645 matches
-
publicat în Ediția nr. 1139 din 12 februarie 2014. CÂTĂ IUBIRE ... Câtă iubire-am strâns, nedăruită, Câți crini petale-și picurau pe dale, Plângând de dor în palma umbrei tale De câte ori se furișa grăbită Spre alte lumi... Pe trepte abisale Suișului îi fluturai iluzii, Țipând din răsputeri s-audă surzii. Erau, de fapt, doar simple vorbe goale? În câte toamne pârguit-am gândul Îngemănată-n sângeriu de dalii Cu raze blânde, mângâind vitralii Când viile-și musteau, timide, rodul... Și, contemplând
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
meu bătrân. Dans mon vieux village Je te regarde. Je crains que fermant mes yeux, quand je leș ouvrirai tu ne seras plus comme tous ceux qui șont partis. Ils ont été beaucoup, ils șont resté peu et vieux. Je suiș terrifiée en pensant que tous peuvent partir. Tânt des rues désertes, tânt des maisons abandonnées, tânt d'ombres déchirés, tristes, qui ont perdu leurs maîtres. Je rappelle de ceux qui autrefois, criaient, pleins de vie, leș enfants. Ils se șont
DANS MON VIEUX VILLAGE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376265_a_377594]
-
și el, într-un colț al scenei întunecate: “- Cât de puțin îi trebuie unui om ca să fie fericit!” (pag. 130) Ritmul însuși al acestui “jurnal” este, și el, ca un năduf răbdat îndelung. Meandre și volute, curgeri line și învolburări, suișuri și coborâșuri, rotiri, alunecări și rostogoliri, toate acestea compun o melopee la fel de complicată ca viața însăși. Oricât de grea, această viață este, pentru cei mai mulți dintre “eroii” romanului, un infern suportabil. Sau o penitență. Vârsta tânără și exuberantă prin firea lucrurilor
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
sârguință, Adriana scrie versuri, în genere, de confesiune, de stare și sub aerul mărturisirii găsim freamătul căutării echilibrului prin delicatețe lirică. Postat secvențial în timp, între azi și ieri sau viitor, un ego, transformat parcă în secundul observator sinelui, analizează suișurile și coborâșurile unui vector de citire a lumii intr-un mod abstract. “inventez alternative pentru azi pentru mâine sau un imposibil cândva și încă aud în mine povești nespuse” ... Citește mai mult Adriana Butoi- Prescurtarea literei mari- prefață-De profesie filolog
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
sârguință, Adriana scrie versuri, în genere, de confesiune, de stare și sub aerul mărturisirii găsim freamătul căutării echilibrului prin delicatețe lirică. Postat secvențial în timp, între azi și ieri sau viitor, un ego, transformat parcă în secundul observator sinelui, analizează suișurile și coborâșurile unui vector de citire a lumii intr-un mod abstract.“inventez alternative pentru azi pentru mâinesau un imposibil cândvași încă aud în mine povești nespuse”... Abonare la articolele scrise de cristina Ștefan
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
mult decât condamnabili pentru crasa stare de necultură în care se complac. Apoi, în inima și mintea primitivului au apărut primii fiori culturali (muzica și dansul cu care magii și șamanii își condimentau ritualurile religioase). Și așa, târâș-grăpiș, când cu suișuri și când cu coborâșuri, cultura a ajuns în zilele și pe meleagurile noastre postdecembriste, unde e cât se poate de vizibil nu doar că adevărații oameni de cultură se împuținează, ci și că minoritatea acestora este deodată disprețuită și sistematic
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
dragoste dintre Mutsuko și Taura - de Taichi Yamada (o parabolă despre obsesia întineririi și consecințele acesteia, despre teama de moarte și încercarea de a o eluda prin iubire), Alexandra Ardusădan încearcă - și reușește - să țeasă o poveste de iubire, cu suișurile și coborâșurile sale, cu personaje mai mult sau mai puțin obișnuite, personaje ce încearcă febril să iasă din anonimat, să facă față evenimentelor, să supraviețuiască. Lăsând cu greu în urmă o căsnicie eșuată, Harry (soțul Angelei și tatăl lui Bobby
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
nr. 2284 din 02 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Așa ne-a fost destinul; să ne zidim la cruce De vânturi vatra noastră, cea sfântă, strămoșeasca, Între puteri mărețe, anume spre a duce A Crucii dragi povară, ca să ne răstignească. Suișuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate; Am invatat ca-n viața unirea dă putere Căci a venit și timpul când, prin frățietate, Ne-am avântat în luptă,-mplinind a noastră vrere: O Românie Mică, din două principate, Sub Cuza Voievodul
INTREGIRE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378746_a_380075]
-
