2,342 matches
-
cu articol hotărât): "ochelari de trendineză" (linkmania.ro), "locurile libere erau ocupate de trendinezi" (piticu.ro), "trendinezul cu ochelari" (7plus.ro); "un telefon de fițe folosit de toți trendinezii" (krumel.ro), "problemele trendinezilor (cabral.ro) etc. Pe de altă parte, sufixul nu aduce informație semantică propriu-zisă, adjectivul trendinez,-eză fiind echivalent cu trendy: "lumea trendineză" (zoso.ro) și "lumea trendy" (eblogs.ro/oana); "orice chestie trendineză" (cabral.ro) - "blogul e așa, o chestie trendy" (debatehouse.net) etc. Derivarea cu -ez aduce
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
funcția pe care o are așa-numita sufixare parazitară, studiată mai ales de cercetătorii argoului francez și pentru care s-au propus în ultima vreme și denumirile sufixare gratuită sau ludică (Françoise Mandelbaum Reiner, în Langue française, nr. 90, 1991). Sufixul produce o lungire, o deformare a cuvântului, pe care nu îl face însă de nerecunoscut, stimulând doar plăcerea ludică a descoperirii. În română, intră în această categorie derivate ca prietenar (pentru prieten), întâlnitură (întâlnire), străinez (străin), băbăciune (babă). Trendinez întărește
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
implicațiile lor - exerciții care explorează relația dintre actele tipice de vorbire și tipurile de propoziții (ex. instrucțiune, cerere, solicitare de informații etc.) 1.2 Observarea formulării propoziției elementare ca un complex de relații - descoperirea mijloacelor lingvistice care plasează evenimentele în timp (sufixe, lexeme) prin texte și diferite situații de comunicare - exerciții pentru identificarea mijloacelor lingvistice (sufixe de mod, sufixe verbale permisive, lexeme modale) indicând natura nonfactuală a evenimentelor și folosirea ̸ înțelesul acestora - observarea negării și a celorlalte mijloace lingvistice ale caracterizării
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
propoziții (ex. instrucțiune, cerere, solicitare de informații etc.) 1.2 Observarea formulării propoziției elementare ca un complex de relații - descoperirea mijloacelor lingvistice care plasează evenimentele în timp (sufixe, lexeme) prin texte și diferite situații de comunicare - exerciții pentru identificarea mijloacelor lingvistice (sufixe de mod, sufixe verbale permisive, lexeme modale) indicând natura nonfactuală a evenimentelor și folosirea ̸ înțelesul acestora - observarea negării și a celorlalte mijloace lingvistice ale caracterizării negative 1.2 Analiza semnificațiilor ce se desprind din structura expresiilor lingvistice referitoare la actorii
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
cerere, solicitare de informații etc.) 1.2 Observarea formulării propoziției elementare ca un complex de relații - descoperirea mijloacelor lingvistice care plasează evenimentele în timp (sufixe, lexeme) prin texte și diferite situații de comunicare - exerciții pentru identificarea mijloacelor lingvistice (sufixe de mod, sufixe verbale permisive, lexeme modale) indicând natura nonfactuală a evenimentelor și folosirea ̸ înțelesul acestora - observarea negării și a celorlalte mijloace lingvistice ale caracterizării negative 1.2 Analiza semnificațiilor ce se desprind din structura expresiilor lingvistice referitoare la actorii și circumstanțele evenimentelor
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
pe baza răspunsurilor) - păstrarea subiectului/schimbarea subiectului, unitate, împărțire articole, paragrafe - editare: funcția/raportul unităților macro structurale în diferite tipuri de texte ortografie: - punctuația în citarea directă, liberă sau dependentă - întrebări ortografice legate de formele verbelor (ortografia modelelor cele mai frecvente ale sufixelor de mod, de timp, de persoană) - întrebări legate de ortografia substantivelor Formule de interacțiune socială orală și scrisă: repertoriu de curtoazie; registre corespunzătoare situației de comunicare - Cântarea (cântece populare, balade, strigături, cântece sacre, rugăciuni) Unele forme lingvistice și echivalentele lor
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
lungimea profilului de zbor. Acest lucru poate fi realizat adăugând, dacă este necesar, segmente drepte cu o lungime adecvată după ultimul segment al traiectoriei la sol. Profilul de zbor Parametrii care descriu fiecare segment al profilului de zbor la începutul (sufixul 1) și la sfârșitul (sufixul 2) segmentului sunt: s_1, s_2 distanța pe traiectoria la sol; z_1, z_2 înălțimea aeroplanului; V_1, V_2 viteza la sol; P_1, P_2 parametru de putere legat de zgomot (corespunzător celui pentru care sunt definite curbele NPD
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
lucru poate fi realizat adăugând, dacă este necesar, segmente drepte cu o lungime adecvată după ultimul segment al traiectoriei la sol. Profilul de zbor Parametrii care descriu fiecare segment al profilului de zbor la începutul (sufixul 1) și la sfârșitul (sufixul 2) segmentului sunt: s_1, s_2 distanța pe traiectoria la sol; z_1, z_2 înălțimea aeroplanului; V_1, V_2 viteza la sol; P_1, P_2 parametru de putere legat de zgomot (corespunzător celui pentru care sunt definite curbele NPD); și ε_1, ε_2 unghiul de
