413 matches
-
condițional exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: În caz de pericol, țuști pe ușă. * substantiv în cazul genitiv: Îl folosește corect numai în cazul cunoașterii instrucțiunilor. * pronume în cazul genitiv: În locul alor săi, ar fi procedat altfel. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: În locul celor patru implicați, ar fi procedat altfel. * verb la modul gerunziu: Intervenind, ar fi reușit să aplaneze conflictul. * adjectiv: Mai atentă, ar fi reușit să-i decodeze corect reacțiile. * adverb: Încet, ar fi avut mai multe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin: * substantiv în cazul acuzativ: Cu tot efortul, și tot nu reușise că termine la timp. * substantiv în cazul genitiv: Mergea încet, în ciuda întârzierii. * pronume în cazul genitiv: În pofida alor săi, a rămas totuși la opțiunea inițială. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: A avut, în general, rezultate bune, în ciuda celui de-al doilea dintre ele. * verb la modul gerunziu: Alergând, tot n-ar fi reușit să prindă trenul. * adjectiv: Super-atent, și tot n-ar fi reușit să rețină totul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nesfârșitului, și imnul tăcerii netulburate se înălța de pretutindeni, ca o rugă de mulțumire către Ziditorul puternic a toată făptura..." (Calistrat Hogaș, Singur) Exemplificați, în enunțuri, atributul exprimat prin toate tipurile de adjective pronominale. Ilustrați, în enunțuri, rolul de atribut substantival al numeralelor cu valoare substantivală. Formulați enunțuri în care să existe următoarele tipuri de atribut: atribut interjecțional, atribut adverbial și atribut verbal. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) un atribut pronominal genitival exprimat prin pronume relativ; (b) un atribut pronominal
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se înălța de pretutindeni, ca o rugă de mulțumire către Ziditorul puternic a toată făptura..." (Calistrat Hogaș, Singur) Exemplificați, în enunțuri, atributul exprimat prin toate tipurile de adjective pronominale. Ilustrați, în enunțuri, rolul de atribut substantival al numeralelor cu valoare substantivală. Formulați enunțuri în care să existe următoarele tipuri de atribut: atribut interjecțional, atribut adverbial și atribut verbal. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) un atribut pronominal genitival exprimat prin pronume relativ; (b) un atribut pronominal în dativ posesiv; c) un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul cuvintelor subliniate: În sfârșit o constatare precisă / Pe piatră sau în suflet cioplită / Zâmbetul e o rană deschisă / În infinit infinit infinită." (Marin Postu, Zâmbetul) 3. Alcătuiți enunțuri în care: (a) substantivul carte să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival prepozițional; (b) adjectivul înțelept să fie la gradul comparativ de superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana a doua singular); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal posesiv; (f
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate: ,,A fost odată ca-n povești / A fost ca niciodată, / Din rude mari împărătești / O preafrumoasă fată." (Mihai Eminescu, Luceafărul) 3. Alcătuiți enunțuri în care: (a) substantivul copil să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival genitival; b) adjectivul bun să fie la gradul superlativ relativ de superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana întâi plural); (d) predicatul să fie exprimat printr-un adverb predicativ; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal nehotărât; (f
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
când, după ce umblă o vreme îndelungată prin nisip, pe stânci și prin zăpezi, micul prinț, într-un sfârșit, descoperi un drum." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) 3. Alcătuiți enunțuri în care: (a) substantivul viață să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival genitival; b) adjectivul optimist să fie la gradul comparativ de egalitate; (c) subiectul să fie inclus (persoana a doua plural); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție onomatopeică având valoare predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pp. 19-24, unde sunt diferențiate și exemplificate îmbinările stabile (de dimensiune reduse/ de dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în funcție de care categoriile gramaticale se manifestă în mod specific". 89 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 58-121; Gramatica I, 2005, pp. 62-93; Iordan & Robu, 1978, pp. 365-392 etc. 90 Vezi gramaticile citate anterior. 91 Prezentată, în literatura de specialitate, și ca atribut substantival/ apozițional. 92 După Dimitriu, 1999, p. 159. Vezi, în Dimitriu, 1999, Gramatica I, 2005; Iordan & Robu, 1978 etc. și asocierea acestei clase cu așa-numita categorie a determinării. 93 Cf. Dimitriu, 1999, p. 162, Gramatica I, 2005, p. 74; Iordan
