720 matches
-
lor. Unitățile analizate sunt fragmente de text relevante prin conținutul lor. În vreme ce referințele la experiența din liceu pe care le-am arătat mai sus erau adesea concentrate în partea de interviu ce se referea la adolescență, enunțurile care formează corpusul subtextului nostru au fost culese din întregul text, și nu dintr-o etapă anume al relatării. În plus, analiza de conținut pe care urmează să o prezentăm diferă de precedenta prin două aspecte importante: a) scopul ei este acela de a
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
despre aceasta? Pentru a răspunde la aceste întrebări am aplicat analiza de conținut pe 36 de interviuri complete din grupa subiecților de vârstă mijlocie (42 de ani). Prima etapă a studiului a constat în citirea tuturor materialelor pentru a evidenția subtextul, și anume toate secțiunile în care naratorul s-a referit la părinți și familie. Astfel de referințe s-au putut găsi pe tot parcursul relatării, nu doar în episodul dedicat amintirilor din copilărie. Acestea apăreau în povestire atât în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
am formulat două categorii de bază: perceperea părinților și continuitate versus schimbare. Pentru fiecare din aceste categorii mă gândisem la câteva subcategorii. În orice caz, pe parcursul cercetării, în vreme ce categoriile de bază s-au dovedit într-adevăr utile în analiză, recitirea subtextului a condus la două tipuri de modificări și rafinări ale subcategoriilor preconcepute: unele dintre categoriile pe care speram să le găsesc nu se regăseau de fapt în materialele transcrise, în vreme ce altele noi s-au impus de la sine, pe neașteptate. De
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
rădăcinile familiale ca fiind un posibil semn al continuității, însă acest aspect a apărut totuși în texte. Tabelul 6.3 prezintă categoriile care au fost alese în final ca fiind potrivite pentru explorarea subiectelor de studiu. În vederea analizei, toate enunțurile subtextului au fost împărțite între categoriile de bază „perceperea părinților” și „continuitatea” și apoi examinate după cum am descris mai sus. Tabelul 6.3. Categoriile de conținut pentru adult și familia sa Perceperea părinților Continuitate versus schimbare Aspecte Diferențiere Dinamică Contribuția părinților
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fiind un continuum format din câteva indecși ori subcategorii. Sau intervievații ar putea avea un „un profil de continuitate” fundamentat pe scorurile realizate de fiecare index. Pentru că materialele nu conțineau nici o referință la această categorie, în urma lecturii foarte atente a subtextelor, am ales următoarele categorii. Contribuția părinților la educația intervievatului. Această atribuire a contribuției părinților la actualul statut al intervievaților s-a dovedit a fi cea mai directă referință la categoria noastră de bază care privea continuitatea. În general, s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cât va fi mai mare similaritatea dintre așeptările pe care părinții lor le aveau față de ei și cele pe care ei înșiși le au vizavi de copiii lor, cu atât va crește gradul de continuitate. Lectura și procesarea datelor Citind subtextele selectate, am căutat manifestări ale celor cinci categorii menționate mai sus. Fiecare subcategorie a primit un scor cu o cifră de la 0 la 5, în funcție de numărul de enunțuri relevante care le ilustrează (inversând modalitatea de scorare în cazul celei de-
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Concluzii finale Clarificarea comparației dintre cele două demonstrații ale analizei de conținut pe care le-am oferit în acest capitol constă în asumarea a trei dimensiuni sau opțiuni metodologice, toate fiind relevante pentru continuumul obiectiv-subiectiv: Folosește oare cercetătorul nostru un subtext bine-definit ori introduce în procesul de deducție date din context, din ceea ce nu s-a spus și/sau compararea și confruntarea diferite între fragmente și așa mai departe? În procesul de încadrare a materialelor în categoriile definite, cât de mare
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a exprima. Or genul proxim al asimilării culturale nu este punerea în expresie (bazată pe cuplul semnificant/semnificat, componente inseparabile) ci fiziologia, bazată pe deglutiție și respectiv non-deglutiție. Astfel, când se spune despre membrii unei etnii că sunt "borâți", în subtext apare imposibilitatea de a-i înghiți. Non-digerarea duce fie la gerber (a borâ dar și a condamna în argou), fie la eliminarea ca urmare a indigestiei prin mecanismul desemnat de verbul cu frecventă utilizare în franceză (lexemul colocvial pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
