5,777 matches
-
comunicarea poate fi: *verticală, între niveluri ierarhice diferite, cu sens: ascendent (de la baza ierarhiei spre vârf) sau descendent (în sens invers); *orizontală, la același nivel ierarhic; *oblică (sau diagonală), între niveluri ierarhice diferite și, totodată, între emițători/receptori situați în subsisteme organizaționale diferite. De exemplu, o unitate școlară dintr-un județ solicită informații de la un inspectorat școlar din alt județ. Comunicarea educațională trebuie să fie complexă și multivalentă drept care nu poate neglija nici una din direcțiile și sensurile de comunicare. Totuși, având
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
fi alimentată în aceste situații și de trebuințele de statut ridicat, de aspirații profesionale ridicate, care sunt fenomene motivaționale mult mai puternice decât valoarea socială. Și aceste structuri motivaționale se raportează la motivația externă a învăță rii deoarece acționează din afara subsistemului actelor și proceselor cognitive. Concept cu largă rezonanță în istoria comportamentului uman, motivația exprimă faptul că la baza conduitei omului - fie ea de cunoaștere sau practic-acțională - se află totdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, atracții, emoții, acțiuni, atitudini. Produs al
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
situații iar pe altă parte ușurează dirijarea acțiunilor acestuia în viitor. - centralitatea, generalitatea și integralitatea sunt alte trăsături ce caracterizează atitudinea, deosebind-o de alte procese si fenomene psihice. Atitudinile nu pot rămâne izolate; obișnuit ele formează grupaje, sisteme sau subsisteme, care înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate între ele în măsura în care posedă valențe asemănătoare. Subsistemele sau constelațiile de atitudini se leagă între ele pentru forma sistemul atitudinal total al individului. Un asemenea sistem de atitudini-valori devine
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
caracterizează atitudinea, deosebind-o de alte procese si fenomene psihice. Atitudinile nu pot rămâne izolate; obișnuit ele formează grupaje, sisteme sau subsisteme, care înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate între ele în măsura în care posedă valențe asemănătoare. Subsistemele sau constelațiile de atitudini se leagă între ele pentru forma sistemul atitudinal total al individului. Un asemenea sistem de atitudini-valori devine motivator în structura personalității, permițându-i individului forme variate de comportament explicit. În cazul când masa atitudinilor este subordonată
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de coerență logică. Există întotdeauna un grad de disonanță între atitudini. Un grad scăzut de corelare între atitudini determină un comportament inconsecvent ori un comportament rigid într-un domeniu sau altul. Atitudinile ocupă poziții variate de centralitate în sistemul sau subsistemul în care au fost integrate. Cele mai centrale posedă un grad mai înalt de corelație, ceea ce face ca ele să fie și mai rezistente față de schimbări. Se poate afirma că atitudinile mai centrale sunt acelea care au fost mai adânc
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ca ceva interior și virtual, ca un determinant subiectiv, ca o cauză ce acționează, din interior, sub forma unei intenții comportamentale; la acest nivel determinarea devine autodeterminare, acțiunile și comportamentul anului fiind consecința propriei sale acțiuni, expresia libertății individuale; - cunoscând subsistemul de orientare al personalității putem prevedea cum anume se va comporta o persoană într-o situație sau alta; pe această bază putem deduce logic anumite trăsături de personalitate ale persoanei în cauză. Prin raportare la realitate și la dezirabilul social
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
felul de COMENTARIU, ș.a.m.d.). "Bărbatul mîncă, apoi dormi" și "Bărbatul dormi, după ce mîncă" au aceeași substanță a discursului (limba română scrisă), dar forme diferite ale discursului. 2. După Benveniste: împreună cu istoria (histoire) sau povestirea, unul din cele două subsisteme lingvistice, distincte și complementare. În discurs (discours), se stabilește o legătură între o stare sau un eveniment și situația în care se evocă lingvistic acea stare sau acel eveniment. Discursul implică astfel o referință oarecare la ENUNȚ și presupune un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu NARAȚIA (în accepția lui Ricardou); EXISTENTELE și EVENIMENTELE reprezentate într-o narațiune. 2. FABULA (sau materialul de bază distribuit într-o INTRIGĂ) în opoziție cu SUBIECTUL sau intriga. ¶3. După Benveniste, și împreună cu DISCURSUL (discours), unul dintre cele două subsisteme lingvistice distincte și complementare. Dacă discursul implică o oarecare referință la situația enunțului și presupune un DESTINATOR și un DESTINATAR, istoria (histoire) nu face asemenea trimiteri. Comparați "Ți-am amintit de multe ori" cu "I-a amintit de multe ori
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Finn ar fi un exemplu de povestire directă la persoana întîi, în timp ce Robinson Crusoe și David Coperfield n-ar fi astfel. ¶Bakhtin 1984 [1970]; Banfield 1982; Lemon, Reis 1965; Titunik 1963; Vinogradov 1980. povestire factuală [Aussage]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, în accepția lui Hamburger, opus la ceea ce se numește POVESTIRE FICȚIONALĂ (fiktionale Erzählen). Povestirea factuală constă din aserțiuni de realitate, istorice, teoretice și pragmatice (ca și aserțiuni de "realitate prefăcută", de exemplu în NARAȚIUNEA ficțională LA PERSOANA ÎNTÎI): acestea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
