404 matches
-
G., 1994, "Pronumele "o" cu valoare neutră și funcția cliticelor în limba română", în LL, XXXIX, 1, p. 9-16. Până Dindelegan, G. (coord.), 2002, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G., 2002a, "Formații substantivale recente și rolul "clasificatorilor" în actualizarea lor contextuala", în Până Dindelegan (coord.), p. 31-46. Până Dindelegan, G., 2002b, " Din nou despre terminologia lingvistică. Adaptarea morfosintactică a noilor termeni", în Până Dindelegan (coord.), p. 47-56. Până Dindelegan, G. (coord.), 2003, Aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
de acord gramatical, ci doar prin tradiție: la exprimarea datei (unde chiar norma a devenit permisivă, vezi DOOM2, XCII) și a orei (unde norma este încă fermă, dar încălcarea ei este aproape generală, cf. Zafiu 2002c). Sunt deci curente uzurile substantivale de tipul a debutat anul acesta pe doisprezece iunie (TVR Cultural, 17.X.2007), pe douăzeci și doi decembrie (Antena 1, 5.XII.2007) și este frecventă, dar sancționabilă, folosirea lui doisprezece cu uz pronominal în ceasurile se făcuseră doisprezece
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
III.2008; Radio Guerrilla 4.III.2008), minim 18 procente (Radio Antena Satelor, 12.III.2008; 21.III.2008). La fel, locuțiunea adverbială la maximum apare în forma la maxim (explicabilă și prin faptul că, alături de maximum, există și forma substantivală maxim): au ascultat la maxim Costi Ioniță (Acasă TV, 13.XI.2007), cu sonorul la maxim (Pro TV, 17.III.2008). Modificările în cauză sunt mai mult fonetico-lexicale și se explică prin extinderea folosirii variantei mai scurte. 10.2. Folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
în alt moment etc.); de punere în corespondență a unui jeton cu imaginea unui obiect și a unuia cu imaginea mai multor obiecte de același fel (de stabilire a corespondenței singular plural), de alcătuire de enunțuri cu cele două forme substantivale etc. ( Prin raportare la funcționalitatea exercițiilor, sunt diferențiate: exerciții introductive de asociere a unui cuvânt dintr-o serie de omonime cu imaginea de pe un jeton (de exemplu, toc de pantof); exerciții de bază de exemplificare de către copii a altor situații
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
mai multor cuvinte expuse simultan va necesita reglarea dimensiunii fontului pentru încadrarea textului pe display și va impune o limită inferioară minimă necesară efectuării lexiei. Am creat liste tematice de cuvinte pe categorii gramaticale: substantive, verbe, adjective, liste de sintagme substantivale, sintagme adjectivale având un continut logic sau irațional. Am creat propoziții expuse cuvânt cu cuvânt, sau sub formă de sintagme. Imaginile pot fi atașate în orice tip de format: jpg, bmp, png și pot fi expuse asociat sau nu cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fără consonanță; - Fișiere pentru testarea decodificării îmemorizării) șirurilor negrafemice; - Fișiere pentru decodificarea îmemorizarea) șirurilor idiografice; - Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul sintagmic, în funcție de probabilitatea de asociere lexicală îgrad de anticipație lexicală ridicată sau scăzută); - Fișiere pe categorii de sintagme îadjectivale, substantivale, verbale); - Fișiere create pe criterii prozodiale îperechi de cuvinte rimate, texte rimate); - Fișiere cu prezentarea cuvintelor concrete - abstracte în contextul propozițional; - Fișiere cu prezentarea în contextul propozițional a cuvintelor imaginabile - neimaginabile; - Fișiere cu prezentarea în context propozițional a parafaziilor provenite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a vârî, alb. vrimë “gaură, cavitate, văgăună, cotlon”, visl. vrá “colț”; urmează derivate ca vrană, sl. vrana; apoi vraniță “poartă de scânduri sau de nuiele împletite”, cu variantele