330 matches
-
a le putea sesiza rațiunea de a fi și unitatea. Capitolul VI Concluzie I Să ne întoarcem pentru ultima dată la hipnoză. Tot bagajul de noțiuni și ipoteze despre care am discutat pînă aici se inspiră din ea. De pildă, sugerarea unei idei sau a unui gest a se crede nemuritor sau a intra-n foc se exercită prin intermediul unei vieți mentale automatice și nu datorează nimic logicii, raționamentului. Ideea sugerată pe un ton ferm și fără drept de apel declanșează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
l-a caracterizat întotdeauna pe Holban. Putem remarca cu destulă ușurință lipsa dialogului care i se pare „pueril” autorului. Și poate tocmai de aceea în roman dialogul este utilizat numai în confruntările directe dintre cei doi protagoniști, ca modalitate de sugerare a absurdului și lipsei de maturitate a „jocului” pe care îl practică la infinit. Dacă dialogul lipsește aproape în totalitate din cuprinsul romanului, nu același lucru îl putem spune despre descriere. Descrierea pe care o cultivă autorul Ioanei nu este
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
angajați în realizarea asistenței familiale în România, cel mai sensibil și important termen mi se pare a fi cel din mijloc. E adevărat că există și o modalitate mai puțin costisitoare de asistență psihosocială a familiei, și anume implementarea sau sugerarea de autoterapie, în care, într-un anumit grad, se înscrie și lucrarea de față. Dar dacă cunoașterea unor principii generale de studiere, interpretare și asistență a grupului familial poate oferi puncte de sprijin pentru (auto)tratarea cazurilor concrete, problemele psihosociale
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
activă prin colaborare. Asigurarea instrumentelor pentru învățarea independentă. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Organizarea de acțiuni diferențiate, sarcini, strategii. Promovează, incită • Formularea de întrebări-problemă, ipoteze. • Prezentarea de sarcini, conflicte cognitive, cazuri. • Utilizarea de erori, dificultăți ca noi provocări. Sugerarea construcției de soluții, proceduri, modele. Căutarea de date în mai multe surse, compară, interpretează. • Motivarea educaților prin propunerea de scopuri, avantaje. • Valorificarea curiozității epistemice, a așteptărilor cognitive. • Stimularea verbalizării modului de argumentare logică. • Prezentarea de sarcini ca situații problematice pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reflecții, exemple, soluții. • Includerea sarcinilor în context, în experiența anterioară. • Oferirea de puncte de sprijin, oportunități, situații, suporturi. • Desfășurarea explorării directe, a rezolvării sarcinilor, a utilizării modelelor. • Efectuarea conștientă a procesărilor mentale, a autoevaluării. • Sesizarea obstacolelor, limitelor, cu sprijinul metacogniției. • Sugerarea de operații, instrumente, modele, scheme, procedee fără a explica, a demonstra. Desfășurarea relațiilor de comunicare și colaborare, dezbatere, negociere, ajungerea la consens. Comunică, moderează • Provocarea dialogului în procesul cunoașterii, rezolvării situațiilor problematice. • Utilizarea diferitelor tipuri de limbaje pentru alternare. • Prezentarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ci se transformă prin aprofundarea interactivității la alt nivel: se oferă cu tact o intervenție de sprijin, de îndrumare în prevenirea erorilor, în alegerea alternativelor, în aplicarea criteriilor de succes, în raportarea la propriile particularități, în depășirea momentelor critice, în sugerarea de noi soluții și procedee, în oferirea de modele variate, în facilitarea condițiilor pedagogice de afirmare, în obiectivizarea aprecierilor, în corectarea unor sechele sau efecte ale greșelilor educative anterioare sau în reeducarea pentru recuperarea psihosocială (în cazul problemelor delincvenței juvenile
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a experienței cognitive, a infor • Prin codificare sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente mațiilor în memorie: • Esențializarea, • Sistematizarea logică, • Eliminarea detaliilor, punctelor slabe • Sugerarea de noi abordări, explorări • Prin echilibrare, combinare a sistemelor mnezice: memorie senzorio-perceptivă, memorie de scurtă durată (de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie procedurală, memorie de lungă durată. • Prin organizare și procesare mentală a celor stocate: atribuiri de note esențiale, formulare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau surse, aplică proceduri de căutare și înțelegere, generalizează după dezbatere în grup, efectuează noi aplicații și reflecții critice, chiar și în alte contexte. • Punctele de sprijin (schelele construcției) date privesc: facilitarea condițiilor, motivarea acțiunilor, actualizarea experienței anterioare, flexibilizarea activității, sugerarea de alternative, punerea în diferite situații și contexte, sprijinirea comunicării și colaborării sau a formulării de ipoteze sau a afirmării metacogniției sau a sugerării de deschideri noi. • Situații constructiviste facilitate: de integrare în experiența anterioară, de rezolvare prin comparare a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Punctele de sprijin (schelele construcției) date privesc: facilitarea condițiilor, motivarea acțiunilor, actualizarea experienței anterioare, flexibilizarea activității, sugerarea de alternative, punerea în diferite situații și contexte, sprijinirea comunicării și colaborării sau a formulării de ipoteze sau a afirmării metacogniției sau a sugerării de deschideri noi. • Situații constructiviste facilitate: de integrare în experiența anterioară, de rezolvare prin comparare a diferite contexte, de inițiere în cunoașterea științifică, de schimbare a perspectivei de abordare a sarcinii, de analiză a diferențelor între interpretări date, de rezolvare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
