1,460 matches
-
în fortărețele și tranșeele franceze. Desay își conduce soldații către o misiune ce se dovedește a fi, treptat, un drum fără de întoarcere. Obiectivul lor este un fort pierdut în deșert, amenințat de rebeli. Mitul Legiunii se hrănește din această încăpățânare suicidară cu care membrii ei se agață de ordinele primite, dincolo de rațiune și dincolo de propriul lor instinct de conservare uman. Dupa marșuri epuizante și lupte de gherilă, fortul din deșert își dezvăluie secretul. Legionarii pășesc în incinta dominată de imaginea cadavrelor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fi descifrate cu adevărat de europeni. Pe acest fundal se desenează și efigia enigmatică a unui războinic german ce duce până la capăt, până la capitularea patriei sale, o luptă ce sfidează rațiunea și păstrează, în nebunia ei, o doză de noblețe suicidară - Paul von Lettow-Vorbeck. Nici odată învins, niciodată supus de trupele imperiale britanice, trecând din Tanganyka spre Mozambic și rătăcind cu corpul său de askari, Lettow este una dintre imaginile cele mai puternice și memorabile ale războiului ce aduce Africa în mijlocul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cea din care pornește expediția de salvare a Terrei. Alături de alți doi companioni, Rosales explorează limitele curajului său. Singuri în spațiul cosmic, apăsați de perspectiva extincției propriei lor case îndepărtate, oamenii reafirmă, prin opțiunea deliberată pe care o fac, solidaritatea suicidară care îi ridică deasupra instinctului egoist al supraviețuirii. Distrugerea planetei Kurno este actul de sacrificiu ce redă Pământului speranța sa. Ca și în Ciuma lui Camus, moartea capătă sens doar în măsura în care se împotrivește morții absurde și imperiului ei fără de chip
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
intra rea în lumea adevăratei vieți. În Spania fiind, Corto nu se despărțea de o ediție prăfuită și mediocră din poemele în proză ale lui Nerval - atunci când mitralierele se porneau și asalturile se succedau, coregrafie ucigașă, Corto recitea, detașat și suicidar, Aurelia lui Nerval. Și aceasta poate pentru că simțea că, asemenea lui Nerval, și pe el îl astepta un secret imposibil de rostit dincolo de perdeaua de ivoriu a somnului. Și aceasta poate pentru că simțea că din această a doua viață, atât
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică / 56 Capitolul 4: Suicidul între adevăr și eroare / 63 4.1 Abordarea psihologică și medico-legală a suicidului / 64 4.2. Caracterul psihologic al suicidului / 66 4.3. Tipologii de acte suicidare / 68 Bibliografie / 75 Introducere [...] da, e foarte greu, pare-se, să înțelegi o faptă criminală, judecând-o numai după anumite puncte de vedere, pe baza unei concepții prestabilite, căci filosofia unei fapte e cu mult mai dificilă decât s-ar
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
moment de tensiune afectivă sau de perturbare a conștiinței". Etimologic, suicidul inseamna "ucidere de sine însuși" (lat. sui = de sine, pe sine; caedere = a ucide). Ca termeni sinonimi se folosesc: autoagresiune, autokirie, autoliza etc. Din punct de vedere psihosociologic, fenomenului suicidar i se acordă semnificații multiple, ca aceea a urmării singurătății, a răzbunării, ca ultima sau unica soluție a unei situații intolerabile, înlăturării dependenței. O alta semnificație este aceea a menținerii onoarei; se consideră că suicidul poate fi sursa de ușurare
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ori a schimbării rolului social. Reacția catastrofală a individului exprimă neputința de a se adapta la situația dată; ultimul eșec al existenței se transformă în eșecul vieții, fapt ce poate constitui un moment de ruptură, o criză de sens, gestul suicidar nefiind o opțiune, ci mai degrabă negarea totală a posibilităților de a alege. Fiind o tulburare a instinctului de conservare, suicidul se prezintă ca o realitate complexă a carei fenomenologie poate lua forme diverse: * conduite suicidare având ca variante suicidul
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
criză de sens, gestul suicidar nefiind o opțiune, ci mai degrabă negarea totală a posibilităților de a alege. Fiind o tulburare a instinctului de conservare, suicidul se prezintă ca o realitate complexă a carei fenomenologie poate lua forme diverse: * conduite suicidare având ca variante suicidul propriu-zis, tentativa de suicid, sindromul presuicidar și ideile suicidare; * echivalente suicidare autorăniri, anomalii de conduita (simularea unei boli, refuzul ingrijirii medicale, unele renunțări la viața socială, abandonarea rolului social, diverse toxicomanii, alcoolism), accidente de supărare dintr-
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a posibilităților de a alege. Fiind o tulburare a instinctului de conservare, suicidul se prezintă ca o realitate complexă a carei fenomenologie poate lua forme diverse: * conduite suicidare având ca variante suicidul propriu-zis, tentativa de suicid, sindromul presuicidar și ideile suicidare; * echivalente suicidare autorăniri, anomalii de conduita (simularea unei boli, refuzul ingrijirii medicale, unele renunțări la viața socială, abandonarea rolului social, diverse toxicomanii, alcoolism), accidente de supărare dintr-o eroare sau prin desconsiderarea pericolului. Între cauzele cele mai frecvente ale acestui