Încătușată În lanțurile ignoranței, către „strălucirea focului” din afara peșterii, către imperiul valorilor absolute. Domeniul deschis vederii e asemănător cu locuința-Închisoare, lumina focului din ea cu puterea soarelui. Iar dacă ai socoti urcușul și contemplarea lumii de sus ca reprezentând suișul sufletului către locul inteligibilului, ai Înțelege bine ceea ce nădăjduiam să spun... Opiniile mele Însă acestea sunt, și anume că, În domeniul inteligibilului, mai presus de toate este ideea Binelui, că ea este anevoie de văzut, dar că, odată văzută, ea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
posibile, iar o precondiție a evitării lor e să știi ce e cu ele. Am redat mai sus câteva frânturi de „psihologie” din Pateric. Mai sunt valabile aceste gânduri? În mod sigur da. Pentru că omul a rămas același, cu aceleași suișuri și coborâșuri. Pentru că, În materie de progres spiritual, nu există limite și mai ales pentru că au existat cândva niște fini cunoscători ai condiției umane care au dorit să o Înalțe cât mai sus. 10.8. Învierea e În fiecare dintre
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
al istoriei și civilizației, al obiceiurilor și datinilor din regiune, am avut contribuții personale, înscrise în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, pe linie diplomatică în cadrul importantelor acțiuni de politică externă românească în relațiile cu statele arabe. Gânduri și fapte personale în suișul și coborâșul din raporturile României cu țările din Orientul Mijlociu (spre aducere aminte) VASILE PRUNĂ* Summary The present article represents a personal recollection of moments invested with a particular signification in a career of over three decades in the Romanian diplomacy
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
520 de milioane de locuitori, cu Uniunea Europeană 27, reprezentând 4.646 milioane kilometri pătrați și o populație de 483 milioane locuitori. Evoluția raporturilor UE America Latină și Caraibe, înscrisă pe parcursul ultimilor 50 de ani, a fost sinuoasă și dificilă, marcată de suișuri și coborâșuri, de succese și eșecuri. Sfârșitul "Războiului Rece" a adus cu sine schimbări semnificative în relațiile Est-Vest, dar pe relația Nord-Sud au continuat disparitățile și obstacolele pentru dezvoltare. Ca atare, dialogul UE -America Latină și Caraibe nu a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
diplomației române în negocierile pentru încetarea conflictului din Vietnam. Sprijinul acordat de România în obținerea victoriei finale Dr. Lucian D. Petrescu 223 Diplomația română, promotoare a colaborării, cooperării și păcii în Orientul Mijlociu Aurel Turbăceanu 232 Gânduri și fapte personale în suișul și coborâșul din raporturile României cu țările din Orientul Mijlociu (spre aducere aminte) Vasile Prună 262 Momente ale relațiilor româno-iraniene în deceniul al VII-lea al secolului al XX-lea Ladislau Mosoni 277 Geopolitica resurselor naturale în Bazinul Caspic și Asia Centrală
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
l'herméneutique et de la traductologie est le texte 190, et, plus précisément, le(s) sens qui se dégage(nt) d'un texte à traduire. Pourtant, ce sens est, le plus souvent, diffus et sujet à de multiples interprétations : Je ne suiș jamais sûr en dernier regard d'avoir saisi le sens du texte de départ et jamais maître, au demeurant, du sens du texte d'arrivée qui, pour leș mêmes raisons, est susceptible de lectures multiples. Polysémie au départ, polysémie à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'expression d'une crise d'identité : " L'acte orphique, en tânt qu'archétype lyrique, n'est rien d'autre que le résultat d'une crise d'identité, la quête perpétuelle de ce que je sens être plus que je ne suiș, moi, la quête de celui que je suiș dans mon appartenance et dans l'appartenance du monde, mon être à moi dans son essence transcendante.845 Lucian Blaga fait pârtie des écrivains qui trouvent dans l'écriture la seule méthode
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
acte orphique, en tânt qu'archétype lyrique, n'est rien d'autre que le résultat d'une crise d'identité, la quête perpétuelle de ce que je sens être plus que je ne suiș, moi, la quête de celui que je suiș dans mon appartenance et dans l'appartenance du monde, mon être à moi dans son essence transcendante.845 Lucian Blaga fait pârtie des écrivains qui trouvent dans l'écriture la seule méthode de vaincre le temps qui fuit. Îl a