puțin lucru. Aduci omagii Orizontalei, Crucii, Oblicei, Scrisului și Imaginii, Golului din pictură și Mâinii binecuvântate Înțelegând-o pe dinăuntru, datorită cine știe cărei chimii psihice personale, te închini artei Orientului. Câți o pot face? „Compoziția“, scrii tu, „devine un loc al sugerării prin forme a unei semnificații, care să dea de gândit privitorului“. Ai pus degetul pe adevărul fundamental al Artei, Ioane, l-ai subliniat în continuare și ți-ai zidit cartea pe el. Nu mă pot abține să-ți mulțumesc pentru
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
sfera de acțiune în zona mediană. Dar lucrul cel mai important se leagă de dinamismul liniilor și formelor cu orientare oblică în imagine. Marii creatori știu să folosească cu iscusință orientările oblice atunci când caută să dea viață și dinamism imaginii. Sugerarea mișcării de către oblice face ca formele să fie simțite într-o singură mișcare potențială, o încordare din care așteptăm să pornească acțiunea. Compozițiile cu linii, suprafețe sau volume orientate oblic dau naștere la multiple combinații, iar starea de tensiune depinde
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
aspiră spre înălțimi, spre cer, sau cu dominantă orizontală, care accentuează apăsarea și presiunea unei existențe mediocre. Dar aceste goluri pot fi transparente, opace sau zăbrelite și cu fiecare formă nouă semnificația imaginii se schimbă. Compoziția devine un loc al sugerării prin forme a unei semnificații, care să dea de gândit privitorului. O deschidere reprezintă o șansă de comunicare și ea nu trebuie ratată. Privind pictura metafizică a lui Giorgio de Chirico, înțelegem că fiecare gol trebuie să fie plin de
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
liniilor curbe și contracurbe. Aspectul vălurit, melodios al acestor cărări în imagine are o eleganță care poate ajunge la frivolitate. Liniile înfloresc în compoziție și îi dau o factură muzicală, destinsă, grațioasă. Dar comentariile de până acum au vizat doar sugerarea bidimensională prin trasee egale, monotone, fără schimbări de duet pe parcursul liniei. Cu totul alt aspect are imaginea atunci când își propune să sugereze și a treia dimensiune, adică să spațializeze formele. Aici intervin elementele de perspectivă care se adună, adică tind
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
formele care se înfruntă cu furie. Prin mișcări avântate ale mâinii el fixează din câteva trăsături de penel, fără reveniri, acest dialog dramatic. Neîncorsetate de descriptivism, linia și forma se dezlănțuie sălbatic în imagine. Privitorul înțelege că această artă înseamnă sugerarea unei realități în mișcare și nu descrierea ei. Picasso ne fixează pe retină, pentru totdeauna, imagini care ne îmbogățesc muzeul imaginar. Din această călătorie în lumea liniei înțelegem că lumea formelor se ordonează stilistic și compozițional după tema aleasă, iar
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
poetică, chiar paradoxală. Analogia fantastică se înaintează soluții năstrușnice, îndrăznețe. w Sinectica vizuală (după Van Gundy) Sinectica vizuală a fost dezvoltată de Geschka, Schaude, Schlicksupp la institutul Battelle în Frankfurt, Germania. Deși a fost inițial construită ca un ajutor pentru sugerarea analogiilor în timpul întâlnirilor de sinectică, această metodă poate fi folosită ca o metoda de generare a ideilor și este potrivită pentru uz atât de către indivizi cât și de către grupuri. Mecanismul de bază implicat constă în utilizarea imaginilor (de ex: postere
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
accentuând partea mediană, dar formează și o grilă de vectori excentrici care se intersectează în alte unghiuri drepte. Dimensiunea în lungime a unei camere creează mai degrabă o simetrie axială decât una centrală. Axa spațială introduce un factor temporar prin sugerarea mișcării direcționate. Funcția inegală a pereților este de asemenea subliniată. Pereții mai scurți servesc ca bază de plecare sau ca țintă de care depinde direcția mișcării în cameră, iar doi pereți alungiți constituie patul lateral al unui canal. Diferența dintre
