331 matches
-
Numai că ideologia ce se declara ca fiind a dreptății și a iubirii de oameni se dovedi a fi o ideologie de ocupație, Întemeiată pe minciună, delațiune, ură, dezbinare și crimă, ridicate - toate - la nivelul politicii de stat. Ipocrizia Își suflecase mînecile și-și Începuse birocrația ei laborioasă fondată pe decăderea ființei umane, ori pe incapacitatea ei funciară de a fi permanent generoasă, de a-și găsi corespondente În gîndirea și sensibilitatea edenică. Se pregătea o lume de satrapi și sclavi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ar fi fost negreșit interesant, nu semănau deloc cu cârciumarii de altădată, erau niște domni, dacă i-ai fi întîlnit pe stradă ai fi zis că sânt niște gentlemeni, nici tu mustăcioșii tradiționali și nici burtoșii de pe vremuri, cu mânecile suflecate în spatele tejghelii, ci doi tipi eleganți, politicoși, plini de curtenie, da, domniță, vă putem servi pentru început niște ficăței de pasăre cu ciuperci, sau melci, specialitatea casei, sau pui de baltă pane (adică broaște), păstrăvi și apoi, ce fripturi bune
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zăream pe-amândoi (fâlfâiau și niște legitimații), parcă erau Pat și Pataschon, în haine de funcționar. Cineva le croise costumele pe întuneric, greșiseră dulapurile sau făcuseră schimb între ei: cel mare avea mânecile doar până la cot, ziceai că îi fuseseră suflecate cu forța. Celălalt, micuțul, înota prin croială, îi atârna haina peste unghii. N-ai fi ghicit nici firma, nici culoarea, nici anul de fabricație; oricum suflai creta de pe ele. „Ne credeți proști, nu?“, s-a interesat masivul. Rânjea. Apăruse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mari, aproape că i-a sărit uniforma de pe el de mirare. „Cine?“ „Rapotan, Adrian.“, am precizat. „Și Penciu, Emil. Lucrează la dumneavoastră, mi-au prezentat legitimațiile, înainte să-mi facă asta.“ I-am arătat și ofițerului urmele de pe gât; doar suflecai puloverul și-apăreau în toată splendoarea lor. Ziceai că mă pătase cineva cu suc de roșii. „Iertați-mă, cum vă numiți?“ „Robe. Alexandru Robe.“ „Domnu’ Robe...“, s-a mirat în continuare ofițerul (și parcă-mi venea să-l cred; ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Îl aspirasem ca pe-o imagine defectă, ciuntită, pătată de trecerea anilor; îmi scăpa mereu printre degete. Degeaba încercam eu să-l păstrez intact, încremenit în soarele și vegetația lui 1976: pedalam în gol, ca Bidileanu, cu pantalonii trei sferturi suflecați deasupra genunchilor, fără să avansez vreun metru. Clădirile se despicau, tencuiala cădea, zidurile zburau în cuburi de praf, lovite de bile uriașe de fontă, în timp ce acoperișurile de țiglă trosneau sub brațul macaralelor. Maidanele cu zgură și iarbă se trezeau adâncite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
frumos, ca la nuntă. Pe mijloc scria citeț, cu litere bucălate: „D-lui Lupu Andrei, avocat, Baroul Constanța.“ Restul nu mai conta, era invitația. „Ce mai așteptăm?“, a jubilat Maria, „Când e cincisprezece noiembrie?“ „Mâine.“, a observat Mihnea. Și-a suflecat mâneca, verificându-și ceasul. Minutarul se învârtea, nu luase apă. „Sau, mai bine zis, astăzi. E trecut de douășpe noaptea.“ Am tras cu urechea. Ploaia se-oprise, țuica se terminase. Mihnea ne-a adus niște pături și două plăpumi. „Doarme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și râdeau afectuos, ca o mare familie sinceră, pe cale de dispariție. Colectivul mai ciocnea un păhărel, luminile rămâneau aprinse multă vreme în sufrageria lui tanti Aldea. Ne simțeam bine, complici, încărcați de-optimism. Dacă te nimereai ultimul, tanti Aldea își sufleca mânecile capotului și se-apuca să-ți spună despre vecini, conspirativ: „Suntem toți în procese, chemați pentru retrocedare. Se judecă de zece ani, acum au ajuns la sfârșit. Doar Neagu a câștigat, dar a primit și el hârtie de la Curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pachetul ăsta, în el sunt o sută de mii! Acum îl arunc în focul din șemineu, uite-așa, de față cu toată lumea, toți sunt martori! De îndată ce flăcările cuprind tot pachetul, scoate-l din foc, dar fără mănuși, cu mâinile goale; suflecă-ți mânecile și scoate pachetul din flăcări! Dacă-l scoți, e al tău, toată suta de mii e a ta! O să te frigi un pic la degete, dar gândește-te și tu: o sută de mii! Nu-i mare lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se auzea o vorbire tăioasă și neîntreruptă, aproape țipată, ca și cum cineva ar fi recitat sau chiar ar fi rostit o cuvântare. Prințul intră în curte, urcă