375 matches
-
îi interesează în mod deosebit pe romancierii timpului 119. Morală Parizienei este una a negarii, incluzând un repertoriu de forme asemănător cu cele ale dandy-ului, care poate fi considerat omolog masculin al mondenei franceze: indiferență, nepăsarea, ignorarea convențiilor, provocarea, subversiunea, refuzul, capriciul, tupeul, insolenta, impertinenta, cinismul [v.Babeți, p.184]. Dar contestarea pe care o practică este subtilă, plină de tact. Structura morală a Parizienei se caracterizează prin maximalizarea posibilităților de afirmare. Pariziana este o nouă formă originală de individualizare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Nimic nu diferențiază mai superficial și persistent clasele și sexele 389 decât toaletă; cea din secolul al XIX-lea le diferenția destul de puternic. Niciodată vestimentația nu a fost utilizată mai mult decât în perioada cercetată pentru a ilustra conformitatea sau subversiunea [v.Higonnet, 2002, p.344]. Filosofii și moraliștii au văzut în modă distincția pe care aceasta o aduce între être și paraître. "Ea produce felul cum arata, adică un cod al aparentelor ce se impune celui care îl utilizează. Dar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
putea fi marcat de constatarea lui Rainer Rochlitz potrivit căreia arta contemporană e nevoită să-și asume două moșteniri contradictorii, una a suveranității cucerită de arta modernă, prin care autonomia se manifestă eroic, și alta a instituționalizării revoltei, prin care subversiunea ajunge să fie subvenționată 210. Punând în discuție "gustul hegemonic" al instituțiilor de artă, care dispun de o anumită putere de consacrare a artiștilor prin selecțiile realizate de curatorii (comisarii) lor oficiali, Rochlitz constată producerea unei scurtcircuitări a judecății estetice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
excludere, de limitare și de determinare a condițiilor de posibilitate ale discursurilor despre care tratează Michel Foucault; întrebuințarea combinațiilor operaționale care oferă o dimensiune politică vieții cotidiene tacticizate pe care o analizează Michel de Certeau; și, în sfârșit, acceptarea subvenționării subversiunii, despre care vorbește Rainer Rochlitz, în condițiile în care priza de conștiință politică crează posibilitatea de a produce un discurs relevant despre artă. 3.4. Producerea conceptului de politică în artă Pentru o înțelegere a modalităților de integrare a studiilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
noi instrumente de exercitare a practicilor culturale colective ar fi dus la configurarea unei noi etici a distribuirii și cooperării care ar determina chestionarea felului în care formele contemporane ale producției culturale ar utiliza aceste instrumente colaborative pentru a supune subversiunii modelele corporatiste ale cooperării forțate, oferind oportunitatea apariției unor modele independente și auto-organizate de producție și diseminare culturală. Spre deosebire de cooperarea forțată, promovată de managementul industriilor creative, cooperarea liberă, care își asumă atât avantajele cât și compromisurile, oferă posibilitatea părăsirii cadrului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unul dintre cele mai interesante proiecte este cel al realizatorului de film Craig Baldwin, care a prezentat sub titlul Billboard Outlaw o colecție de diapozitive documentând o serie de panouri publicitare ale căror mesaje au fost modificate prin alterare și subversiune de către o serie de intervenționiști, lucrând la limita dintre graffiti, artă, vandalism și nesupunere civilă, printre care se numără Mary Fortuna, Dana Hoover, Joel Katz, Nina Peters și grupurile California Department Correction ori Billboard Liberation Front. Într-o altă ordine
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a exploata datele colectate prin monitorizarea comportamentului uman. Carbon Defense League (CDL)270 [Liga apărării carbonului] este un colectiv de artiști media, creatori și utilizatori de tehnologie, activiști și teoreticieni critici care explorează conexiunile dintre teoria radicală, activismul tradițional și subversiunea tehnologică, prin crearea unor proiecte de media tactică, utilizând tehnologii ale sistemului de comunicare. Concetrându-se asupra determinării funcționalității diferitelor instrumente tehnologice de reflecție critică asupra practicilor de comunicare umane, CDL promovează creșterea nivelului de autonomie personală. Critical Art Ensemble (CAE
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care nu se potrivesc, neapărat, identității sale. Chiar dacă această achiziție nu este lipsită de valoare, consemnează McKerrow, este vorba, mai degrabă, de o valoare negativă. O retorică critică polisemică, în schimb, "dezvăluie o lectură subordonată sau secundară, ce conține semințele subversiunii sau ale respingerii autorității, chiar în timp ce lectura principală pare să confirme puterea normelor culturale dominante"801. Ultimul și cel mai interesant principiu al retoricii critice sună, simplu: "Criticismul este un act performativ (a performance, în limba engleză)"802. McKerrow adună