vramniță, vragniță, vracniță, bg. vranița < vrata “ușă” etc. Vrancea este o formă substantivală derivată de la forma adjectivală și posesivă (m-ții) Vranč(ei). Basarabia. Cuvântul este discutat amplu de Hasdeu cu scopul de a demonstra originea lui ca nume al Munteniei, de la “dinastia Basarabilor”, și lipsa oricărei legături etimologice a lui cu tracii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lábak, szó „cuvânt” - szavak sau szók45. Unele gramatici îl dau și pe -i ca formant al pluralului. Morfemul -i este la origine tot un pronume demonstrativ pentru persoana a treia plural, însă ca membru al seriei morfemelor care formează categoria substantivală a apartenenței în situația unui posesor și a mai multor obiecte posedate: sg. szobá-m „camera mea”, szobá-d „camera ta”, szobá-ja „camera lui, a ei”; pl. szobá-im „camerele mele”, szobá-id „camerele tale”, szobá-i „camerele lui, ei”. Modelul opoziției singular - plural oferit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
propriu, un sistem complex de terminații pentru marcarea sensurilor de subiect obiect, de posesie și apartenență, de obiect indirect, de direcție și de loc, de asociere și instrument, de ablativ și de cantitate. Limbile albaneză și română au dezvoltat paradigme substantivale pentru valorile de subiect-obiect nedeterminat și determinat, valorile circumstanțiale fiind preluate de prepoziții. Totuși albaneza mai folosește ablativul atât fără prepoziții cât și cu prepoziții, fapt care diferențiază paradigma substantivului albanez de cea a substantivului românesc. În latină, ca și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sens este mai concret decât cel al terminațiilor. În limba maghiară toți determinanții care conturează funcția sintactică și relațională a substantivului sunt postpuși în manieră aglutinantă sau ca postpoziții și au ascendență evidentă sau identificabilă în cuvinte pronominale, adverbiale sau substantivale, exprimând sensuri mai concrete și mai detaliate decât ale prepozițiilor. O imagine asupra desfășurării sintactice a substantivului maghiar poate oferi următorul tabel structurat pe criteriile aglutinat/neaglutinat și valoare cazuală. A. Determinanți aglutinați I. Cazul nominativ. La singular se folosește
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
este atribuită într-un basm din Bughea de Sus, Argeș, unui fecior ce va avea parte de o răpire cu caracteristici meteorologice, asemenea fetelor nubile. Ursit să fie dus în Munțî-turbați (domeniu al sacrului stâng, după cum ne sugerează determi¬nantul substantival), feciorul va fi supus unei proceduri profilactice lumești. Beciul în care el va fi depus seamănă însă cu un cavou uriaș, mai ales prin ofrandă: „Împăratu țînînd minte, a făcut dă nooze și noo dă stînjeni adîncime su palat; cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
același timp, este evidențiată îngurgitarea, ca modalitate magică de luare în posesie a ființei, în imaginarul arhaic. Trenarea pe momentul cotidian semnalează în fapt deschiderea unei perioade sacre prin apariția bobului de piper cu voință proprie. Topica inversată a determinaților substantivali orientează atenția receptorului spre intensitatea unor fenomene naturale: „Grele ploi că au ploiatu,/ (...) Roșu soare a răsăritu”. Se creează astfel o opoziție între umiditatea întunecată a diluviului și apariția cosmocratoare a soarelui incandes¬cent, al cărui răsărit constituie și debutul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fel ca în latină), înseamnă „bărbatul (soțul) rămas fără soție (prin moarte sau divorț) care nu s-a mai căsătorit”: „Sunt fetele unui frate al ei [...] de mai mulți ani acum văduv” (L. Slavici). La fel, văduvă - cu dublă folosire, substantivală și adjectivală - semnifică o „femeie rămasă fără bărbat (prin moarte sau divorț)2: „Mă vede că-s o văduvă sărmană” (I. Creangă). Prin dispariția soțului (sau a soției) de facto sau de jure - „prin moarte sau despărțenie” definea semantismul cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o poveste. ATRIBUTUL 1) DEFINIȚIE Partea secundară de propoziție care determină un substantiv sau un Înlocuitor al acestuia se numește atribut. 