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
de vorbire, pentru substantive, pentru conjugarea verbelor etc. 3. Cutia cu analiza propoziției; cutia cu analiza frazei 4. Planșa pentru analiza propoziției 5. Carduri pentru antonime, sinonime, omonime, omofone, omografe; tipuri de rime 6. Material pentru derivare: planșa + carduri cu sufixe, prefixe 7. Materiale pentru scrierea corectă: carduri cu regulile semnelor de punctuație, materiale pentru ortograme și caiete de lucru pentru ortograme 8. Carduri pentru tipuri de compunere (imagini, plan de idei, început sau sfârșit dat) 9. Carduri pentru citirea interpretativă
ORDIN nr. 4.144 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257458]
-
o propoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte ordonarea alfabetică a unor cuvinte date formarea unor cuvinte din silabe date formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau sufixe (fără terminologie) jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate” despărţirea cuvintelor în silabe stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei silabe/ unui sunet stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 4-6 cuvinte
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
vocabularului; formă şi conţinut; sensul propriu și sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; aplicativ: arhaismele; regionalismele; neologismele; împrumuturile; categorii semantice (contextualizare/ recontextualizare); paronimele frecvente; pleonasmul; dinamica vocabularului – normă/abatere de la normă; câmpul lexico-semantic; mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului; aplicativ: sufixele diminutivale și augmentative N ivelul fonetic Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele; reguli de despărțire a cuvintelor în silabe; aplicativ: scrierea corectă a cuvintelor care conțin diftong, triftong, hiat ; accentul; alfabetul limbii române; vocale şi consoane; punctuaţia la sfârşitul propoziţiilor
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii, eliziunea şi apostroful. Lexic: Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse; Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor. Gramatică: personal in dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ che, reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text; completarea unui
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent si trecut; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere). Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente). Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante, nel caso
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
de unde a fost preluat de dicționarul Academiei - Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tomul VIII, partea a doua, Litera P (1974) și de Dicționarul explicativ (DEX, 1975). Dicționarul academic oferă, din păcate, o explicație greșită: cuvântul ar proveni din „Pelican + sufixul -ol, după modelul compușilor chimici în -ol”. Explicația prin substantivul pelican s-a perpetuat în edițiile succesive din DEX, inclusiv în reproducerile on-line ale dicționarului; este reluată ca atare, din păcate, în Micul dicționar academic, III (2003) și în Noul
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
pe milioanele de cetățeni din această țară". Polifonia caracteristică discursului politic românesc culminează cu un argotism: finalul textului condamnă vehement „continuarea prăduirii națiunii". Termenul prăduire provine din verbul argotic a prădui. Faptul că este un nume de acțiune format cu sufixul -re, și nu cu echivalentul său -eală (ca în mult mai frecventul prăduială -„activitatea susținută de jaf și prăduială a bugetului", Academia Cațavencu, 2.06.2010) maschează oarecum apartenența sa argotică. Originea verbului a prădui, ale cărui prime sensuri nu
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
nicio legătură cu prada, e controversată. Astăzi este dominant, în uzul curent, sensul „a jefui, a fura", care se leagă foarte ușor de pradă și a prăda, părând să sugereze că verbul este doar un dublet, format prin substituție de sufix sau direct de la pradă. Totuși, cea mai veche atestare a termenului (într-o listă publicată de V. Scîntee, în ziarul Dimineața, în 1906) îl echivala cu „a schimba", iar glosarul de argou al lui V. Cota, din 1935, semnala alt
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
derivarea glumeață a unei forme masculine: „ Paul și-a pus banii pe Spania" (Academia Cațavencu, 7.07.2010); „o să-și mănânce nemții caracatițoiu'de ciudă!" (blogary.ro); „marele câștigător al Mondialului african este Paul, caracatițoiul" (morar. catavencu.ro). Derivarea cu sufixe moționale (care formează, în cazul substantivelor denumind ființe, femininul de la masculin și masculinul de la feminin) este foarte productivă în română. În cazul de față, punctul de pornire este un substantiv epicen, din categoria numelor generice de animale (specii), cu formă
