715 matches
-
Horodniceni, ca epitrop al bisericii și l-a însărcinat să acopere cu cheltuiala voievodului țării „biserica gospod, ce este în mijlocul Târgului, în numele sfântului mare mucenic Dimitrie”. Mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a reparat-o și a acoperit-o, iar câțiva negustori suceveni au dotat-o cu o catapeteasmă nouă, au pardosit interiorul bisericii și au îngrădit terenul cu gard. Biserica s-a confruntat cu probleme de natură economică în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pentru a-și acoperi cheltuielile
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
fost Alexandru Lăpușneanu de a conferi un plus de strălucire unei capitale prea modeste în însemne exterioare de urbanism, așa cum voievodul cunoștea în multe orașe ale Europei vremii sale”". Construit pe o bază pătrată, el a fost întrebuințat de pompierii suceveni între anii 1867-1910 ca turn de observație a încendiilor. În anul 1809, turnul a fost avariat de un incendiu, fiind renovat abia în 1845. S-au efectuat lucrări de restaurare și consolidare între anii 1948-1949 în urma cărora acoperișul turnului a
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
mai nouă demonstrează interesul avut de localnici de-a lungul timpului asupra educației copiilor. Aici s-a născut un academician, profesorul universitar Liviu Ionesi, membru titular la Academiei Române, dar și alte personalități care au avut un rol esențial în cadrul învățământului sucevean interbelic, respectiv postbelic, și anume: Gheorghe Iftinchi, profesor de limba și literatura română în orașul Iași, pasinat de dialectologie, ceea ce duce la publicarea în Analele Universității din Iași a numeroase articole pe teme de dialectologie; Modest Iftinchi, profesor universitar la
Comuna Frătăuții Vechi, Suceava () [Corola-website/Science/299676_a_301005]
-
Suceveni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Rogojeni și Suceveni (reședința). Conform recensământului din 2011, comuna Suceveni are o populație de 1819 locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suceveni se ridică la locuitori, în
Comuna Suceveni, Galați () [Corola-website/Science/301223_a_302552]
-
Suceveni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Rogojeni și Suceveni (reședința). Conform recensământului din 2011, comuna Suceveni are o populație de 1819 locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suceveni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Suceveni, Galați () [Corola-website/Science/301223_a_302552]
-
Suceveni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Rogojeni și Suceveni (reședința). Conform recensământului din 2011, comuna Suceveni are o populație de 1819 locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suceveni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,87%). Pentru 2,91% din
Comuna Suceveni, Galați () [Corola-website/Science/301223_a_302552]
-
Suceveni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Rogojeni și Suceveni (reședința). Conform recensământului din 2011, comuna Suceveni are o populație de 1819 locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suceveni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,87%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Suceveni, Galați () [Corola-website/Science/301223_a_302552]
-
cavaler Des Loges, care a fost amplasată pe clădirea vechii Primării a Sucevei (actuala clădire a Prefecturii și a Consiliului Județean Suceava) pentru a cinsti memoria edilului în mandatul căruia a fost construită clădirea respectivă. Pe placa realizată de către sculptorul sucevean Cezar Popescu s-a pus următoarea inscripție ""Existența acestui edificiu se datorează lui Franz cavaler Des Loges, primar al Sucevei 1891-1913"".
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
paraclis închinat Sfântului Mina, sfințit în același an, apoi, la 22 decembrie 1992, a avut loc sfințirea întregului complex mănăstiresc. Începând din acea dată, s-a instalat aici primul sobor de maici, care au venit de la Mănăstirea Teodoreni din cartierul sucevean Burdujeni, împreună cu maica stareță Teodora Marinescu. Maicile au inventarul de la ultimul egumen al schitului, protosinghelul Vichentie Bobeică. La început, obștea mănăstirii era formată din 12 maici. Inițial, complexul mănăstiresc era format din doar câteva chilii construite de protosinghelul Vichentie Bobeică
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
Petriceanca (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Suceveni. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 322 metri, în partea de centru a raionului Adâncata, pe malul râului Siret. Localitatea Petriceanca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
1908 ca profesor de limba germană și gimnastică, această ultimă disciplină la propunerea directorului Ștefan de Repta. Ca student, și mai apoi, în Suceava, are grijă de fratele său, Ilie Dugan-Opaiț, dovedindu-se un profesor exemplar, sever, corect, nepărtinitor. Parcursul sucevean al profesorului se termină dramatic, decedându-i socrul - Ioan Ferlievici - apoi soția, Olga Bărbuță și la numai două săptămâni, Despina, fiica sa. În 1912 se mută la Cernăuți, recăsătorindu-se abia aproape de pensionare, în 1936. Arcadie Dugan-Opaiț se înscrie în
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
și ale diverselor comisii, așa cum arată documentele din arhive. Contribuie împreună cu fratele său, Ilie Dugan-Opaiț, la apariția revistei umoristice "Hacu", a cărei existență se întinde până în 1938. După mutarea la Cernăuți, urmare a evenimentelor tragice care i-au marcat parcursul sucevean, Arcadie Dugan se dedică unei intense activități în Junimea. Deși nu mai era membru activ în societate, el își alcătuiește un amplu plan de lucru pentru pregătirea sărbătoririi semicentenarului. Astfel alcătuiește "Memorandumul membrului emeritat Arcadie Dugan", referitor la reformele ce
