de Istorie... apoi,...alte și alte teze cu note mari și foarte mari... Doamne, ce ușurare și degajare...”. În 1937, la vârsta de 21 de ani, era învățător, începându-și „ucenicia”, ca suplinitor, în satul natal...În 1940 era sublocotenent și a trăit zilele obsedante ale lui 28 iunie 1940, retragerea umilitoare din Basarabia ocupată samavolnic, salvarea drapelului regimentului, 30 august 1940 cu cedarea unei părți a Transilvaniei, pe când era la Cârțișoara Făgărașului, abdicarea regelui Carol al II-lea, logodna
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ani mai în vârstă ca mine. Prin el mi se părea că am meleagurile natale lângă mine, că nu mai eram singur printre necunoscuți. Mi l-am ales ca ordonanță imediat după 1 mai 1940, când am fost avansat ca sublocotenent. Cum nu aveam pretenții mari și mai ales că trăisem opt ani în internatul Școlii Normale din Bârlad, plus anul de școală militară la Bacău cu reguli stricte de ordine și disciplină, căutam de multe ori să rezolv unele probleme
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a provocat, dimpotrivă, o nemulțumire declarată În categoria sergenților, după cât se vede mai conștienți decât restul personalului de valorile onoarei militarw și de serviciul adus patriei. Cu toate acestea, dacă mișcarea capilară a acestei nemulțumiri a putut să urce până la sublocotenenți, dacă apoi a pierdut ceva din avântul ei la nivelul locotenenților, sigur este că ea a căpătat din nou forță, și multă, când a atins nivelul căpitanilor. Bineînțeles că nici unul dintre ei n-ar fi Îndrăznit să pronunțe cu voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Să sperăm că cel puțin nu-i vor Împușca pe amărâți. Atunci s-ar putea spune că se duseseră după lână și se Întorseseră de acolo buni de tuns. Să schimbăm subiectul. Apropo de bănuielile sergenților și ale aliaților lor sublocotenenți și căpitani În legătură cu o posibilă responsabilitate directă a maphiei În transportul suferinzilor spre graniță, am spus deja că aceste bănuieli au fost Întărite de unele fapte care au urmat. Este momentul să dezvăluim care au fost acestea și cum s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
cruce: ― Cine va mai face vreo nelegiuire, oricât de mică, sau nu va asculta o poruncă, va fi imediat împușcat fără judecată. Nimeni n-are voie să iasă din sat fără voia ofițerului care rămâne aici cu trupa! Ordonă apoi sublocotenentului să stea la dispoziția colonelului Ștefănescu, care are să sosească în curând, și să-i dea tot concursul său și al trupei. Prefectul era foarte mulțumit. Așa-i voise și el pe comandantul trupelor. Dacă se va menține până la capăt, se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
au avut milă de bătrî-nețele mele?... Credeam că nu-mi vor fi devastat tot-tot, de aceea am alergat și iacă ce-am găsit! îi tremura glasul de durere și de mânie. ― Dați-vă la o parte să treacă trăsura! strigă sublocotenentul după ce bătrânul Ștefănescu își vărsă amarul față de tânărul Iuga. Țăranii încercară să se ridice, ca să facă loc. Ofițerul răcni speriat: ― Jos! Jos!... Soldat, pocnește-l!... Dă, soldat! Trăsura își urmă calea, prin Babaroaga și Gliganu, până la Lespezi, unde făcu un
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai târziu, când va hotărî dânsul. Căpitanul Lache Grădinaru fu însărcinat să ia măsuri ca toți sătenii, fără nici o excepție, inclusiv femeile și copiii, să fie adunați degrabă în curtea și grădina primăriei, pentru cercetări. Apoi, cu concursul aghiotantului, un sublocotenent tânăr și timid ca o fecioară, medită un plan metodic de lucru pentru a descoperi fără întîrziere pe ucigașii Nadinei și ai lui Miron Iuga, pe criminalii care au mutilat pe fiul arendașului Platamonu, pe incendiatorii conacelor, pe cei ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Toamnei numărul 11, numărul 11... - La domnișoara Laura, clătină din cap, zâmbind Zamfira. Să n-aveți grijă, domnule elev, că dacă ajungem noi înaintea dumneavoastră, acolo mergem întîi. Și-i spuneam că veniți curând, curând, și veniți cu galoane de sublocotenent. - Să nu-i spuneți asta, îl întrerupse Darie, să nu-i spuneți de galoane. Să-i spuneți ce v-am rugat eu, adăugă. Se simți deodată sleit de puteri și-și privi brațul rănit. I se părea mereu că sângerează
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Niemetzi! Apoi m-am oprit, ca să-mi trag răsuflarea. - Ce te-a apucat? strigă unul din ei. Sîntem români. Rușii urcă pe la Oglindești. Am oftat și am voit să-mi fac cruce. - Asta-i șoseaua spre Dumbrăvi? mă întrebă un sublocotenent. I-o arătai, așa cum se vedea, la câțiva metri, surpată și zdrențuită. - Asta e, dar au distrus-o nemții cu dinamită, azi-dimineață... Dar degeaba vă duceți, adăugai. Nu-i mai găsiți la Dumbrăvi. Mi-au spus că voiau să facă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