scara mică și întrebă de domnul Lebedev. — Iată-l, îi răspunse bucătăreasa cu mânecile suflecate până la coate, care îi deschisese ușa, arătând cu degetul spre „salon“. În acest salon cu tapet din hârtie albastru-închis, curat și cu unele pretenții, adică cu o masă rotundă și o canapea, cu un ceas de bronz cu cupolă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai aveți alte mâini!) pe cap, pe față și pe torace pentru a vă răcori bine, apoi înveliți-vă bine și ... în pat. Vă veți trezi foarte bine dispuși. Brațele sunt regulatori termici: se știe bine, pentru că spontan se vor sufleca mânecile când e prea cald sau se vor freca palmele când e frig. Așadar, data viitoare când aveți un puseu de frig, e inutil de a vă duce-n fața radiatorului sau de a face o baie caldă completă, băgați
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
devine vânător. Acum ambii pasează încercând să se apropie cât mai mult de unul dintre ceilalți jucători pentru a atinge pe careva cu mingea. Fiecare jucător atins devine vânător. Nu se admit sărituri peste minge. Cei ce devin vânători își suflecă o mânecă drept semn de recunoaștere. Câștigă cel lovit ultimul. Prima varianta: tot în careul de 16 m, una dintre echipe execută pase încercând să atingă un jucător al echipei adverse. Orice atingere se notează cu un punct. Nu se
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
mai aveți alte mâini!) pe cap, pe față și pe torace pentru a vă răcori bine, apoi înveliți-vă bine și ... în pat. Vă veți trezi foarte bine dispuși. Brațele sunt regulatori termici: se știe bine, pentru că spontan se vor sufleca mânecile când e prea cald sau se vor freca palmele când e frig. Așadar, data viitoare când aveți un puseu de frig, e inutil de a vă duce-n fața radiatorului sau de a face o baie caldă completă, băgați
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
De unde tentația comportamentului de „pasager clandestin” sau de „zapper al timpurilor moderne”, care nu urmărește decât interesul personal (Ion, 1997). De altfel, tot mai mulți preferă să plătească serviciile aduse cu „sunători” decât să iasă pe teren și să-și suflece mânecile. Cumpărăm astfel acțiuni lăudabile cu bani. Nu mai este chiar necesar „să facem” ceva, este suficient să ne aducem obolul. Rezultatul: indiferent dacă este vorba despre apărarea imigranților clandestini sau despre drepturile șomerilor, pot apărea, pot mobiliza lumea și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trimis acolo de niște oameni care l-au ales ca reprezentant al lor și că trebuie să respecte niște promisiuni, fie că au fost făcute de el, fie că le face partidul pe care-l reprezintă. Așadar, omul nostru își suflecă mânecile și trece la treabă. Iar în momentul respectiv intervine șocul. Ce gunoaie, ce șobolani, ce câini vagabonzi?! Nimic nu se poate compara cu suferințele parlamentarului onest! Primul lucru pe care îl descoperă e că în Parlament nu votezi niciodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
antropice cu urma de sălbăticie mișcarea cîmpurilor agricole, singură pe raza vizuală, reflexul de inteligență să deschid clapa de la telefonul mobil, alt subterfugiu, mai clasic, oglinda, acolo o fată de 15-16 ani, o voi ascunde, ce mai e de scos, suflecă mîneca, o candoare întreagă cît de repede le am de pus la loc! cremă, freacă mîinile, Itești două cucoane, una depășită de grăsime, gesturi de mirungere, cum imit gesturile studiate de la teatru, simulînd același lucru! ne batem joc de copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Mihai Viteazul, casele noi încalecă hotarul, Zalău Nord stație în afara municipiului, costișe cu turme libere de clădiri, poiana, sub tufe dorm țigani, pungi și hîrtii, iarba verde, bivolița, caprele înaintea vacilor, cirezarul se prăpăstuiește pe drum, întoarcerea în sat, cămașa suflecată pe burtă, fîntîna cumpănă la ghizduri de piatră, smocuri, peretele verde pădurea, doi copii și soacra, ori mama, judecă tu, Nelu totdeauna te dă la urmă! eu, ce să mușc din mustața tunsă scurt, n-am reușit să sap la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