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și pot primi, la rândul lor, determinări, formând alte grupuri sintactice, care, în funcție de centrul lor, pot fi adjectivale (GA), prepoziționale (GPrep) sau, în unele limbi, postpoziționale, al căror substantiv poate fi dezvoltat într-un GN (garajul din curtea mare), sau substantivale genitivale (garajul vecinului meu bătrân). Substantivul regent poate fi centru al mai multor GN, în funcție de segmentările folosite pentru analiză, adică de determinanții luați în considerare, stabiliți pe baza relațiilor binare dintre aceștia și regent : GN = (GA +) S (+ GPrep). În grupul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mai adesea însă, GPrep este nume predicativ sau complement în grupul verbal: garajul este în curte; garajul se vede din curte; garajul a fost construit de către vecin). Determinanții care, așadar, pot fi dezvoltați și ei în grupuri sintactice determinante (adjectivale, substantivale genitivale sau prepoziționale) poartă, la diverși autori, denumiri variate, fiind diferențiați, de pildă, în determinative și în modificatori (în rândul cărora unii includ și articolul), ori în elemente atributive de calificare, de identificare etc. Structura unui GN poate fi: S
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cât și cap de grup"74. Această teorie sintactică ne interesează aici în special în partea care privește fuziunea capului de grup (adică a centrului sintagmei) cu modificatorul, de vreme ce în această din urmă categorie sunt incluși și determinanții de tip substantival sau adjectival calificativ (evaluativ) sau categorial (restrictiv sau relațional), iar grupurile nominale din care fac parte astfel de determinanți pot sta la baza cuvintelor rezultate prin condensare lexico-semantică. Acest procedeu nu îi preocupă însă în mod special pe autorii teoriilor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
modificatorilor, majoritatea tipurilor de condensare pot fi analizate din punctul de vedere al fuziunii capului cu modificatorul. a) Cel mai pregnant tip de fuziune este cel în care modificatorul adjectival își asumă rolul de cap pe care îl deținea regentul substantival omis din grupul nominal. Fenomenul, cunoscut până nu demult în lingvistica românească doar prin denumirea "substantivarea adjectivelor", a fost studiat recent de către Gabriela Pană Dindelegan prin prisma teoriei capurilor de grup fuzionate (v. Dindelegan). În concepția autoarei, substantivarea sistematică a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
adjectiv oferă exemplele cele mai vizibile și, probabil, cele mai numeroase, având o productivitate remarcabilă, celelalte tipuri de condensare pot fi și trebuie interpretate identic, chiar dacă aplicăm punctul de vedere funcțional al teoriei capurilor fuzionate 76. b) Capul de grup substantival și eventuala prepoziție sunt omise prin fuziune cu modificatorul substantival cu sau fără prepoziție, acesta preluând funcția de cap de grup și sensul sintagmei: fr. canotier "canotieră, pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte (purtată inițial de către canotori
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
numeroase, având o productivitate remarcabilă, celelalte tipuri de condensare pot fi și trebuie interpretate identic, chiar dacă aplicăm punctul de vedere funcțional al teoriei capurilor fuzionate 76. b) Capul de grup substantival și eventuala prepoziție sunt omise prin fuziune cu modificatorul substantival cu sau fără prepoziție, acesta preluând funcția de cap de grup și sensul sintagmei: fr. canotier "canotieră, pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte (purtată inițial de către canotori)" < [chapeau (de)] canotier "idem" (chapeau "pălărie", canotier "vâslaș, canotor"); lat.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
copil de] suflet; rom. colonie < [apă de] colonie; rom. penteleu < [cașcaval de] Penteleu; rom. unt "pachet de unt" < [pachet de] unt; tc. dial. dalak "antrax, dalac" < lit. dalak [yangısı] sau [iltihabı] "idem" (dalak "splină", yangı sau iltihab "inflamație"). c) Modificatorul substantival, cu sau fără prepoziție, este omis, fuzionând cu elementul care este cap de grup, iar acesta cumulează și detaliile funcționale pe care le conținea modificatorul, prin faptul că sensul acestuia se transferă în capul de grup, care începe să desemneze
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
maçon "idem" (maçon "zidar", franc "liber, scutit de dări; cinstit, sincer"); rom. reg. pinir "brânză de vacă" < tc. [beyaz] peynir "idem" (literal: "brânză albă"; beyaz "alb", peynir "brânză"); rom. temperatură "febră" < temperatură [mare]. e) În cazuri rare și nereprezentative, modificatorul substantival (cu funcție de complement) dispare prin fuzionare cu capul de grup verbal sau adjectival, căruia îi cedează detaliile cu care contribuise la configurația funcțională și semantică a sintagmei verbale sau adjectivale: magh. dial. szkimbál"a profita; a căuta de lucru" < rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