se vedea, la câțiva metri, surpată și zdrențuită. - Asta e, dar au distrus-o nemții cu dinamită, azi-dimineață... Dar degeaba vă duceți, adăugai. Nu-i mai găsiți la Dumbrăvi. Mi-au spus că voiau să facă o manevră de diversiune. Sublocotenentul zâmbi, apoi făcu semn plutonului și porni mai departe. - Ne-au distrus șoseaua ca să facă o manevră de diversiune! strigai eu din urmă. Nu i-ar mai ajuta Dumnezeu!... După ce a început să plouă, ieșeam tot mai rar din biserică
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
succes! Locotenentul Făgurel a ieșit grăbit de la comandantul batalionului. Sergentul Cicoare s-a repezit să-l întâmpine. Cum se prezintă situația, domn’ locotenent? După o explicație sumară, a ordonat adunarea grupei. Când toți au fost pezenți, au pornit în urma unui sublocotenent, delegat al batalionului. Obiectivul? Râpa! În vreo jumătate de ceas, ofițerul care i-a condus s-a oprit, prezentând situația la fața locului. Când a sfârșit, le-a comunicat: Mâine seară, la ora douăzeci și unu, vă aștept aici. Locotenentul Făgurel și-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
calc alături de adevăr, ferita Sfântului!”... De o bucată de vreme, se vorbea printre cercetași că au să sosească ajutoare. Bine ar fi să ne mai trimită măcar câțiva, ca să completăm efectivul plutonului, că ne-am cam rărit - a apreciat zvonul sublocotenentul Cicoare. Într-una din seri, pe când Toaibă, împreună cu grupa lui de cercetași, tocmai se întorcea - frânt de osteneală - dintr-o misiune, l-a întâmpinat Otic: Toadere! Am să ți spun o noutate! Da’ ce noutate! Nici în visele tale cele
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Oticule! Numai de n-a înnebuni când a da ochii cu mine... În acea dimineață cu soare abia rotunjit la orizont, plantonul l-a trezit pe Limbosu care dormea buștean, trăgând zdravăn de el: Domn’ sărjănt, deșteptarea! Îi ordinul domnului sublocotenent Cicoare. Cu ochii cârpiți de somn și cu o mutră zăpăcită, a întrebat: De ce mă scoală numai pe mine? Ceilalți sunt deja în picioare de jumătate de ceas. În cinci minute, să vă prezentați la domn’ sărjănt Toaibă. La auzul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pe care le-ai îndeplinit cât ai fost pe front?” - l-a întrebat vocea care îi vorbea în vis noapte de noapte. Da... Până în acea noapte când... „Când ce s-a întâmplat?” - a insistat vocea. Când căpitanul Făgurel a ordonat sublocotenentului Cicoare: Adună oamenii! Au sosit zile grele, băiete... Cicoare a strâns plutonul care nu mai era cel de la începuturi. Unii căzuseră în acțiuni grele. Alții au fost doar răniți și reformați. Cei vechi formau grosul grupei alcătuite cândva de locotenentul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
major, plutonul era deja adunat. Băieți! La această misiune nu va participa întreg plutonul, ci doar o grupă formată din cincisprezece ostași. Cicoare, numește oamenii care crezi că pot face față unei misiuni ca cea pe care am primit-o. Sublocotenentul Cicoare a ieșit în fața plutonului și a început să numească cercetașii ce urmau să facă parte din grupa ordonată. Sergent Toaibă, un pas în față! Caporal Trestie, în stânga sergentului. Fruntașul Urecheatu, alături... Când grupa de cincisprezece cercetași în care se
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
plutonului și a început să numească cercetașii ce urmau să facă parte din grupa ordonată. Sergent Toaibă, un pas în față! Caporal Trestie, în stânga sergentului. Fruntașul Urecheatu, alături... Când grupa de cincisprezece cercetași în care se includea și pe el - sublocotenentul Cicoare - a fost formată, căpitanul i-a luat în primire. Cei aleși rămân pe loc. Restul, sub comanda caporalului Otic, vor sta în așteptare, gata oricând pentru vreo acțiune neprevăzută. După plecarea celor rămași „acasă”, căpitanul Făgurel s-a apropiat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
adusă aici ar risca să rămână izolată, fără posibilitate de manevră. Inamicul are totuși un punct de observație pe malul gârlei din stânga noastră. Grupul de cercetași a tăcut câteva clipe, privindu-se întrebător și încurajator. Apoi s-a auzit vocea sublocotenentului Cicoare. Ne așteptați mâine seară începând cu ora douăzeci și două. De nu venim...ne așteptați poimâine seară începând cu aceeași oră... Dacă absentăm și atunci... înseamnă că... Dar să nu plângem înainte de a ne păli. Curaj feciori! După plecarea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Cicoare a organizat studierea pantelor gârlei și a piscurilor, cu cea mai mare atenție. Când nu va mai fi lumină, vor hotărî modul de acțiune, în funcție de cele observate. Fiecare cercetaș și-a luat în primire porțiunea de teren repartizată de sublocotenent. Toaibă a primit porținea de la poalele pantei din dreapta gârlei. Când s-a înserat, Cicoare i-a întrebat: Ce noutăți ați descoperit? Să începem cu Urecheatu. Mare lucru n-am descoperit. Doar că cam de multă vreme nu au mai trecut
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]