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de a alege. Fiind o tulburare a instinctului de conservare, suicidul se prezintă ca o realitate complexă a carei fenomenologie poate lua forme diverse: * conduite suicidare având ca variante suicidul propriu-zis, tentativa de suicid, sindromul presuicidar și ideile suicidare; * echivalente suicidare autorăniri, anomalii de conduita (simularea unei boli, refuzul ingrijirii medicale, unele renunțări la viața socială, abandonarea rolului social, diverse toxicomanii, alcoolism), accidente de supărare dintr-o eroare sau prin desconsiderarea pericolului. Între cauzele cele mai frecvente ale acestui comportament distructiv
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
dintr-o mare anxietate, fiind pentru subiect un mijloc de rezolvare a unei emoții puternice (teama); * suicidul pasional care este mai curând o conduită de disperare, a individului care încearcă astfel să se elibereze de o durere morală insuportabilă; * echivalente suicidare sunt frecvente în mediul penitenciar datorită beneficiilor secundare aduse de îngrijirile medicale. În general aceste conduite sunt considerate ca un șantaj fără a se da o semnificație deosebită faptului că individul își folosește moartea ca o moneda de schimb, trecându
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
la act, în cel de al doilea caz, după ce va muri. Ceea ce trebuie estimat în fiecare caz în parte este intensitatea dorinței de a muri și nu a gestului propriu-zis. De obicei, soluționarea la un individ cu intenție sau tentativă suicidară este dificilă, deoarece acesta se prezintă ca o victimă cu mare aviditate afectivă greu de satisfacut de anturaj, dar mai ales pentru că subiectul are tendința de a reproduce în relațiile sale cu terapeutul modul sau obișnuit de revendicare (șantaj). Cheia
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cu mare aviditate afectivă greu de satisfacut de anturaj, dar mai ales pentru că subiectul are tendința de a reproduce în relațiile sale cu terapeutul modul sau obișnuit de revendicare (șantaj). Cheia înțelegerii subiectului este luarea adecvată a legăturilor dintre actul suicidar și modul de viață care-l conduc la aceasta reacție de demisie. 4.1 Abordarea psihologică și medico-legală a suicidului Sinuciderea este "acțiunea premeditată de suprimare a propriei vieți" (Gorgos, C., 1992); aceasta premeditare se poate opri la stadiul de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de bună voie viața, pentru a respecta legile, pentru a-și păstra credința, pentru salvarea țării sale". Totuși, psihiatrii nu neaga existenta suicidului numit normal. Pentru H.Ey (1950), "suicidul constituie reacția antisocială cea mai frecventă în patologia mentală"; "comportamentul suicidar adevărat este un act în care individul își dorește moartea pentru moarte" (apud, Dragomirescu, 1990, p. 206). Achile Delmas definește suicidul ca fiind "actul prin care omul lucid, putând alege să trăiască, alege totuși moartea fără o necesitate etică" (apud
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
eșec de exteriorizare al unor tendințe agresive, deci ca un "inverted homicide". V. Dragomirescu, de pe pozițiile medicinii legale, considera suicidul ca "tipul particular (specific) și major, atât ca intensitate de manifestare, cât și reflectare socială a conduitei deviante autodistructive". Fenomenul suicidar apare drept "o formă specifică de comportament individual antisocial, de tip autoagresiv, supus unui determinism și având drept scop acceptarea voluntară conștientă și deliberată a intreruperii cursului vieții de către individul care a adoptat această soluție pentru rezolvarea unor conflicte personale
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sinuciderea să cunoască veritabile epidemii. În general, suicidul este considerat ca având o mică pondere cantitativă în comparație cu alte cauze de deces. Totuși, din pacate realitatea este cu totul alta, sinuciderea constituind o cauza majora a mortalității. La scara planetara fenomenul suicidar înregistrează o tendință ascendentă, în microgrupurile sociale, rata sinuciderii variază semnificativ, într-o oarecare măsura pe sex, dar în special pe vârste, profesii, categorii sociale etc. Astfel, suicidul este de trei ori mai frecvent la bărbați decât la femei, de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
apreciază ca în cele mai multe țări ale Europei, Americii de Nord, în Japonia și Australia, un omnipractician întâlnește o sinucidere la doi ani printre pacienții săi și un număr de 5-10 ori mai mare de tentative. Statisticile actuale reliefează faptul că, în timp ce tentativele suicidare sunt mai frecvente la femei (3-5 femei / 1 barbat), suicidul propriu-zis este mai frecvent la barbați (3-5 barbați / 1 femeie). Calculele statistice indică pentru secolul trecut un număr de circa două milioane de sinucigași, în timp ce numărul acestora pentru secolul XX este