2) ATRIBUTUL POATE FI: a) adjectival exprimat prin adjectiv: S-a așternut o zăpadă moale, albă și pufoasa; b) substantival exprimat prin substantiv: Pe vârfurile munților se mai văd pete de zăpadă. 3) ATRIBUTUL RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE: care? ce fel de? (al, a, ai, ale) cui? câți? câte? 4) ATRIBUTUL POATE STA ATÂT ÎNAINTE CÂT ȘI DUPĂ SUBSTANTIVUL DETERMINAT: Gingașele
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
LA ÎNTREBĂRILE: care? ce fel de? (al, a, ai, ale) cui? câți? câte? 4) ATRIBUTUL POATE STA ATÂT ÎNAINTE CÂT ȘI DUPĂ SUBSTANTIVUL DETERMINAT: Gingașele flori înfrumusețează covorul verde. 5) ÎN TEXTUL LITERAR, ATRIBUTUL atât cel adjectival, cât și cel substantival ARE ROLUL DE A ÎNFRUMUSEȚA EXPRIMAREA. COMPLEMENTUL 1) DEFINIȚIE Partea secundară de propoziție ce determină un verb sau un adjectiv se numește complement. Exemple: Școlarii învăța temeinic. Zilnic. "Așa era mama... plină de minunații" (I. Creangă) Apa era bună de
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
prin locuțiuni verbale sau alte părți de vorbire (interjecția); noțiunea de verb copulativ; noțiunea de subiect inclus și subînțeles; unele propoziții nu pot avea subiect; să deosebească substantivele din vocativ de cele din nominativ; noțiunile de atribut adjectival și atribut substantival; complementul exprimat prin adverb; noțiunile de părți de vorbire flexibile și neflexibile; substantive defective de număr; gradele de comparație ale adjectivului (fără denumire); alte pronume (posesiv, demonstrativ etc.) fără denumire; noțiunea de verb auxiliar; forme ale verbului la timpul trecut
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
funcțiile sintactice ale verbului; la "Substantivul" substantive simple și compuse; la "Adjectivul" gradele de comparație (fără denumire); la "Pronume"alte pronume; la "Predicatul"predicatul verbal exprimat prin locuțiuni verbale sau interjecții; la "Subiectul"subiectul inclus, subiectul subînțeles; la "Atribut"atributul substantival, atributul adjectival la "Complementul" complementul exprimat prin adverb. Manualul este un auxiliar prețios în procesul de învățământ. Dar, pentru cei mai mulți elevi și învățători, el reprezintă instrumentul de bază. De aceea ar trebui ca acesta să cuprind exerciții variate care să
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
luptându-se, unii cu furia deznădejdei, și alții cu aprinderea beției. Boierii, neavând nici o grijă, surprinși mișelește pe din dos, fără arme, cădeau făr-a se mai împotrivi". În plin carnagiu, fac figură separată aceia cu puseuri eroice. Remarcabile sunt încatenările substantivale și aglomerațiile de verbe agonistice, care potențează caracterul cinematic al cadrului: "Cei mai bătrâni mureau făcându-și cruce; mulți însă din cei mai juni se apărau cu turbare; scaunele, talgerele, tacâmurile mesii se făceau arme în mâna lor; unii, deși
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o subită maculare a universului intim, de a cărui puritate, cu doar câteva clipe înainte, femeia fusese atât de sigură: "Mireasma care plutea încă în aerul iatacului era acum acră, respingătoare. Sanctuarul fusese profanat". Necroza fenomenologică se generalizează prin enumerarea substantivală: "Toate obiectele de pe mese, de pe etajere, de pe gueridoane, toate perinele divanului, mototolite de spasmul dragostei, ofereau acum o priveliște anostă, dezgustătoare. Pretutindeni se încuibase mirosul de cojoc umed și de iuft. Și pentru totdeauna". Pentru a se elibera din coșmarul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
