2,052 matches
-
personalității în cauză, insuficient prizate înainte de ’89, iar azi împinse oarecum pripit într-o zonă a „clasicizării”. În ce măsură, ne putem întreba, autorul Ingeniosului bine temperat ar putea face figură de „clasic”? Într-un sens paradoxal desigur, date fiind pornirile sale subversive, dizolvante. Poate că embrionul acestei viziuni se află în Urmuz. Deoarece M. H. Simionescu e un „postmodernist” adică un soi de „avangardist” (Matei Călinescu afirma că postmodernismul „poate părea uneori fratele geamăn al avangardei”), care n-a evitat a-și
Cu toate cărțile pe masă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5305_a_6630]
-
de mile depărtare de Odessa. • (Rușii) nu pot trăi fără Ucraina. Ei nu pot lua România. Cu sau fără americani, rușii nu sunt suficient de puternici pentru a face asta. Ce pot face însă este să manipuleze, să facă acțiuni subversive, să creeze confuzii și să deturneze. Au nevoie să submineze parteneriatul României cu SUA, și sunt abili în manevrele politice necesare pentru acest lucru. Pentru mulți români, Rusia este aproape și puternică, iar America departe și indecisă. Mi s-a
Friedman (Stratfor), după discuțiile cu Băsescu: Serviciile Rusiei manipulează procesul politic în România by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54160_a_55485]
-
despre un alt text conjunctural, prilejuit de un eveniment organizat în cinstea poetului Arghezi, însă atrage atenția în primul rînd prin dimensiune. E aproape o mică proză, o cofesiune care se termină abrupt cu ceea ce ar puta fi un mesaj subversiv, suficient de discret, dar și suficient de tulburător („Aș fugi și eu de la recital, dar n-am pe unde să ies. Ușile sînt închise.”). Poate fi efectul lecturii retrospective, poate fi o proiecție de cititor post-totalitarist care încearcă să găsească
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5194_a_6519]
-
oricât de mare și de generalizată ar fi fost teroarea din acei ani (și a fost!), e greu de imaginat că ea ar fi putut viza, direct și personal, doi studenți, veniți din provincie, care n-au comis nici un act subversiv și care, în plus, erau total necunoscuți pentru cei din jur. Singurele persoane de care s-ar fi putut să-mi "fie frică" erau gazdele mele, dar acestea nu-l cunoșteau pe Manolescu și, sunt sigur, nici alți locatari ai
Primim () [Corola-journal/Journalistic/6680_a_8005]
-
limba întregului popor”, așa cum arată Sériot, era intens folosită și în Uniunea Sovietică. Această viziune a determinat în mare măsură lipsa de interes pentru dezvoltarea sociolingvisticii românești (într-o perioadă în care chiar sociologia era rău văzută, din cauza potențialului său subversiv). În schimb, a fost favorizată așa-numita „cultivare a limbii”, activitatea normativă și prescriptivă: pentru că omogenizarea nu era înțeleasă ca o extindere a limbii populare în toate sferele vieții publice, ci ca o generalizare a „limbii literare”. În 1955, Iorgu
Din istoria „cultivării limbii” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6695_a_8020]
-
văzută în primul rând ca o multiplicare a limbajelor de specialitate, nu ca o dezvoltare a interferențelor dintre cult și popular. Dacă limbajul tradițional-rural era totuși favorizat de o idealizare de sorginte romantică, dușmanul principal devenise limbajul familiar-argotic, varianta urbană subversivă căreia i se anunța iminenta dispariție (un discurs asemănător în lingvistica sovietică este semnalat de Sériot, 1982: 75) și pe care o condamnau campaniile puriste. În perioada regimului totalitar, atitudinile normative erau prezentate ca absolut naturale, neputând fi puse în
Din istoria „cultivării limbii” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6695_a_8020]
-