Caracatițoiul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6169_a_7494]
-
argotice, să fi fost folosit de vorbitori izolați, într-unul sau mai multe grupuri. Oricum, fie că este o creație spontană, fie că este una elaborată, produsă cu intenție, termenul păstrează spiritul limbajului familiar-argotic, cel puțin în măsura în care este derivat cu sufixul -eală, mijlocul argotic preferat pentru a forma „nume de acțiune": abureală, ciordeală, șuteală, paradeală, țepuială, vrăjeală etc. În ieșeală se poate recunoaște și procedeul argotic de formare a cuvintelor prin substituire de afixe (înlocuirea sufixului -re, din ieșire, cu -eală
Ieșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6294_a_7619]
-
puțin în măsura în care este derivat cu sufixul -eală, mijlocul argotic preferat pentru a forma „nume de acțiune": abureală, ciordeală, șuteală, paradeală, țepuială, vrăjeală etc. În ieșeală se poate recunoaște și procedeul argotic de formare a cuvintelor prin substituire de afixe (înlocuirea sufixului -re, din ieșire, cu -eală). Procedeul a produs deja un colocvialism destul de frecvent -întâlneală ( = întâlnire): „băgăm întâlneală?" (copilulmeu.ro); „Hai să facem o întâlneală că îmi este dor să mai schimbăm păreri" (clubmercedes.ro); „Punem de-o întâlneală mâine? Că
Ieșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6294_a_7619]
-
copilulmeu.ro); „Hai să facem o întâlneală că îmi este dor să mai schimbăm păreri" (clubmercedes.ro); „Punem de-o întâlneală mâine? Că tot e cald și frumos..." (astraforum.ro). Mult mai rar este folosit produsul unei alte substituții de sufix, întâlnitură („prima întâlnitură la care vin și io", eva.ro). Se pare totuși că ieșeală, deși respectă tiparul creațiilor familiar-argotice juvenile, este simțit de mulți vorbitori ca o imitație, ca un fals. Reacțiile negative sunt destul de numeroase: „Mă scoate din
Ieșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6294_a_7619]
-
Coresi); „înveaște-l cu arma milii tale” (Dosoftei), apud Dicționarul limbii române ( DA). Verbul a fost reîmprumutat târziu în forma a investi, care apare, cu sensurile moderne, în Dicționarul lui Laurian și Massim și în texte. Ulterior, o variantă „românizată”, cu sufix adaptat, a învesti, a fost specializată pentru sensul „a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție: (în evul mediu) a da cuiva învestitura” (DEX). E interesant că diferențierea între a investi și a învesti
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
fiind prezentată doar ca „bucată mică de hârtie pe care se fac diferite însemnări” și „nume disprețuitor dat unei gazete fără însemnătate”. Etimologia e incertă, dar se trimite la termenul german Fitschen „fleac, mărunțiș”. În structura cuvântului românesc se recunoaște sufixul diminutival -uică (ca în păsăruică), având valoare denotativă (pentru că desemnează un obiect mic), dar și conotații afective, pozitive sau depreciative. În ultimii ani, termenul fițuică a fost serios concurat de un sinonim încă neînregistrat de dicționarele generale: diminutivul copiuță, specializat
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]
-
Rodica Zafiu Între mijloacele expresive ale limbii române, apte să producă - prin conotaț iile lor peiorative și prin sonoritatea deloc eufonică - efecte comice, se numără și sufixul -ăraie. Substantivul căruia i se adaugă sufixul popular și familiar capătă sens colectiv, dar mai ales semnificații depreciative: „prost”, „fără valoare” sau cel puțin „nedorit”. Nu sunt multe derivate de acest tip: mai cunoscut e hârțogăraie, format de la o bază
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
Rodica Zafiu Între mijloacele expresive ale limbii române, apte să producă - prin conotaț iile lor peiorative și prin sonoritatea deloc eufonică - efecte comice, se numără și sufixul -ăraie. Substantivul căruia i se adaugă sufixul popular și familiar capătă sens colectiv, dar mai ales semnificații depreciative: „prost”, „fără valoare” sau cel puțin „nedorit”. Nu sunt multe derivate de acest tip: mai cunoscut e hârțogăraie, format de la o bază oricum conotată peiorativ (hârțoagă). Ca și hârțogărie
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
era deja înregistrat în Dicționarul limbii române (F-I, 1934) și apare în dicționarele curente (DEX, DEXI 2007), hârțogăraie e absent de pretutindeni. Dacă dicționarele s-au arătat prudente și rezervate față de formațiile în -ăraie, lingviștii au fost interesați de sufixul pitoresc. Au scris despre el Al. Graur și Iorgu Iordan; ultimul, în Stilistica limbii române (1944), enumeră forme populare ca apăraie, colbăraie, fleșcăraie, focăraie, fumăraie, glodăraie etc. și constată echivalența relativă cu celălalt sufix colectiv, apropiat ca formă: „Se pare
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]