povestirea factuală și povestirea ficțională e analoagă, deși nicicum echivalentă cu distincția lui Benveniste între DISCURS și ISTORIE, sau distincția lui Weinrich între UNIVERSUL COMENTAT și UNIVERSUL NARAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. povestire ficțională [fiktionale Erzählen]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, după Hamburger, care o opune la ceea ce s-ar numi POVESTIRE FACTUALĂ (Aussage). Povestirea ficțională constă dintr-o NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. Dacă aserțiunile care constituie povestirea factuală se pot lega de un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acțiunea normativă 37. 2.2.5. Morala ca sistem normativ " Conviețuirea socială nu poate fi posibilă fără existența unui minim de reglementare, unei diversități de norme. Această diversitate alcătuiește sistemul normelor sociale. Sistemul normelor sociale este alcătuit din mai multe subsisteme ansamblul normelor de morală, de drept, de obicei, sistemul normelor politice, al normelor și preceptelor religioase etc. Aceste subsisteme formează unitatea sistemului general al normelor sociale, unitate ce există și se menține ca urmare a diversității acestor norme, diversitate constatabilă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
minim de reglementare, unei diversități de norme. Această diversitate alcătuiește sistemul normelor sociale. Sistemul normelor sociale este alcătuit din mai multe subsisteme ansamblul normelor de morală, de drept, de obicei, sistemul normelor politice, al normelor și preceptelor religioase etc. Aceste subsisteme formează unitatea sistemului general al normelor sociale, unitate ce există și se menține ca urmare a diversității acestor norme, diversitate constatabilă atât pe planul conținutului lor, al formei lor specifice, cât și pe planul modalităților diferite de realizare"38. Sistemul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În condițiile în care prin prisma particularităților de vârstă ale copiilor, obiectivelor vizate, conținuturilor abordate, resurselor umane și materiale disponibile etc. nu toate metodele didactice sunt valorificabile în etapa preșcolarității, avem în vedere în acest subcapitol doar anumite elemente ale subsistemului metodelor și procedeelor didactice, într-o prezentare organizată pe principiul definirii, caracterizării și exemplificării adaptate a acestora. 6.3.1. Activitatea/lucrul cu cartea Activitatea/lucrul cu cartea 159 este metoda didactică ce presupune familiarizarea preșcolarilor cu obiectul carte și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în permanență la evoluția nevoilor sociale. Acțiunile de îmbunătățire a fabricației au ca scop, în principal, creșterea eficienței economice a fabricației. De regulă aceste două tipuri de acțiuni se intercondiționează. În cadrul unui sistem de asigurare a calității se disting următoarele subsisteme: * Evaluarea calității în etapa de concepție (preproducție); * Normarea (planificarea) calității produsului și procesului de producție (producției). * Prescrierea, evaluarea și stăpânirea calității produsului și producției. * Evaluarea și stăpânirea calității furnizorilor (aprovizionării). * Reacția inversă (de feed-back) produsă de informațiile referitoare la calitate
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
și stăpânirea calității furnizorilor (aprovizionării). * Reacția inversă (de feed-back) produsă de informațiile referitoare la calitate. * Mijloacele prin care se obțin informații asupra calității. * Instruirea personalului asupra calității. * Calitatea service-ului. * Conducerea activităților referitoare la calitate. * Studii speciale de calitate. Aceste subsisteme au specificații diferite, în funcție de etapele de concepție execuție exploatare. Caracteristicile dintre un sistem de asigurare a calității anume conceput, față de unul crescut în mod natural, ca efect al diferitelor împrejurări, sunt: * Definirea și specificitatea politicii și obiectivelor calității. * Orientarea puternică
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
microscopic între energia cinetică a electronilor liberi (ionizați), energia cinetică a ionilor, energia fotonică din câmpul de radiație și electronii legați [54]. Aceste fenomene sunt prezentate in Fig. 1.31, unde se descriu și procesele principale care 57 relaționează diferitele subsisteme plasmice. Energia se poate transfera, de asemenea, între aceste subsisteme microscopice și mișcările macroscopice (șocuri, turbulențe). Fig. 1.31. Diagrama lui Rose [53] prezintă interacțiunile dintre subsistemele distincte din cadrul unei plasme produse de laser. Liniile continue reprezintă mecanismele de interacțiune
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a ionilor, energia fotonică din câmpul de radiație și electronii legați [54]. Aceste fenomene sunt prezentate in Fig. 1.31, unde se descriu și procesele principale care 57 relaționează diferitele subsisteme plasmice. Energia se poate transfera, de asemenea, între aceste subsisteme microscopice și mișcările macroscopice (șocuri, turbulențe). Fig. 1.31. Diagrama lui Rose [53] prezintă interacțiunile dintre subsistemele distincte din cadrul unei plasme produse de laser. Liniile continue reprezintă mecanismele de interacțiune denominate, iar liniile întrerupte - mecanismele neconsiderate în mod normal, dar