reținere în a zugrăvi funeraliile lui Ioan Paul II sau în a-l aduce pe scena romanului pe actualul papă de origine germană. Prin ambasadorul nostru la Vatican, Sebastian Saviel (antitradiționalist, avangardist, savuros în umorul său de libertin fără scrupule, subversiv, exhibiționist, clamându-și public libertatea de a se iubi cu un halebardier din garda papală), prietenul său cel mai bun, Edgar Nour află că fostul cardinal Ratzinger, actualul Benedict XVI (Benoit al XVI-lea, cum îi franțuzește numele Dan Stanca: "din
Ultimul Papă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6718_a_8043]
-
lapidar, sec, fără preocupare de stil, dar cu limpezime și informație bogată. De aceea, nu-l citești ca să-l deguști estetic, ci ca să te instruiești pe seama unui spirit erudit. Atracția textelor sale vine fie din diversitatea informației, fie din doza subversivă de îndrăzneală cu care, pe alocuri, se ridică împotriva poncifelor occidentale. Sunt trei locuri unde Poukamisas se răfuiește pe față cu autorii occidentali. Primul loc privește definiția pe care Samuel Huntington, în articolul "The West Unique, Not Universal" din revista
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
degaja. Puterea politică era stîrnită de libertatea unor creatori care se lăsau conduși de forța cuvîntului și a imaginii, nu a ideologiei. Arta este și irațional. Or, inteligența, vocația, iraționalul au fost cu adevărat adversari imbatabili nu atît pentru filonul subversiv dintr-o montare sau alta, ci prin spiritul libertății care abolea trădarea, minciuna, supunerea în numele a ceva fals și prost manevrat. Felul în care Ciulei a făcut și a înțeles teatru, să spunem, a creat un pol de putere. Un
Un ctitor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6600_a_7925]
-
cu noroc e cât se poate de biblic: ducerea în ispită. Ioan Slavici îl pune pe un hangiu din pusta bănățeană să se întâlnească cu diavolul. Pofta de înavuțire cere taxă de protecție și vânzarea sufletului. • Moromeții, ca roman social subversiv, desfășoară trăirea unui paradox: că fericirea unui țăran poate consta nu în lucrul pământului, care dă servitute, ci în înțelegerea lumii, care dă iluzia libertății. Singularitatea lui Ilie Moromete o definește situația lui de țăran contemplativ, mai preocupat să gândească
Din carnetul unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/6576_a_7901]
-
formule. Hazul trebuie să fi fost deplin în epocă. Cenzura era păcălită cu numai două trei artificii retorice. Ceea ce nici nu-i mult, în definitiv. Să părăsim, totuși, anecdotica aceasta ready made. Pentru că, dincolo de vâna piezișă, polemică, arțăgoasă, irascibilă și subversivă, există la Eugen Negrici o enormă energie pozitivă. El nu-i numai un constrictor, ci în primul rând un constructor. Critica lui literară rezultă prin interferarea impulsurilor teoretice cu acelea amplu narative. Autorul Imanenței literaturii e un prozator al conceptelor
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
căror păr explodează într-un ignifer roșu acrilic al oxizilor de plumb. În acest context, dragonul Jabberwock cu care se va confrunta Alice Kingsley (Mia Wasikowska) apare ca un monstru clasic fără nimic spectaculos. În feeria burtonescă își face loc subversiv macabrul împins prin grotesc până la un comic absurd, psihedelic. Regizorul se joacă cu convențiile, cu formele, deformân-du-le, lăbărțându-le, cu zâmbetele transformându-le în rânjete, cu grația transformând-o într-un fel de balet sicofant cum este cazul cu Regina
Imaginarium-ul „doctorului” Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6411_a_7736]
-
început lucrul la proiectata continuare a acestuia, Viață și destin, în 1952. Opt ani mai tîrziu, l-a propus spre publicare, dar în 1961 KGB-ul a confiscat manuscrisele, copiile la indigo și notițele romanului, sub pretextul că era mai subversiv chiar decît Doctor Jivaggo al lui Pasternak. Acțiunea sa se desfășoară pe fundalul bătăliei de la Stalingrad, dar ramificațiile ei cuprind întreaga Rusie, de la cotul Donului pînă în Siberia, conturînd fizionomia unei epoci dramatice și propunând destine memorabile, în centrul cărora