se astâmpără de a și publica materialul, dar - spre mângâiere - nu-i mare scofală, fiindcă „blăstămățiile” lui nu au nici o valoare, că sunt „marfă proastă de mahala, nu ca ale noastre, adică ale lui Creangă...”, cam așa se deduce din subtext și din ce cunoaștem noi396. Falsa prezentare cu mahalaua, nu rezistă la o critică obiectivă. Mai întâi, mahalaua din Buciumeni nu-i una ce trebuie socotită o decădere morală, o diferențiere substanțială a celora ce au locuit acolo, contaminați de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
milioane de victime pe mapamond, cum să nu pui - public - întrebări despre etică și dreptate? Când legislația laică atacă libertatea de conștiință religioasă ori chiar cinstea familiei, atunci să ne refugiem liturgic prin catacombe? Când o literatură genială, dar cu subtext gnostic (gen Coelho sau poate Cărtărescu) face furori printre esteții urbei, cum să inhibi o minimă reacție critică? Când programele școlare îi contaminează pe adolescenți cu nihilismul culturii de carnaval, atunci noi să căutăm penumbra? Când pornografia infectează scenele de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Într-o casă străină”, CL, 1975, 8; Eugen Simion, Nuveliști: Teodor Mazilu, LCF, 1975, 37; Silvia Urdea, Deficit ideatic, VTRA, 1975, 10; Cornel Ungureanu, „Iubiri contemporane”, O, 1975, 11; Mihai Ungheanu, „Într-o casă strănă”, O, 1975, 47; Mircea Ghițulescu, Subtextul modului satiric, ST, 1975, 12; Ardeleanu, Opinii, 47-52; Ciobanu, Incursiuni, 144-148; Raicu, Critica, 115-127; Dimisianu, Nouă prozatori, 64-89; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 290-308; Ungureanu, Proză, 201-215; Baltag, Polemos, 137-142; Iorgulescu, Firescul, 194-197; Florin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
narativ pentru dramatizarea și personalizarea unor psihologii și identități. Axat pe căutarea adevărului personal, ca și pe gravitatea singurătății comunitare, romanul acordă numai în aparență pondere mediului. În fapt, ceea ce primează sunt natura lirică, adică apăsat individuală, a personajului, și subtextul ideatic al fapticului. Proză reflexivă, îndatorată parțial climatului dialogului „alexandrin” al psihologismului din Noul Roman francez. În altă ordine de idei, nu este inutil a menționa că A. este primul traducător în românește al romanului O zi din viața lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
de descendență suprarealistă, nu sunt practicate ruptura, insolitul, paradoxul. Textul împrumută din optzecism limbajul colocvial, ludic, ironic și autoironic, cultivă umorul neostentativ și livrescul, are ceva din farmecul unei discuții casnice sau între prieteni, dar transgresează această orientare. Există, în subtext, o dramă a poetului și a cuvântului, îmblânzită prin acceptarea firescului ei și cu o melancolie liniștită, cu vagi reflexe expresioniste, care trimit la poezia lui Aurel Dumitrașcu; alte corespondențe cu lirica acestuia ar fi utilizarea stilului epistolar sau a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
originar nemanifestat sau ca figură a absenței, care se dă intuiției eidetice sub forma diafană a trecerii prin transparență. Figură a absenței, ea nu e interpretabilă decât în momentul în care deja nu mai este, sau - altfel spus - "figurează" în subtextul ori mai degrabă în pretextul în care ea se ivește și semnifică înainte de a fi. O imagine transparentă a inaparentului care joacă rolul fondului de spațiu ce luminează - pune în lumină - materia imaginii poetice propriu-zise, iar acest spațiu relațional nu
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a potențialității. Înțeleasă pornind de la străfundul unui posse care se dă ca început la nesfârșit, poetica fenomenologică a imaginii este o poetică a posibilului. Prin urmare, regresia spre ființarea imprezentabilă a imaginii este o adâncire în posibil, o coborâre în subtextul sau în pretextul unui altfel decât a fi, până în pânzele freatice care subîntind structura textuală. Dacă putem vorbi de o preeminență a ființării asupra ființei, aceasta în virtutea distanței pe care ea o deschide în sânul posibilului. Distanță în care comprehensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unei noi perspective: "în adânc lacul subteran sclipește/ semințele au germinat în tăcere/ am putea adormi la marginea lor./ Deasupra sunt dealuri și păduri,/ irisul verde întunecat o insinuare a/ luminii răsfrânte mângâind/ pielea răcorită de vântul nopții". Peisaj de subtext, căci eul desprins de sine nu se vede în imagine; creează însă, în chiar distanța pe care o pune în vedere, imaginea altuia în sine. Eul e altul - am spune, parafrazând formula rimbaldiană -, intră în orizontul primitor al altuia, se
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un adevăr, cu adâncă/ și frumoasă lumină, spre care să-și aplece chipul, și să se vadă/ acolo, imagine" (Gestul unuia - tolstoi? - scriindu-i propriei sale fantome, VH, p. 338). 11 Existență de substrat, care e chiar natura inevidentă a subtextului ori a pretextului. Discontinuitatea, fractura, sincopa sunt fenomene ale discursului poetic, un discurs glisant, "întortocheat, subțiat/ în înțelesurile lui aparente (dar despre care eu îmi închipui/ că se continuă, sub linia schimbătoare a versurilor,/ până spune cu totul altceva)" (Despre
