1,070 matches
-
interveni în componența juriului. N-o va face, cu siguranță. Dar nu i-o mai atârnă de nas animalului ăstuia. Este și așa destul de speriat. — Iar în caz că sentința se dă cu diferență de un vot, poate din nou să aducă sufragiile la egalitate... Libo începe să se destindă. Dă drumul unui suspin de ușurare și întinde mâna să aranjeze sulul pe care să-și sprijine ceafa. — ...Și îi stă în putere să adauge votul său pentru a hotărî achitarea. Scribonius renunță
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îi oferă norodului distracțiile cu care s-a obișnuit. Îi ține ocupați ca să aibă pace și liniște, pricepi? Zâmbește mai mult pentru sine: — Ce să-i faci? De când descendenții lui Romulus și Remus nu mai au cui să-și vândă sufragiile, ei, care altădată împărțeau puterea, fasciile, legiunile, totul... ei bine, acest popor nu-și mai dorește astăzi decât două lucruri: pâine și circ... Se oprește și scrutează întunericul din jurul său. Nici un zgomot. Tac amândoi. Nu se văd, dar fiecare simte
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
suma lui doi plus doi că nu-i zece. Dacă încă nu ți-e rușine de nebuniile pe care le făceai pentru ea, să știi că iubirea ta n-a murit cu totul. Ambiția de a străluci este goana după sufragiile proștilor. Ambiția de a nu fi desconsiderat este frica de a nu te oglindi defavorabil în mintea celor inteligenți. Unele femei își iubesc mai mult copiii, altele mai mult bărbatul ori amantul; cu alte cuvinte, unele mai mult copiii actuali
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
copii ai bucuriei, deprinderile sexuale ale seraiului și ale savanei congoleze adoptate de masele emancipate ale New Yorkului, Amsterdamului, Londrei. Bătrânul Sammler cu viziunile lui zăpăcite! Vedea triumful din ce În ce mai mare al Erei Luminilor - Libertate, Fraternitate, Egalitate, Adulter! Iluminism, educație universală, sufragiu universal, drepturile majorității acceptate de toate guvernele, drepturile femeii, drepturile copilului, drepturile infractorilor, unitatea diferitelor rase stabilită, asigurări sociale, sănătate publică, demnitatea persoanei, dreptul la justiție - luptele a trei veacuri revoluționare fiind câștigate În timp ce cătușele feudale ale Bisericii și ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
a-i mulțumi că a salvat Roma. A murmurat o indispensabilă formulă de reprobare, după care a continuat: — Atunci a început o luptă în conclav între cardinalul Farnese și cardinalul Giulio. Cel dintâi părea că se bucură de mai multe sufragii, dar, după încercarea prin care tocmai trecuseră, prinții Bisericii doreau să regăsească în fruntea acestui oraș mărinimia unui Medici. După numeroase rânduri de scrutin, a fost ales prietenul nostru. Imediat a început sărbătoarea pe străzi. Unul dintre primele gânduri ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Și ceilalți eroi autentici din O noapte furtunoasă au predecesori în teatrul lui Alecsandri. Astfel, Rică Venturiano are asemănări cu Iorgu de la Sadagura. S-a mai observat că accentele caragialești devin frecvente în comedia politică. Venturiano cere la gazetă introducerea „sufragiului universal”, care este înțeles de Ipingescu ca „sufragiu”, „om care servește masa”, așa cum înțelege și Gheorghe al Saftei în Rusaliile sau satul lui Cremene. Deviza „vox populi, vox Dei” pronunțată deformat de Rică Venturiano „box populi, box Dei” este și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
au predecesori în teatrul lui Alecsandri. Astfel, Rică Venturiano are asemănări cu Iorgu de la Sadagura. S-a mai observat că accentele caragialești devin frecvente în comedia politică. Venturiano cere la gazetă introducerea „sufragiului universal”, care este înțeles de Ipingescu ca „sufragiu”, „om care servește masa”, așa cum înțelege și Gheorghe al Saftei în Rusaliile sau satul lui Cremene. Deviza „vox populi, vox Dei” pronunțată deformat de Rică Venturiano „box populi, box Dei” este și lozinca preferată a personajului lui Alecsandri, Clevetici, autorul
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
orașului erau pustii, orice negustor de oarecare notorietate „emigrase”. șahul n-avea altă posibilitate decât să cedeze. Pe 15 august, la mai puțin de o lună de la Începutul bast-ului, el anunță că vor fi organizate alegeri, spre a desemna, prin sufragiu direct, la Teheran, indirect, În provincii, o adunare națională consultativă. Primul parlament din istoria Persiei s-a reunit În data de 7 octombrie. Ca reprezentat al său, șahul trimise, cu chibzuință, un opozant vechi, pe prințul Malkom Khan, armean din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