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Tineretului, 1957; "Versuri", E. P. L., 1967; "Transfigurări", E. P. L., 1969; "Umbra faptei", Editura Cartea Românească, 1973. Doina Sălăjan a editat cinci volume de versuri și este o poetă remarcabilă, sensibilă, cu o largă pastă impresionistă în pictura peisajului și în sugerarea i edenului, a tăcerii și a liniștii: "Un verde gras ca pasta se întindea pe dealuri,/ Fluid precum o apă se liniștea pe foi./ Departe, ca o pâclă se subția-n albastru,/ Aproape ca veninul în ierburile moi." Uneori, este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sentimentelor și a dorințelor celui sortit morții, exprimându-și astfel cea mai adâncă durere. O serie de patru gerunzii așezate în rimă, având ultima silabă accentuată ("lăcrimând", "alergând", "întrebând", "zicând"), vin să sporească tonul grav, încordarea și disperarea permanentă prin sugerarea unei acțiuni continue, în plină desfășurare. VI. Prin toate aceste elemente de formă, autorul anonim a reușit, într adevăr, să realizeze prin balada "Miorița" capodopera literaturii noastre populare. Dacă la acestea se adaugă simplitatea subiectului, a cărei compoziție realizează o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o tristețe armonioasă.../ în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-/ Cîntau clare sărutări.../ Larg, miniatură de vremuri viitoare...” 16) Aproape fiecare vers e o frază dintr-o astfel de cronică. Totul e argumentat în vederea sugerării farmecului, purității, voioșiei, langurosului („o tristețe armonioasă”), promisiunilor de fericire (erotice). „Alb” e o filă cu impresii de bal, în care cel ce le notează se arată foarte satisfăcut. Balurile reușite („strălucite”, „splendide” etc.) durau pînă în zori, numiți, cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
foarte prezente și utile la diferite niveluri. S-a văzut că informanții 17 contribuiau la elaborarea iluziei referențiale. Încadrarea poveștii poate fi făcută de asemenea mai puțin direct, cu ajutorul indicilor (Ph. Hamon vorbește de "operator tonal") care au drept funcție sugerarea unei atmosfere. Astfel, în deschiderea unei povestiri fantastice, în care frontiera între animat și non-animat este repusă în discuție, nu din întîmplare descrierea este saturată de detalii care antropomorfizează natura și creează un climat de neliniște. Ele servesc de moment
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
privilegiat sub care se așază opera, titlul are o forță emblematică și funcții multiple: cea de individualizare a textului, de anticipare a unui element definitoriu pentru conținutul textului (tema, motivul principal, protagonistul etc.), funcția de precizare a speciei ori de sugerare a tiparului discursiv și, desigur, funcția de captare a atenției lectorului. Referentul titlurilor este de mare diversitate, ilustrând ori ginalitatea scriitorilor, în timp ce modalitățile lingvistice de construire a cuvântului/a sintagmei de intitulare prezintă câteva invariante. - Un termen nominal/o structură
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
intradiegetic; aceste perspective multiple pot fi convergente, determinând un personaj unitar și coerent, sau divergente, având ca efect relativizarea personajului, distrugerea coerenței, până la„pulverizarea“ personajului; - prin autocaracterizare: perspectivă internă, subiectivă; discurs homodiegetic - monolog (interior). Caracterizarea indirectă este o modalitate de sugerare a reliefului moral și psihic al personajului; valorifică tehnica sugestiei spre a confirma sau infirma caracterizarea directă. Modalitățile de caracterizare indirectă sunt: - (pre)numele, porecla (cognomenul) - nivel cu mare potențial de semnificare/de simbolizare - identitatea socială: statutul social, poziționare față de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
substituită de pers pectiva subiectivă a unui personaj focalizator. Astfel, în incipitul descriptiv ce fixează repere spațio temporale (Bucureștiul anului 1909) descoperim treptat, odată cu Felix, strada Antim, casa lui moș Costache (secvențele descriptive au rol în evocarea mediului social, în sugerarea caracterelor și a unor modele existențiale) și, mai ales, personajele care vor intra în viața lui. Reuniunea familială din salonul casei Giurgiuveanu prilejuiește prezentarea personajelor în ipostaze definitorii, surprinderea relațiilor dintre ele, evidențierea tensiunilor conflictuale. În același timp, episodul schițează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de experiențe solitare și intime receptorului pentru ca acesta să fie uimit în legătură cu „locuirea” ființei umane în lume. În vederea realizării acestei intenții, artista construiește spații fluide, imagini care înconjoară și întrupează în mod senzorial-motric privitorul, folosind reprezentarea vizuală ca modalitate de sugerare artistică a echivocului, mai degrabă decât ca o simplă ilustrație. Utilizarea imaginilor virtuale își propune de fapt să reafirme prezența corpului în spațiul artistic simulat, interfața însăși ținând de corporealitate, de intuiție și de visceralitate: Mediul spațiului virtual imersiv nu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imersantului în spațiul virtual, iar prin schimbarea centrului de echilibru al trupului se concretizează schimbarea direcției. Așadar, artista nu recurge la o interfață care implică mâna utilizatorului (de tipul unui joystick, al mănușilor, al bagheteiă din dorința de a evita sugerarea masculină a ideii de control și de stăpânire a lumii create. Această concepție poate constitui un argument în interpretarea lucrărilor sale ca o mostră de feminism (vezi Flanagan, 2002, pentru o astfel de perspectivă asupra lucrărilor saleă. Cadrul natural al
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]