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în pofida augmentărilor aduse de filosoful român, de pildă, sistemului categoriilor. Tocmai de aceea, conceptul ființei, așa cum putea fi gîndit în spațiul nostru spiritual, absorbea în pliurile sale reprezentarea furnizată de sensibilitate, de aici sentimentul românesc al ființei și distincția, din subtext, dintre ceea ce poate fi, kantian vorbind, forma și materia oricărui fenomen. Nu putem trece, deci, așa de ușor și nepedepsiți peste faptul că filosofarea lui Noica se petrecea nu doar în idiomul românesc, ci și, în egală măsură, într-un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
În realitate, Reynolds nu s-a limitat la o analiză livrescă și scolastică. El a propus ceva cu totul nou și îndrăzneț pentru teoria curriculumului: o arheologie a gândirii curriculare scrise, menită să dezvăluie, dincolo de „molozul” verbal, o lume a subtextelor, susceptibilă să surprindă și să orienteze fenomenistica primară a formării umane autentice. În 1991, David Kennedy a comentat corect valoarea deschiderii științifice realizate în cercetarea curriculară de Reynolds. Într-o „revistă a presei” publicată în The Journal of Education Thought
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de nouă ani și, apoi, printre „vocile puternice și atractive” ale academiei la care a luat parte în calitate de cititor; dar ca un cititor care și-a întărit vocea proprie și nu și-a pierdut-o în corul celorlalți. Acesta este subtextul major al cărții sale... Este o poveste despre serioasa chestiune academică privind găsirea unei voci critice proprii și, prin găsirea acestei voci critice personale, găsirea propriei identități 152. Într-adevăr, „vocea proprie” a lui William Reynolds a răsunat puternic în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Model of Learning, Memory and Instruction, Center for Research in Mathematics and Science Education, Final Report for Office of Naval Research Grant, San Diego, decembrie 1991. 254. Expresia hidden agenda poate fi tradusă și prin „planul secret”. Teoria existenței unui „subtext tainic” al oricărui proiect curricular sau instrucțional poate fi extinsă la orice discurs pedagogic. Această realitate indubitabilă justifică hermeneutica pedagogică și demersurile pedagogiei critice. B.G. Wilson pare să ignore importanța acestora; el se mulțumește cu argumentele destul de slabe expuse de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teatre din Chișinău și Iași). Fanfaronada ubuescă a grotescului crai, chefliu și muieratic, poate înveseli (tot astfel înfruntarea lui, nu din cuțite, ci din poloboace cu lăudărosul vodă Pleașcă), dar ludicul, printre ilarele peripeții de reflex parodic, conține și un subtext, avertizând asupra efectului nociv al neseriozității, al invidiei generatoare de veșnice gâlcevi și al prostiei. Un sunet mai grav, într-o desfășurare de voie bună. Din folclor se inspiră, ca spirit, feeria Zâna pădurilor - intrată în repertoriul teatrului radiofonic -, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
despre obiecte, ființe, plante și insecte, precum și despre cuvinte sublime, tertipuri și eiusdem farinae (1979) cuprinde, ordonate alfabetic, poeme în proză, meditații, schițe, idei notate în fugă, aforisme. Notabilă este varietatea subiectelor abordate, adesea în spiritul prozei argheziene. Comentariul de subtext îi asigură autorului o libertate pe care reportajul, mai cu seamă cel confecționat conform unui standard ideologic, nu ar fi avut cum să-i ofere. SCRIERI: În mina de cărbuni, București, 1950; 400 de zile în orașul flăcărilor, București, 1958
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
oamenilor politici din capitală și din orașul provincial, personaje în fond tipice, cum sunt și moravurile politice surprinse. Corupția morală și politică este tratată în maniera lui I.L. Caragiale, dintr-o perspectivă comic-ironică, dar, datorită dimensiunii autobiografice, se aude în subtext vocea unui moralist nostalgic, neînțeles de lumea meschină în care trăiește. Uneori apar ecouri din proza urmuziană, cum ar fi în Alegeri libere, unde există un savuros portret absurd al unui primar. M. a mai scris cărți de versuri pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
Philadelphia, 2001, pp. 171-182. Iordache, Emil, "Mai mult decât literatură", în Convorbiri literare, nr. 7, iulie 1997, p. 18. Kern, Gary, "Solzhenitsyn's Portrait of Stalin", în Slavic Review, vol. 33, nr. 1 (martie 1974), pp. 1-22. Kobets, Svitlana, "The Subtext of Christian Asceticism in Aleksandr Solzhenitsyn's "One Day in the Life of Ivan Denisovich"", în Harold Bloom (ed.), Aleksandr Solzhenitsyn. Modern Critical Views, Chelsea House, Philadelphia, 2001, pp. 189-204. Koehler, Ludmila, "Alexander Solzhenitsyn and Russian Literay Tradition", în Russian
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]