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Fig. 1.31, unde se descriu și procesele principale care 57 relaționează diferitele subsisteme plasmice. Energia se poate transfera, de asemenea, între aceste subsisteme microscopice și mișcările macroscopice (șocuri, turbulențe). Fig. 1.31. Diagrama lui Rose [53] prezintă interacțiunile dintre subsistemele distincte din cadrul unei plasme produse de laser. Liniile continue reprezintă mecanismele de interacțiune denominate, iar liniile întrerupte - mecanismele neconsiderate în mod normal, dar care pot fi operaționale. Aceste mecanisme implică întâlniri tranzitorii între ioni parțial ionizați, care pot fi înțelese
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
un număr extrem de ridicat de posibile stări discrete de excitare și ionizare, acestea fiind echilibrate în principal de procese colizionale electronice și fotonice. O plasmă formată exclusiv din ioni și electroni poate prezenta un comportament de neechilibru în fiecare dintre subsistemele sale: electroni și ioni liberi, electroni legați și în câmpul de radiație. Este interesantă ideea conceperii unui model care să descrie corespunzător interacțiunea neliniară dintre subsisteme. Un astfel de model trebuie să explice interacțiunile dintre subsistemele distincte prezentate în figura
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
exclusiv din ioni și electroni poate prezenta un comportament de neechilibru în fiecare dintre subsistemele sale: electroni și ioni liberi, electroni legați și în câmpul de radiație. Este interesantă ideea conceperii unui model care să descrie corespunzător interacțiunea neliniară dintre subsisteme. Un astfel de model trebuie să explice interacțiunile dintre subsistemele distincte prezentate în figura 1.31. Pentru simplificare, se poate considera o plasmă zero-dimensională, nefiind astfel inclus nici un efect de transport prin electroni, radiație sau mișcare hidrodinamică, dar existând aspectele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
neechilibru în fiecare dintre subsistemele sale: electroni și ioni liberi, electroni legați și în câmpul de radiație. Este interesantă ideea conceperii unui model care să descrie corespunzător interacțiunea neliniară dintre subsisteme. Un astfel de model trebuie să explice interacțiunile dintre subsistemele distincte prezentate în figura 1.31. Pentru simplificare, se poate considera o plasmă zero-dimensională, nefiind astfel inclus nici un efect de transport prin electroni, radiație sau mișcare hidrodinamică, dar existând aspectele microfizice ale interacțiunilor dintre diferitele subsisteme. Cu toate acestea, modelarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
să explice interacțiunile dintre subsistemele distincte prezentate în figura 1.31. Pentru simplificare, se poate considera o plasmă zero-dimensională, nefiind astfel inclus nici un efect de transport prin electroni, radiație sau mișcare hidrodinamică, dar existând aspectele microfizice ale interacțiunilor dintre diferitele subsisteme. Cu toate acestea, modelarea acestui set 58 complex de interacțiuni rămâne extrem de complicată și, în calculele efectuate cu regularitate, pentru a simplifica modelul, se acceptă prezumția de echilibru în unul sau mai multe subsisteme. Temperaturile asociate acestora (electroni, ioni, radiație
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
aspectele microfizice ale interacțiunilor dintre diferitele subsisteme. Cu toate acestea, modelarea acestui set 58 complex de interacțiuni rămâne extrem de complicată și, în calculele efectuate cu regularitate, pentru a simplifica modelul, se acceptă prezumția de echilibru în unul sau mai multe subsisteme. Temperaturile asociate acestora (electroni, ioni, radiație și electroni legați) nu sunt în mod necesar identice în cadrul plasmelor generate prin acțiune laser. Într-adevăr, gradul de caracterizare a sistemului în funcție de o temperatură singulară variază pe măsură ce plasma evoluează. 1.3.5. Aplicații
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de activități ce au drept scop punerea la dispoziție cu cel mai scăzut cost a unei cantități dintr-un produs, la locul și momentul unde există o cerere pentru respectivul produs. Consider mai corectă opinia conform căreia logistica reprezintă un subsistem ce ocupă un loc foarte important în cadrul sistemului managerial. De asemenea, de menționat că, din ce în ce mai mulți economiști includ între funcțiunile întreprinderii și funcțiunea de protecție a mediului. Interacțiunea funcțiunilor în cadrul sistemului firmei (Notă: Co = funcțiunea comercială; CD = funcțiunea de cercetare
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
precum și deficiențele de organizare a procesului de pregătire a viitorilor profesori (nereformat În direcția care trebuie). Formarea cadrelor didactice rămâne unul dintre cele mai problematice paliere ale edificiului oricărui sistem de Învățământ. Caracterul complex este antrenat de faptul că acest subsistem este generator, dar și o rezultantă a calității procesului de Învățământ. De calitatea sistemului și procesului de Învățământ va depinde și calitatea pregătirii cadrelor didactice ieșite din sistem. Totodată, această calitate a actorilor educaționali stă la baza performativității sistemului ca
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]