coridoare, cămăruțe și cotloane încurcau drumul și întârziau pașii". În descrierea cvasi-balzaciană a interiorului, surprinde mai ales prezența unui veritabil muzeu, haut lieu al entomologiei, adăpostit cu generozitate de vintrele conacului. Sunt, aici, pagini de prozopoem al fascinantului repulsiv, enumerațiile substantivale anticipând superbele deliruri teratologice din proza lui Mircea Cărtărescu: " Pereții erau în întregime acoperiți de niște dulapuri mari, pline de gângănii mumificate. Lumina care pătrundea prin ferestrele largi făcea să strălucească în vitrine pulberea aripilor de fluturi, armura neagră a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dileme: rămânerea la moară sau întoarcerea spre sat. Decizând în favoarea ultimei posibilități, flăcăul se rătăcește prin pădurea întunecoasă și luxuriantă. Terifiantul începe să-și sudeze releele epice, chiar în clipa în care universul real alunecă imperceptibil spre supranaturalul pur. Construcțiile substantivale și verbale preiau sugestii din imaginarul cadaveric, atmosfera exală morbiditate, într-un spectacol al contorsionării vegetale: "Cu cât da să se îndrepteze, cu atât se pierdea mai mult prin niște curpeni încâlciți, prin niște viroage în care putrezeau copaci trăsniți
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al Focusului (engl. Focus Phase) / centrul sintactic Focus IP / I0 Grup al Flexiunii (engl. Inflectional Phrase) / centrul sintactic Flexiune MOODP / MOOD0 Grup al Modului (engl. Mood Phrase) / centrul sintactic Mod NP / N Grup nominal (minimal) (engl. Noun Phrase) / centrul sintactic substantival NUMP / NUM0 Grup al Numărului (engl. Number Phrase) / centrul sintactic Număr QP / Q0 Grup al Cuantificatorului (engl. Quantifier Phrase) / centrul sintactic Cuantificator TOP / T0 Grup Timp-obiect (engl. Tense-object Phase) / centrul sintactic Timp-obiect TOPP / TOP0 Grup al Topicului (engl. Topic Phrase
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-a (acest / acesta), prin procese morfofonologice interne (acea [aʧḙa] / aceea [aʧeja]), precum și specializarea sintactică a demonstrativelor în funcție de această distincție morfologică, caracteristice românei moderne (v. Nicolae 2013b, 2015b), nu sunt încă fixate în româna veche. În structuri nonpronominale (i.e. cu centrul substantival lexicalizat), atât demonstrativele slabe (22), cât și demonstrativele tari (23) pot apărea atât la dreapta, cât și la stânga centrului substantival (Dimitrescu 1978: 278; Stan 2013: 35-36): (22) a. ci de la Dumnezeu să să îndrepteze acel păcat (PI.~1650: 5v) b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
caracteristice românei moderne (v. Nicolae 2013b, 2015b), nu sunt încă fixate în româna veche. În structuri nonpronominale (i.e. cu centrul substantival lexicalizat), atât demonstrativele slabe (22), cât și demonstrativele tari (23) pot apărea atât la dreapta, cât și la stânga centrului substantival (Dimitrescu 1978: 278; Stan 2013: 35-36): (22) a. ci de la Dumnezeu să să îndrepteze acel păcat (PI.~1650: 5v) b. nu socotiiu de neamul acel și ziș (CP1.1577: 185r) (23) a. va veni aceastea cărți creștinești (CCat.1560: 2r
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ledgeway 2012: 281-282). 1.2.4 Domeniul prenominal În româna veche, domeniul prenominal dă dovadă de o mai largă accesibilitate decât în româna modernă. Lăsând deoparte elementele funcționale (determinanții și cuantificatorii), o mare varietate de elemente lexicale pot preceda centrul substantival (v. și Cornilescu și Nicolae 2011c; Brăescu și Dragomirescu 2014; Brăescu, Dragomirescu și Nicolae 2015): adjective calificative (30), adjective relaționale (tematice și clasificatoare) (31), genitive și adjective posesive (32) și argumente nominale (33). (30) a. la luminatul craiul leșescu (DÎ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]