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Nu am mai putut descrie încercările criticului de a prinde aventura lui Gellu Naum și a ultimului val avangardist. Cartea lui Dan Gulea despre Avangardă vine într-un moment în care se face oricum simțită o oarecare dezinhibare în analizarea subversiunii literare și ca avatar ideologic, când istoria stângii românești începe să preocupe și să fie analizată cu ceva mai mult decât antipatie viscerală. „Poeții cu pietre de toate mărimile prin toate buzunarele/ trebuie să știe că singura greutate e spargerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
de la sine“, scria avangardistul Gherasim Luca. Cine crede că poate interpreta aceste versuri cu unelte estetice și obsesii ale clasificării și delimitării curentelor și discursurilor mă cam face să râd. E nevoie de recuperarea onestă a unei istorii a insurgenței, subversiunii, marginalității și protestului în literatura română. Am revizitat avangarda, prin intermediul acestui volum semnat de Dan Gulea, fără să simt neînțelegerea - tipică exegeților români - pentru extraliterarul din literarul avangardist. Dan Gulea, Domni, tovarăși, camarazi. O evoluție a avangardei române, Paralela 45
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
regimul tipărit la regimul audiovizual / 105 1. Regimul tradițional/ 107 2. Regimul de tranziție/ 114 3. Regimul audiovizual/ 118 7. Tentația pornografică a literaturii contemporane / 127 1. Literatura și textul "bine scris"/ 127 2. "Pornografizarea" literaturii / 130 3. Captare și subversiune/ 134 4. Pornografie și literatură/140 5. Ce vrea textul?/ 144 Concluzii: Un viitor nesigur / 151 Lecturi recomandate / 161 Scurtă introducere într-un subiect inedit Dominique Maingueneau este cunoscut de lumea literară românească mai ales prin lucrările sale dedicate pragmaticii
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
înfloritoare și de puțin amenințată, regulile simple de urmat fiind acelea că toate cărțile trebuia să fie scumpe și într-un tiraj restrâns"41. Cenzura se exercita cu o forță variabilă. Secolul al XVI-lea este mai preocupat să controleze subversiunea politică sau religioasă decât literatura erotică. Situația se schimbă în secolul al XVII-lea, care se dovedește extrem de represiv. În general, cotitura este plasată în anul 1623, când are loc condamnarea unei culegeri de 325 de poeme erotice, dintre care
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
în regimul privirii, prin care, din ce în ce mai mult, individul tinde să se expună, să-și ofere intimitatea cea mai secretă privirilor tuturor". D. Baqué, Mauvais genre(s). Erotisme, pornographie, art contemporain, Éditions Du Regard, Paris 2002, p. 31. 3. Captare și subversiune Această "pornografizare" nu este, de altfel, deloc specifică literaturii: ea privește în egală măsură artele plastice și cinematografia. Asistăm la apariția unui mare număr de opere de artă care se străduiesc să distrugă granița dintre reprezentările pornografice și reprezentările care
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
se doresc a fi pe deplin literare trebuie să o integreze într-un cadru nou, chiar dacă ar face-o să funcționeze împotriva finalității sale. De fiecare dată, cititorul este obligat să se întrebe dacă opera operează o "captare" sau o "subversiune" a materialului pornografic pe care-l exploatează: vorbim de o captare dacă opera are același sens ca și dispozitivul pornografic (ceea ce nu înseamnă că este redusă la acesta) și de subversiune când urmărește să-l descalifice. Prima opțiune pare a
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
se întrebe dacă opera operează o "captare" sau o "subversiune" a materialului pornografic pe care-l exploatează: vorbim de o captare dacă opera are același sens ca și dispozitivul pornografic (ceea ce nu înseamnă că este redusă la acesta) și de subversiune când urmărește să-l descalifice. Prima opțiune pare a fi cea lui M. Chodolenko sau Akari, iar a doua a lui C. Breillat din 36 fillete [36, mărime de fetiță*] sau a lui V. Despentes din Trage-mi-o. Dacă
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lui V. Despentes din Trage-mi-o. Dacă Akari tinde astfel la o erotizare a lumii, deopotrivă violentă și rafinată, Trage-mi-o este clar îndreptat împotriva machismului, pe care l-ar valoriza pornografia. Dar această distincție între captare și subversiune, oricât de aplicabilă ar fi, este totuși reducționistă. Fiecare operă are propriul mod de captare sau subversiune a dispozitivului pornografic, un mod de a-l pune în slujba unui univers singular. Să luăm exemplul romanului Lust [Pofta] (1989) de Elfriede
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
violentă și rafinată, Trage-mi-o este clar îndreptat împotriva machismului, pe care l-ar valoriza pornografia. Dar această distincție între captare și subversiune, oricât de aplicabilă ar fi, este totuși reducționistă. Fiecare operă are propriul mod de captare sau subversiune a dispozitivului pornografic, un mod de a-l pune în slujba unui univers singular. Să luăm exemplul romanului Lust [Pofta] (1989) de Elfriede Jelinek, care a obținut în 2004 Premiul Nobel pentru literatură. În ciuda reproșurilor ce i se aduc în