singur obiect și poate fi uneori diferit de suma semnificațiilor componentelor sintagmei (v. FCLR I, p. 12). Pe de altă parte, desigur că, analizat din punct de vedere strict sincronic, adjectivul înghețat,-ă pare să fi dobândit un sens nou, substantival, în urma transferului de sens; chestiunea de fond este însă că acest sens "nou" nu are o legătură genetică, etimologică nemijlocită cu sensul "vechi" al adjectivului, nu provine din înțelesul propriu al acestuia, ci reproduce conținutul noțional al sintagmei cremă înghețată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fără alte explicații; roșie s.f. este considerat derivat, s.v. roșu,-șie adj., fiind folosit "în loc de pătlăgică roșie"; vânătă nu apare ca substantiv, nici sub adj. vânăt, dar constituie una dintre definițiile lui pătlăgea. NȘDU: înghețat,-ă adj. are și valoare substantivală: f. "preparat alimentar răcoritor..."; adjectivul roșu,-ie apare și el ca substantiv, cu mai multe sensuri, printre care și ca s.f. 1. "pătlăgea roșie" (iar sub pătlăgea, cu sensul 2, și în forma pătlăgea roșie, găsim sensul "roșie, tomată"); vânăt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de unitatea lexicală complexă (sintagma nominală stabilă) pătlăgică roșie, cu care împărtășește aceeași distribuție. În consecință, ar fi mai util, deoarece este mai aproape de realitate, ca măcar formațiile lexicalizate de acest fel, rezultate prin condensarea în determinantul adjectival a valorii substantivale și a sensului unor sintagme nominale stabile, să fie inserate în dicționarele explicative și etimologice în calitate de cuvinte-titlu distincte de adjectivele care le corespund. În ce măsură avem însă a face cu modificări semantice propriu-zise în cazul altor tipuri de condensare, diferite de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
splină", dar același înveliș sonor a dobândit, pe plan dialectal, și sensul "antrax, dalac". Nu este vorba nici în acest caz de o simplă schimbare semantică datorată unei evoluții de tip tropic a înțelesului, ci de o condensare în determinantul substantival a sintagmei dalak yangısı sau dalak iltihabı "antrax, dalac" (yangı sau iltihab însemnând "ardere, arsură, inflamație"), în urma căreia această unitate lexicală complexă a dobândit o variantă dialectală mai scurtă, dalak. Etimologia acestei noi formații și semnificațiile distincte independente nu permit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
că în aceste limbi predomină condensarea compuselor, spre deosebire de limbile care preferă exprimarea sintagmatică a raportului de subordonare și în care, prin urmare, condensarea sintagmelor este superioară numeric cazurilor de compuse condensate. În unele limbi, raportul sintactic de subordonare dintre elementele substantivale ale unui compus sau ale unei sintagme este marcat prin mijloace speciale. Structurarea compusului germ. Kapitänspatent "licență de căpitan (de vas)" nu se face prin alăturarea mecanică a celor doi termeni, Kapitän "căpitan de vas" și Patent "licență", ci cu ajutorul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sunt omise și ele în cazul condensării sintagmei sau compusului. În alte limbi, mai ales în cele de tip analitic, combinarea în compuse sau în sintagme stabile se realizează fără nicio marcă a raportului sintactic, prin simpla parataxă a elementelor substantivale constituente: engl. bedside "marginea patului", doghouse "cușcă pentru câini", science fiction (scris și science-fiction) "ficțiune științifică, literatură sau film cu caracter științifico-fantastic"; jap. kamikaze este format din cuvintele juxtapuse kami "spirit, zeu, dumnezeu" și kaze "vânt". Această caracteristică face ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu elementul de compunere tematică bi-. Calitatea de formator de cuvinte noi este evidentă în toate tipurile de condensare, de la cele în care centrul unui termen complex este menținut cu înțelesul întregii formații până la cele în care determinantul adjectival sau substantival ori elementul tematic este cel reținut, preluând sensul grupului, după ce elementul determinat a fost omis. Afirmația este valabilă, desigur, îndeosebi pentru formațiile care au ajuns în etapele finale ale procesului, și anume la stadiul de lexicalizare; până să treacă în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
v. Dobridor, s.v. sintagmă, respectiv compunere); această constatare este valabilă și pentru compusele care conțin elemente tematice 97. Ceea ce trebuie remarcat de la bun început este că cele mai multe grupuri sintactice care ajung să fie condensate sunt de tip nominal, și anume substantival, având semantism și comportament sintactic de rigoare, iar ca centru un substantiv. Mult mai rare sunt condensările din sintagme adjectivale (în unele limbi putând avea ca centru nu un adjectiv, ci o altă parte de vorbire) sau verbale (unele având
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]