străbatem, cu sate vechi tradiționale, așezate În umbra munților vulcanici, câmpuri terasate cu plantații de legume și orez, etc. Ca pe o tablă de șah se Întind parcelele irigate, bine delimitate, unde bărbați și femei, În picioarele goale, cu pantalonii suflecați până la genunchi, pălărie conică de bambus pe cap, ca la vietnamezi, realizează diverse operațiuni agricole: pregătirea terenului cu ajutorul bivolilor, plantarea firelor de orez În terenul mocirlos, verificarea lanurilor de orez În creștere până la coacere, recoltarea manual, depozitarea apoi a snopilor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Încredere, inovație și colaborare care ne-a permis să ne Înnoim În mod constant economia și să ne ridicăm nivelul de trai. Nu există nici un aspect la lumea plată - nici unul - căruia America să nu-i poată face față atâta vreme cât ne suflecăm mânecile, ne educăm tinerii În modul optim pentru timpul prezent și Îmbogățim secretele rețetei noastre. Dar oare chiar facem asta? Deși următoarele două capitole vor Încerca, tocmai, să răspundă la Întrebare, să vă dau de pe acum un indiciu: răspunsul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
eu), și cu toate că soba de gaz continua să ardă. Mă pregăteam să aprind focul în cămăruța roșie, când Rosina m-a întrerupt. Ședea cocoțată pe scaun, cu un genunchi ridicat la bărbie, și purtând niște pantaloni largi de pânză albastră suflecați peste niște cizme din prelată albastră, și o bluză oarecare în dungi albastre și purpurii, strânsă în talie cu un cordon îngust. Arăta indolent\, practică, prădalnică, uimitor de tânără. Ochii negri, pătrunzători, sașii, mă priveau cu un amuzament acaparator. Părul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și țintuită de o stâncă. Acum că-l priveam prin binoclu, am constatat că nepoftitul meu cățărător era un băiat, sau mai curând o făptură aflată la acel stadiu imprecis de eflorescen]ă a bărbăției timpurii. Purta niște pantaloni cafenii, suflecați până la genunchi, și un maiou alb, rotund la gât, cu ceva scris pe piept. Avea o față osoasă, de o paloare pistruiată care-i punea în lumină trandafiriul aproape dulceag al buzelor întredeschise. Părul blond-roșcat, mai curând încâlcit decât buclat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
latre și-i auzeam ghearele zgâriind interiorul ușii. Ben ne aruncă o privire, apoi intră în bucătărie, lăsând ușa deschisă. M-am dat un pas îndărăt, apucând brațul gol al lui Hartley și încercând s-o trag după mine. Își suflecase mânecile bluzei și brațul îi era catifelat și cald, ca brațul unei fete tinere - încă nu îmbătrânise. Ne găseam acum amândoi în afara ușii. — Hartley, scumpo, iubito, dragostea mea, vino cu mine, acum, în clipa asta, alergăm pe deal în jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să vină și el. • nume predicativ, în structura predicatului analitic: „Multe sunt de făcut și puține de vorbit, dacă ai cu cine te înțelege.” (I. Creangă) • circumstanțial: „Fata care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, își suflecă mânecile...” (I. Creangă) „Când punea mama laptele la prins, eu (...) de pe a doua zi începeam...” (I. Creangă) „Ocazia e iute la fugă și leneșă la întors.” (M. Eminescu) Caut apă bună de băut. • complement: A dat de băut la toți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
devine vânător. Acum ambii pasează încercând sa se apropie cat mai mult de unul dintre ceilalți jucători pentru a atinge pe careva cu mingea. Fiecare jucător atins devine vânător. Nu se admit sărituri peste minge. Cei ce devin vânători își suflecă o mânecă drept semn de recunoaștere. Câștigă cel lovit ultimul. Prima variantă: tot în careul de 16 m, una dintre echipe execută pase încercând să atingă un jucător al echipei adverse. Orice atingere se notează cu un punct. Nu se
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
până luni, 20 decembrie, cu intenția clara de a fi adoptat de urgență, astfel încât să devină operațional de la începutul anului viitor. Cum rostul rubricii noastre este exact acela de a marca atitudini legate de temele de interes public, să ne suflecăm, deci, mânecile și să purcedem la treaba. Actualul Cod al Muncii este o construcție legislativă care, în spiritul valorilor stângii, pune accentul pe drepturile angajatului și care încearcă materializarea visului regimului Iliescu de a realiza o "economie socială de piață
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ai avut oarece discuții pe teme electorale, dar până la urmă ați devenit buni prieteni. Iată cam ce spune el: „ ... prezidentul sună Clopoțelul și-i îndeamnă toți tăcere să păzească, Căci Părintele Smântână acum vrea să le vorbească. <<Fraților!>> începe-acesta, mânecile suflecând Și potcapul ce-l apasă mai pe ceafă așezând; <<Fraților iubiți, eu știu desigur că voi gândiți ca mine Că-n iubita noastră țară n-ar fi rău să fie bine.>>...” Ne închipuim ce haz ai produs în adunare, spunând
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]