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
daubentonii) și liliacul de iaz (Myotis dasycneme) fiind specii indicatoare pentru calitatea apelor. Amenajările piscicole care au fost realizate sunt: Parcul se întinde pe teritoriul administrativ a 9 localități: Municipiul Galați și 8 comune (Tulucești, Frumușița, Folțești, Măstăcani, Vlădești, Oancea, Suceveni, Cavadinești) având în total 18 sate componente. Nu există comunități rurale cu populație mai ridicată de 5000 de locuitori. Localitățile de pe raza parcului au un profil ocupațional preponderent agricol și piscicol. Suprafețele agricole sunt reprezentate de pășuni, fânețe, vii și
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
pietrișuri). Prin dimensiuni atrage atenția carieră de la Oancea. În domeniul meșteșugarilor tradițiile sunt legate mai ales de confecționarea de obiecte din rachița sau papura, dar și din lână, în sau lemn. Sunt 4 fonduri locale de vânătoare (Zatun, Frumușița, Vlădești, Suceveni). Personalul medical calificat înregistrează o valoare redusă (1 - 4 medici pe comună). Principalele activități sunt cele legate de pescuitul recreativ și cel sportiv. Vizitarea se poate face doar dupa achitarea unei taxe, iar pentru pescuit trebuie să existe un permis
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
(n. 1894 — d. 1967) a fost un cleric ortodox român, care a avut rangul de episcop-vicar al Mitropoliei Bucovinei, cu titlul de „Suceveanul” (1939-1940). Arhiereul Eugeniu Laiu Suceveanul s-a născut în luna iulie 1894, în localitatea Bargauanii Neamțului, într-o familie de oameni evlavioși. A intrat sub ascultare la Mănăstirea Neamț, la numai 10 ani, după care unchiul său, care era stareț
Eugenie Laiu () [Corola-website/Science/310308_a_311637]
-
Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. Începând cu data de 12 noiembrie 2009, se numește Parcul Profesor Ioan Nemeș. Pe teritoriul său sunt amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu și Petru Rareș și Monumentul eroilor suceveni. Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Simion Florea Marian (în fața casei memoriale a folcloristului), Parcul Drapelelor (în apropierea Palatului de Finanțe) și Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție (unde se găsesc busturile lui Costache Negri, Mihail Kogălniceanu și Alecu
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
II-lea este din bronz, are o înălțime de 2,2 metri și o greutate de 800 kg. Ea a fost realizată de o artistă poloneză și donată comunității din Cacica, de comunitatea din Rybnick (Voievodatul Silezia) cu care comuna suceveană este înfrățită. Pe spatele soclului se află o placă de bronz cu următoarea inscripție în limba poloneză: ""Mieszkancom gminy Kaczyka w dowód przyjażni powiat Rybnicki i gminy Czerwionka-Leszczyny, Gaszowice, Jejkowice, Lyski, Świerklany. Cacica 15.08.2010"", a cărei traducere în
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
nord-estul pantelor Carpaților bucovineni, la sud-vest de satul Bănila pe Siret. Curge mai întâi spre nord, apoi spre nord-est și est. În sectorul mijlociu și inferior curge spre sud-est, apoi spre est. Se varsă în Siret la est de satul Suceveni.
Siretul Mic () [Corola-website/Science/332019_a_333348]
-
donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstituită. Cu ocazia reconstituirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și o slujbă de pomenire pentru odihna sufletelor celor doi martiri. La această ceremonie religioasă au participat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Ilie, directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin Emil Ursu, și șeful secției de Istorie din cadrul instituției muzeale sucevene, prof. Dan Petrovici, precum și alte oficialități locale. Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară au fost doi învățători bucovineni înrolați ca ostași în armata austro-ungară și au fost aleși să facă parte din plutonul de execuție care urma să-i împuște
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Justin Marchiș în ceea ce acesta și-a propus să realizeze intru gloria sfanțului lăcaș, monument unic în felul său, bijuterie arhitecturală de prim ordin a vechilor și noilor București, ba chiar în însemnată măsură a întregii Românii. Credincios originii sale sucevene modeste, pe care nu și-a renegat-o niciodată, sărbătoritul de astăzi este un mare iubitor al țăranului român, pentru care are un cult ce depășește realitatea zilelor noastre, hrănindu-se substanțial din trecut. Din acest punct de vedere, tot
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
parcul a trecut prin mai multe etape de reamenajare, fiind îmbogățit și cu alte monumente. La data de 12 noiembrie 2009, numele Parcului Central a fost schimbat în Parcul Profesor Ioan Nemeș, ca semn de recunoștință adus fizicianului și biologului sucevean Ioan Nemeș (1924-2009), cetățean de onoare al orașului. În acest sens, la intrarea în parc din partea nord-vestică a fost amplasată o placă. Cu toate acestea, numele folosit cel mai frecvent de către localnici rămâne cel de Parcul Central. Parcul este populat
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
în centrul căreia a fost dezvelită la data de 17 mai 2009 Statuia Papei Ioan Paul al II-lea, realizată din fibră de sticlă. De asemenea, în apropiere de biserică se găsește crucea comemorativă a misiunii din 1883. Monumentul eroilor suceveni a fost amplasat în partea sud-estică a parcului în anul 1965. Monumentul are forma unui obelisc paralelipipedic, construit din piatră și ciment, înalt de 2,75 metri. La data inaugurării, el a fost dedicat eroilor suceveni căzuți în războiul antifascist
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]