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
medicamente, dependența față de droguri, de alcool și de tutun, accidentele circulației rutiere, accidente în genere, în special atunci cand se produc sub influența alcoolului etc. Toate acestea ar putea fi incluse sub denumirea de comportament autodistructiv. 4.3. Tipologii de acte suicidare Sinuciderea include o serie de comportamente destul de diferite, încât sfera acestui concept diferă de la un autor la altul: E. Durkheim (1897), în opera sa stabilește o tipologie a sinuciderii devenită clasică, de aici putând fi extrase tipologii ale sinucigașilor: • sinuciderea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
funcții și roluri sociale; • sinuciderea fatalistă rezultatul excesului de reglementare socială; ea se produce ca reacție la norme prea restrictive care blochează orice perspective individuale (sinuciderea scavilor)1. Acest tip de suicid este opus celui anomic. Deshaies (1947) împarte comportamentele suicidare în nejustificate și justificate (legitime). În aceasta ultima categorie sunt incluse sinuciderile "eutanasice" (pentru a scapă de durere, de torturi ori de alte suferințe inutile) și cele etice. Privitor la conduita suicidară la copil, el consideră că se poate vorbi
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
este opus celui anomic. Deshaies (1947) împarte comportamentele suicidare în nejustificate și justificate (legitime). În aceasta ultima categorie sunt incluse sinuciderile "eutanasice" (pentru a scapă de durere, de torturi ori de alte suferințe inutile) și cele etice. Privitor la conduita suicidară la copil, el consideră că se poate vorbi de patru forme distincte: • suicidul emotivo-impulsiv,care corespunde unei modalități reacționale și care se realizeaza spontan, fără control; • suicidul imaginativ, în care copilul imită un act exterior, pe care caută să-l
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
frate sau sora; • suicidul simulat, exploatat de copil într-un scop mai mult sau mai puțin utilitar. E. Stengel a fost primul care a facut distincția clară între persoanele care se omorau și cele care supraviețuiau după un act aparent suicidar (1952). El a identificat diferențele fundamentale (cauzale, motivaționale) existente între cele două grupuri și a propus termenii "suicid" și "tentativa de suicid" pentru a distinge cele două forme de comportament. El a propus ca un grad de intenție suicidară a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
aparent suicidar (1952). El a identificat diferențele fundamentale (cauzale, motivaționale) existente între cele două grupuri și a propus termenii "suicid" și "tentativa de suicid" pentru a distinge cele două forme de comportament. El a propus ca un grad de intenție suicidară a fost esențial în ambele grupuri (cei care au supraviețuit nu reusișeră să moară). În sfera conceptelor de suicid și tentativă de suicid considerăm că este nevoie să precizăm conceptele circumscrise manifestărilor suicidare și anume: ideea de suicid, definită ca
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a propus ca un grad de intenție suicidară a fost esențial în ambele grupuri (cei care au supraviețuit nu reusișeră să moară). În sfera conceptelor de suicid și tentativă de suicid considerăm că este nevoie să precizăm conceptele circumscrise manifestărilor suicidare și anume: ideea de suicid, definită ca reprezentarea în plan mental a actului suicidar, tendința de a-l realiza; suicidul disimulat (travestit) care este actul suicidar mascat sub forma unui accident din diferite rațiuni, preponderent morale; echivalentele suicidare, reprezentând actele
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cei care au supraviețuit nu reusișeră să moară). În sfera conceptelor de suicid și tentativă de suicid considerăm că este nevoie să precizăm conceptele circumscrise manifestărilor suicidare și anume: ideea de suicid, definită ca reprezentarea în plan mental a actului suicidar, tendința de a-l realiza; suicidul disimulat (travestit) care este actul suicidar mascat sub forma unui accident din diferite rațiuni, preponderent morale; echivalentele suicidare, reprezentând actele degradante, înhibate, ce pot avea în unele cazuri un caracter simbolic și care exprimă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
suicid și tentativă de suicid considerăm că este nevoie să precizăm conceptele circumscrise manifestărilor suicidare și anume: ideea de suicid, definită ca reprezentarea în plan mental a actului suicidar, tendința de a-l realiza; suicidul disimulat (travestit) care este actul suicidar mascat sub forma unui accident din diferite rațiuni, preponderent morale; echivalentele suicidare, reprezentând actele degradante, înhibate, ce pot avea în unele cazuri un caracter simbolic și care exprimă, conștient sau inconștient, tendința suicidară. Este un suicid transpus, subliminal sau un
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]