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
care a declarat în mai multe rânduri că această carte este un contra-proiect la Histoire de l'œil [Istoria ochiului*] de Bataille". N. Bary, prezentare la Lust, Seuil, colecția Points, Paris, 1996, p. II. Ne putem face o idee despre subversiunea operată de E. Jelinek din acest extras în care "directorul", întruchipare caricaturală a puterii masculine, se aruncă asupra unei femei în baie. Dar bărbatul îi face deja nasturii să plesnească. Tras de pe ea, capotul i se înfășoară în jurul urechilor. În
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
o atitudine cel puțin ironică. Cititorul este pus în poziția de spectator la o activitate deopotrivă frenetică și grotescă, în care "bărbatul" nu întâlnește "femeia" în chiar actul care ar trebui să-i unească. Când apare, ca în Lust, o subversiune a pornografiei emblematice pentru o dominantă masculină, se instaurează o ierarhie clară între materialul pornografic și literatura care se nutrește din el. În cazul captației, lucrurile sunt mai puțin clare și jocul mult mai strâns. Am văzut asta în legătură cu Le
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
n-au întârziat să-l noteze este prezența tot mai puternică a femeilor în scrierea unor asemenea texte. A celor care, precum V. Despentes, C. Breillat sau E. Jelinek, contestă pornografia, dar și a celor care vizează captarea acesteia, nu subversiunea. Le-am menționat deja pe C. Millet sau E. Durriès, dar mai pot fi citate A. Reyes, F. Rey, C. Cusset și multe altele. Nu încape îndoială că pornografia tradițională este domeniul bărbaților și că eticheta de "literatură feminină" trimite
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
la autoritatea de tip totalitar a unor instituții. El este o replică literar-muzicală dată unui program dogmatic, ce ignoră diferențele dintre oameni, anulează sexualitatea, reprimă arbitrar și întreține forțat anormalitatea. De aceea folclorul penitenciar este unul anarhist, rebel, cultivînd poetica subversiunii. Iar reacția autorităților față de el variază de la ignorare la dispreț. Tratat ca o formă a "subculturii carcerale" (termen introdus în circulație de Gresham M. Sykes 67), este perceput ca o modalitate de justificare a comportamentelor unor delincvenți irecuperabili. Chiar dacă la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
soluție ridică însă probleme legate de raporturile de putere din instituție. Căci nu mai încape nici o îndoială că închisorile sînt locurile în care statul își exercită în modul cel mai excesiv puterea. Iar puterea reprezentanților lui produce contraputere, generează rezistență, subversiune, abatere, delict și nesupunere din partea condamnaților. Închisoarea este un cîmp de forțe care se manifestă în forme organizate, pe baza unor strategii rafinate de-a lungul secolelor ei de existență. Aceste structuri de putere interacționează într-un mod ambiguu, își
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
2. Forme hibride / 183 3. Discursul indirect liber / 185 4. Rezumatul cu citate / 188 14. Modalizare autonimică, ghilimele, italice / 191 1. Autonimie și modalizare autonimică / 191 2. Utilizarea ghilimelelor / 195 3. Italicele / 202 15. De la proverb la ironie: polifonie, captare, subversiune / 205 1. Enunțare proverbială și polifonie / 205 2. Sloganul / 207 3. Enunțuri despre alte enunțuri / 209 4. De la subversiune la ironie / 212 16. Tipuri de desemnări / 219 1. Diverse moduri de indicare a referentului / 219 2. Substantive proprii și descrieri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
191 1. Autonimie și modalizare autonimică / 191 2. Utilizarea ghilimelelor / 195 3. Italicele / 202 15. De la proverb la ironie: polifonie, captare, subversiune / 205 1. Enunțare proverbială și polifonie / 205 2. Sloganul / 207 3. Enunțuri despre alte enunțuri / 209 4. De la subversiune la ironie / 212 16. Tipuri de desemnări / 219 1. Diverse moduri de indicare a referentului / 219 2. Substantive proprii și descrieri cu articol hotărît / 222 3. Determinantul demonstrativ / 228 4. Articolul nehotărît / 231 5. Determinantul hotărît generic / 234 17. Coeziunea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
1997 Spre deosebire de "comandat", pus între ghilimele, care marchează o rezervă din partea enunțiatorilor, termenul "high bohemia" este marcat atît prin italice, cît și prin ghilimele, fără îndoială, pentru că este un termen de origine engleză. 15 DE LA PROVERB LA IRONIE: POLIFONIE, CAPTARE, SUBVERSIUNE Cazurile de polifonie pe care le-am analizat aparțin discursului raportat: direct, indirect, indirect liber și formele lor hibride. Odată cu modalizarea autonimică, am văzut cum enunțarea poate crea decalaje în interiorul ei prin modul de a varia asumarea enunțului. Vom prezenta
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]