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
bbc.co.uk, preluat de . "Oamenii cred că am trăit toată viața la ghenă, dar nu e adevărat. Am stat acolo cel mult patru, cinci, șase ani", a declarat artistul în interviul acordat BBC. Ion Bârlădeanu a realizat colaje politice subversive în mare secret, multe dintre acestea fiind o "reacție" față de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, se mai spune în materialul realizat de BBC. Artistul se consideră "un regizor" al colajelor sale, pe care le vede ca pe niște filme
Ion Bârlădeanu,la BBC: În tinereţe eram frumos ca Rudolph Valentino şi credeam că o să fiu nemuritor () [Corola-journal/Journalistic/47984_a_49309]
-
apele romanului, accentuând falia dintre pactul conjugal și jocurile seducției. „Rațiunea cazonă”, temerile doamnei Bologa, promisiunile făcute Martei intră toate în acceași horă a platelor certitudini care-l ancorează pe tânărul locotenent de artilerie, fixându-i totodată și limita. Discuțiile subversive cu Klapka, fascinația frontierei, apariția Ilonei nu fac, dimpotrivă, decât să-l perturbe și să-l proiecteze, asemenea unui accelerator de particule, spre un electrizant nicăieri. De la un punct încolo - marcat simbolic de distrugerea reflectorului -, până și cel mai ireproșabil
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
pe care aș numi-o a morții parafine (împrumutând titlul lui Robert Șerban), e cea a poeziei tinere, care bravează fără plasă fiindcă, oricât de adânc ar fi gândul morții, ea e încă departe. Dacă iubirea, dăruirea, nostalgia, apartenența, revolta subversivă nu mai au trecere și nu se mai pot auzi în vacarmul libertății fără hotare, moartea revine în prim plan și hotărnicește. Ieșit de sub proiectul viitorului luminos, în anii ’80, și acumulând tot mai multe „obiecte” în jurul său, poetul își
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
un videoclip viral de observație socială, satirizând diverse aspecte ale vieții de zi cu zi din România, produs și «îmbuteliat» de Sector 7. Prima TV va difuza începând din 14 iulie serialul online de comedie "Sector 7", sub sloganul "Umor subversiv și salată de vinete". "Sector 7 este un colectiv de oameni talentați și pasionați de tot ce ține de internet și video. Scopul lor declarat este de a ridica ștacheta în ceea ce privește divertismentul de calitate din România. Colectivul e format din
Prima TV difuzează din 14 iulie serialul "Sector 7″ by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/46061_a_47386]
-
a răsfrânt, finalmente, și în spațiul public. Benefic, categoric, în ciuda episodului cu prezența în CC, pe care prozatorul îl regretă și îl deplânge, dar cu demnitate, fără a-și pune cenușă în cap și fără a-și inventa false gesturi subversive (deși e evident că multe cărți nealiniate, apărute în ultimul deceniu ceaușist, n-ar fi putut vedea lumina tiparului dacă directorul Cărții Românești nu s-ar fi putut prevala, măcar subliminal, de această calitate politică). Moderația, bunul-simț, refuzul atitudinilor radicale
George Bălăiță, publicist și povestitor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4568_a_5893]
-
unei vârste, cât oamenii. Iar îndărătul lor, istoria nu are puls. O excepție, totuși: într-o discuție a adulților - aparent neinteresantă, firește, pentru Traian -, se fac câteva trimiteri politice. Evident că nu copilul a reținut pentru textul lui un discurs subversiv. Ci maturul, o entitate indistinctă, cel care alege să vorbească despre copilărie ca și cum ar fi copil. Mergând cu dedublarea până la capăt. Pentru ca nici măcar o moarte tragică să nu perturbe constructul magic al imaginarului de altădată. Prin urmare, o convenție. În