o întreprindere de încadrat geamuri și care, cu prețul renunțării la principiile avute, șia depus candidatura pentru președenția noului Partid Esperanto de Dreapta, stânga fiind mai puțin utilizabilă în urma unui accident vascular. Deci întrunind mai bine de 26,5686666 % din sufragii pentru această nouă realitate, am înaintat Primăriei cererea de triplă triplă inscripționare a ușii blocului cu litere și cifre în română, esperanto și arabă. Ultima scriere își are motivația, după cum lesne ați ghicit, în tot mai accentuata reprezentativitate a angrosiștilor
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Parisul, în mijlocul luptelor sociale și politice Parisul nu poate fi ocolit cînd se pune problema unei ambiții naționale. Jacques Chirac și-a construit în parte imaginea politică în calitate de primar al Parisului, fiind, în plus, primul primar ales, în 1977, prin sufragiu universal, după reforma fundamentală din 1975. Statutul anterior al Parisului constituie de altfel o demonstrație prin absurd a importanței simbolice a orașului: de la crearea sistemului comunal, la izbucnirea Revoluției din 1789, sfidarea capitalei de către puterea politică nu s-a dezmințit
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
20, dintre care toate, mai puțin arondismentul 3, fuseseră cruțate de hemoragia demografică din perioada 1982-1990. Consilii de stînga sînt desemnate și în arondismentele 2, 6, 9, precum și în foarte simbolicul arondisment 16. Acest rezultat fusese obținut cu 39 % dintre sufragiile exprimate pentru ansamblul capitalei. Încă o dată, Parisul se găsește în opoziție cu majoritatea guvernamentală. În 2001, Municipalitatea basculează spre stînga odată cu ascensiunea sensibilă a voturilor socialiste, comuniste și verzi, care se apropie de pragul majorității absolute cu 49,6 % din
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
dobîndite în 1995 nu este pierdut. Numărul lor se dublează: li se adaugă arondismentele centrale (2, 4 și 9) și arondismentele periferice din sud / sud-est (14, 13 și 12). Cu 318 099 voturi, dreapta depășește stînga la mustață (313 075 sufragii, o diferență de 5 024 voturi). Victoria finală a Partidului Socialist și a aliaților săi se datorează creșterii nete a numărului de voturi obținute, dar și unei legi electorale care, adăugînd o fărîmă de proporționalitate sistemului majoritar, oferă o primă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
alegerii noului primar. O tendință confirmată Succesele electorale din iunie 2002 nu au fost doar un foc de paie. La alegerile regionale și cantonale din martie 2004, stabilitatea stîngii este din nou confirmată la Paris: ea însumează aici 43 % din sufragii, în timp ce scorul său național este de 40 %. În schimb, extrema stîngă se descurcă mai puțin bine în capitală (3 % față de 4,9 %), iar Frontul Național înregistrează rezultate clar mai slabe (8 % față de 15 %). Al doilea tur al acestor alegeri marchează
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
atunci avea cheea iadului, putea face cu dracii or - ce ). 340 {EminescuOpVI 341} {EminescuOpVI 342} {EminescuOpVI 343} Femeea strașnic s-o înfricoșat de dânșii. Da băietul mehenghiu îndată s-o priceput. - Masă vrem și vin bun. Îndată o venit niște sufragii și-o pus masa, și ce n-o pus! și după ce-a ospătat ei bine, a strâns aceia și s-a dus. - Ei, mamă! Cheea asta o strâng eu. Acu se făcuse holtei, bun de - nsurat. -- Mamă, eu am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu știu unde eram, că căutam s-aprind lumânarea și nu găseam, și nu era nici pat, nici nimica. - Ați visat. - Da cum dracu, tată, că iacă buricele mi-o înghețat la degete. - Eu nu-mi simt spatele. - Ce n-ați zis sufragiului s-aprindă focul? Nu va mai fi nimică. A doua sară, iar șterge cheea. Vine iar. - Ce vrei, stăpîne? - Vreu să te duci să-i pui pe ginerele împăratului într-o movilă de omăt, când a dormi și pe mireasă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
el să poată pune mâna pe dânsul, că el, cât era de vrăjitor și strașnic, da el avea numa v-o doi draci, da ista cheia iadului o avea. Da el punea cheea ceea totdeuna pe-o sobă și numai sufragiul știa de dânsa. Da sufragiul nu prea ave minte destulă-n cap. Iaca s-a luat el cu Fata - mpăratului la primblare. Da vrăjitorul a luat o mulțime de chei nouă și frumoase, altele de aur, de aramă, de argint