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction, Veturia Drăgănescu-Vericeanu remarque, d'un côté, la présence de la rime dans certains poèmes et, de l'autre côté, la tournure des phrases et le vocabulaire polysémique : En roumain, la tournure des phrases a une construction surprenante que je me suiș efforcée de garder jusqu'à l'extrême limite du possible. Le vocabulaire, lourd de sens, même sous un aspect des plus simples (sic !), demande à être manié subtilement. Le contact avec la nature est saisissant, illimité dans le temps et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
imaginer que mon objectif était de proposer une version encore meilleure que celles déjà existantes, d'autant que j'avais le double avantage d'être de langue maternelle français et poète. Telle n'était pourtant pas mă motivation. Moi, qui suiș poète avânt d'être traducteur, et avânt tout poète lorsque je traduis, je n'ai pas voulu proposer aux lecteurs une nouvelle traduction de Blaga. À vrai dire, c'est essentiellement pour moi que je me suiș lancé dans ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
motivation. Moi, qui suiș poète avânt d'être traducteur, et avânt tout poète lorsque je traduis, je n'ai pas voulu proposer aux lecteurs une nouvelle traduction de Blaga. À vrai dire, c'est essentiellement pour moi que je me suiș lancé dans ce travail. Parce que je sentais qu'une connaissance plus intime de ce poète, de l'intérieur même de son œuvre, enrichirait mă propre poésie et, en même temps, qu'elle nourrirait mon âme, comme celle des milliers d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ai été, semble-t-il, deux fois : traître à la théorie stylistique de Blaga et donc à să poésie, définie par lui-même comme indissociable de la langue roumaine ; traître, enfin, dans tous leș cas la formule est bien connue dès lors que je suiș traducteur. "1239 L'élément qui " disculpe " Poncet dans să démarche traductive est le fait que Blaga a été, à son tour, traducteur, " et non le moindre, puisqu'il est l'auteur de la plus lumineuse traduction en langue roumaine du Faust
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
illustre, le plus probablement, le sentiment d'incomplétitude devant l'immensité du monde. Sunt mai bătrân decât tine, Mama, ci tot așa cum ma știi [...]. De ce m-ai trimis în lumina, Mama, de ce m-ai trimis? (Scrisoare) (Blaga, 2010 : 118) Je suiș plus vieux que țoi, Mère, et pourtant țel que tu me sais [...]. Pourquoi m'as-tu envoyé dans la lumière, Mère, pourquoi m'as-tu envoyé ? (Lettre) (Miclău, 1978 : 285) Le poète s'adresse à une Mère générique, une sorte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction du poème Călugărul bătrân îmi șoptește din prag (Le vieux moine, me parlant baș de son seuil) (sans parler de la virgule du titre)1419, *" quelque passant, trèsjuste-et-trèsbon ", dans la traduction du poème Fiu al faptei nu sunt (Je ne suiș pas le fils de l'œuvre)1420 ou *" le vent qui tout seul se déclanche " et *" dans leș profondeur ", dans la traduction du poème Pasărea sfântă (L'oiseau sacré).1421 Une autre coquille est la présence du tiret au lieu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la nuit, țes paupières je leș sens palpiter. (Fièvre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) [...] și-aș apare năvalnic și liber cum sunt, pământule sfânt. (Dați-mi un trup, voi munților) (Blaga, 2010 : 77) [...] et j'apparaîtrais envahisseur et libre țel que je suiș fait, terre sacrée. (Vous, leș montagnes, donnez-moi un corps) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 107-109) De nicăieri pământul nu m-a chemat. Sunt blestemat! (Cuvântul din urmă) (Blaga, 2010 : 129) Nulle part la terre ne m'a appelé. Maudit j'ai été. (La
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
surprend parfois le lecteur par des rimes inédites, même și leș vers source ne riment pas : Între răsăritul de soare și-apusul de soare sunt numai țină și rană. (Psalm) (Blaga, 2010 : 104) De l'aube au crépuscule je ne suiș que fange et blessure. (Psaume) (Stolojan, 2010 : 25) En revanche, dans le cas d'autres poèmes à vers apparemment libre, mais qui, à un certain moment, présentent des rimes inattendues, Sanda Stolojan ignore leș sonorités, peut-être par crainte de ne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nous la mettons en parallèle avec la version de Paul Miclău : Cap aplecat Tête inclinée Tête penchée Mă îndemn să fiu și o clipă mai sunt. Undeva pe câmp a murit fratele vânt. Je m'incite à être et je suiș encore un instant. Quelque part dans leș champs expire mon frère le vent. Je m'efforce d'être et je suiș encore un instant. Dans le champ quelque part est mort mon frère le vent. Toamnă sângerează peste un mers
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]