Comunismul light by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4368_a_5693]
-
spânzurați de nemți doi partizani. S-au oprit lângă spânzurătoare și unul dintre ei i-a spus: „În rând cu ăștia o să fii spânzurată, curvă jidovească”. Anna era acuzată cum că a fost aruncată de NKVD din Moscova pentru activitățile subversive. Împotriva ei au depus mărturie vecinii, cunoscuții, prietenii. „Nici în coșmarurile de noapte,” spunea Anna, „nu-mi puteam închipui că oamenii pot fi în stare de așa ceva. Mărturiseau că eu sunt agent al NKVD, sosită din Moscova la Berdiansk la
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
e un splendid murmur melodic care-și uită izvorul și, prin urmare, își poate rata vărsarea în omenesc. Inceptivii speră să insinueze dimensiuni inedite spectacolului lumii. Ei sunt onirici, abisali, de o excentricitate care, în mod paradoxal, le accentuează introversiunea subversivă (seria versiunilor ar putea fi și ea incitantă!!). Concretețea plată a realului nu-i satisface, ei presupun existența unor alte lumi, inaccesibile în mod curent. Pentru întrebările lor existențiale caută răspunsuri ieșite din serie, sofisticate. Vezi Dora Pavel și thrillerul
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
viori, piane, violoncele, trompete, viole, contrabasuri, saxofoane se înalță din apartamente și plutesc deasupra orașului, deasupra Nevei, îndreptându-se către o direcție necunoscută: o minunată metaforă a exilului, dar și a condiției artistului într-un regim totalitar. Însă cu adevărat subversiv într-un sens kunderian este regizorul atunci când pune în scenă o reacție la moartea lui Stalin. În corul patriotic al komsomoliștilor dirijat de consecvente și planturoase instructuoare, Brodski împreună cu prietenul său miaună în loc de a cânta. Doi elevi duc un bust
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
dovadă scrisă, de la scriitorul Hans Bergel, și el originar din România, că Pastior s-ar fi făcut vinovat și de moartea poetului Georg Hoprich care s-a sinucis după ce fusese eliberat din închisoare, unde a fost aruncat din pricina unei poezii subversive. După publicarea acestui articol, în care o simplă ipoteză, un simplu zvon, lipsit de dovezi, aruncă o vină grea asupra memoriei postume a lui Oskar Pastior, reacțiile nu întîrzie. Sub titlul „Sora minciună, fratele durere”, Claus Stephani, și el originar
Victime și făptași între tăcere și cuvînt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5880_a_7205]
-
Ardeal în perioada Reformei, relațiile interconfesionale în Transilvania, ierarhia bisericească românească din Ardeal, iluminismul și renașterea conștiinței naționale a românilor ardeleni, și, totodată, o minte politică și diplomatică de prim rang. Din păcate, deși citate, mai mult sau mai puțin subversiv, de unii istorici, în special după mini-dezghețul ceaușist, studiile și sintezele sale nu au reintrat pe deplin în circuitul firesc al dezbaterii culturale. Probabil că, odată încheiat procesul recuperării sistematice, început după 1989, situația se va schimba. Ediția de față
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
aceeași întrebare: de unde vine impresia puternică persistentă, convingerea ireductibilă a unei conivențe spirituale profunde și a unei coincidențe interioare tulburătoare? Să fie oare vorba despre solidaritatea tacită, „transnațională” a poeților de pretutindeni - specia aceasta de literați mereu amenințată și mereu subversiv rezistentă - care ar găsi în verbul înflăcărat al lui Fondane argumente solide, strălucitoare și, mai ales, o încurajare nesperată pentru a continua să existe, să se lupte și să-și exercite rolul lor aparent precar și totuși inconturnabil în economia
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]