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe dânsul, că el, cât era de vrăjitor și strașnic, da el avea numa v-o doi draci, da ista cheia iadului o avea. Da el punea cheea ceea totdeuna pe-o sobă și numai sufragiul știa de dânsa. Da sufragiul nu prea ave minte destulă-n cap. Iaca s-a luat el cu Fata - mpăratului la primblare. Da vrăjitorul a luat o mulțime de chei nouă și frumoase, altele de aur, de aramă, de argint ș-o început a striga
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vrăjitorul a luat o mulțime de chei nouă și frumoase, altele de aur, de aramă, de argint ș-o început a striga pe la poarta ginerelui împăratului. - Cine-mi mai dă chei ruginite că-i dau de cele de aur? Și sufragiul nu prea ave multă minte-n cap, o gândit să dea cheea ceea și să iee una de aur, că mai bine a prii stăpînu - său. Ehei! și când i-o luat [cheea, i-o luat] saracul, toată puterea lui
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pune mâna pe capul femeei tale ș-are să ți-o omoare. Decât când a auzit el așa, of! numa tremura! Și se duce omul cel de fier. Acu el își gătește iartaganul și când vine-n casă vrăjitorul, pune pe sufragiu și îl desbracă-ndată, ș-adevărat găsește - un cuțit mare, știi ca un chip de cosor, și-l ia cu iartaganul și-l face bucățele. Acu era cu deplin fericiți. Acu saracul nu mai știa ce-i durerea, cum știa-nnainte și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dânsul. Și ploua afară. Și vrute și nevrute a trebuit să-l îmbie să mîe - acolo. Dormind el, de câte - ori s-a trezit, de atâtea ori a găsit o pungă de bani sub cap. A doua zi dimineață când a venit sufragiul să-i dee de spălat, după ce-a mântuit de spălat i-a pus în mână v-o douăzeci de galbeni bacșiș. Aleargă la dânsa sufragiul, Da ea zice: - Bre! de unde are omu aista atîte parale? Vine la dînsu-n casă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
găsit o pungă de bani sub cap. A doua zi dimineață când a venit sufragiul să-i dee de spălat, după ce-a mântuit de spălat i-a pus în mână v-o douăzeci de galbeni bacșiș. Aleargă la dânsa sufragiul, Da ea zice: - Bre! de unde are omu aista atîte parale? Vine la dînsu-n casă și zice - așa: - Eu te-oi lua de bărbat dacă mi-i spune de unde ai atâția bani. El zăluzise și i-o spus prostul. Da ea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
banii ce-i rămăsese mai toarn-un bal strașnic. Da ea aleargă ca să mai vadă de unde are bani. - Din mănunchiul ist de flori. El i-l dă. Ea mirosind se face măgăriță. El o lasă măgăriță și ese din casă. Așteaptă sufragiul să iasă stăpâna afară. - Nu-i! - Mare păcat. - Când se duce-n casă, o găsește măgăriță. Se-ntoarce ș-o ia de-acolo și pornește călare pe dânsa. Îi dă fân să mănânce (că măgăriță, da inima, de om). Ea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-a făcut de bogat acu, de-a ajuns veste pân la - mpăratul. Atâția bani avea el, de-o semănat ș-o crescut grâu de aur. Acu-mpăratul a auzit că are un lan de aur ș-o trimis doi sufragii să-i dee sămânță, să semene și-mpăratul. - Să spui împăratului că nu vreau să-i dau, să văd ce mi-a face. Împăratul când a auzit așa, strașnic s-o mâniat ș-o gătit oștire, să se ducă cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nevastă, iară de amândouă lăturile mesei cei lungi ședeau deosebiți oameni, fiecare caracteristic în felul său. Vechilul moșiilor, un om cu fața arămie și cu barba castanie, își ațintea cu lăcomie ochii verzi la felurile de bucate ce le aducea sufragiul și-și ștergea degetele de surtuc or de vestă, nicicând de șervetul curat ce sta-naintea lui. Un văr al boierului, cu părul roșu amestecat cu vițe albe, cu fruntea mică și cu ochii ca zărul, își răsucea mustățile de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un foc de paie. Toate alegerile, toate actele vieții cotidiene, munca, iubirea, căutarea adevărului, lectura unui jurnal și așa mai departe, devin tot atîtea plebiscite în numele conducătorului. Autoritatea lui, deținută prin consimțămîntul maselor și după aceea extorcată, are la bază sufragiul universal, adică are o formă democratică. Să nu uităm că și Hitler, și Mussolini au devenit șefi de guverne în urma unor alegeri obișnuite pe care ulterior le-au transformat în lovituri de stat. Pe scurt, în toate aceste cazuri anarhia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]