337 matches
-
termes, les conflits civilisés encouragent les citoyens d'avoir plus de confiance politique et de se sentir plus enclins à participer à la vie politique, alors que les conflits manque de civilité, rudes et impolis, ont l'effet inverse. Le sujet du conflit déclenche aussi des réactions différentes: les sujets intrusives commandent plus d'attention et d'effort cognitif, alors que les sujets dépourvus d'importance personnelle sont plutôt périphériques et donc moins susceptibles d'influencer les attitudes et les opinions
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
et la participation politique baissent, tandis que le cynisme augmente comme résultat de l'exposition aux informations médiatiques axées sur des conflits. Cette corrélation est encore plus forte dans le cas des conflits manqués de civilité qui portent sur un sujet intrusif. Afin de distinguer encore plus en détail les effets des encadrements médiatiques des conflits politiques, dans une deuxième partie de la recherche l'accent est mis non sur le contenu de l'information médiatique mais sur les caractéristiques personnelles de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
encadrements neutre soit conflictuels. Les conflits ont été présentés soit d'une manière civilisée soit rude et agressive et les deux thèmes choisis ont varié du point de vue de la relevance personnelle. Tenant compte des particularités de la population investiguée, le sujet intrusif, avec forte relevance personnelle, a été l'augmentation des frais de scolarité pour les étudiants, tandis que le sujet neutre a porté sur les subventions agricoles. Pour résumer les résultats de la recherche, nous pouvons dire que la manière dont
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
deux thèmes choisis ont varié du point de vue de la relevance personnelle. Tenant compte des particularités de la population investiguée, le sujet intrusif, avec forte relevance personnelle, a été l'augmentation des frais de scolarité pour les étudiants, tandis que le sujet neutre a porté sur les subventions agricoles. Pour résumer les résultats de la recherche, nous pouvons dire que la manière dont les médias traitent les conflits politiques a une répercussion certaine sur les représentations des citoyens sur la sphère politiques. Les
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
superficial în lumea concretului, fapt curios la un spirit care vrea săi îndrepte răul social. Poemul este, de regulă, o lungă demonstrație, o acumulare orizontală de abstracțiuni întărite cu alte abstracțiuni. Poemul este deliberat ținut aproape de pămînt ("Astfel de nalte sujeturi pentru muza mea nu sînt/ Pîn-a nu zbura în ceruri, ea se cearcă pe pămînt"), într-un mers lin, la pas, în ritmul și cu spiritul de circumspecție al unei inspecțiuni teritoriale. Muza nu zboară deloc, degeaba spune poetul că
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Bibliothèque de la Pléiade, Éditions Gallimard, Paris, 1968. Valéry, Paul, "Eupalinos ou l'Architecte" (1921), în Oeuvres, tome ÎI, ediție stabilită și adnotata de Jean Hytier, introducere biografica de Agathe Rouart-Valéry, Bibliothèque de la Pléiade, Éditions Gallimard, Paris, 1971. Valéry, Paul, "Au sujet d'Eurêka", în Variété, I, Editions Gallimard, Paris, 2009. Valéry, Paul, "Avant-Propos", în Lucien Fabre, Connaissasnce de la Déese, Société Littéraire de France, Paris, 1920. Valéry, Paul, "Petite lettre sur leș mythes" (1929), în Variété, I, Editions Gallimard, Paris, 2009. Vulpescu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
des conditions et des variétés de l'existence [...] Ce n'est pas să chère personne qu'il [le génie] élève à ce haut degré, puisqu'il la renonce en y pensant, et qu'il la substitue dans la place du sujet par ce moi inqualifiable, qui n'a pas de nom, qui n'a pas d'histoire, qui n'est pas plus sensible, ni moins réel que le centre d'une bague ou d'un système planétaire - mais qui résulte de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
des conditions et des variétés de l'existence [...] Ce n'est pas să chère personne qu'il [le génie] élève à ce haut degré, puisqu'il la renonce en y pensant, et qu'il la substitue dans la place du sujet par ce moi inqualifiable, qui n'a pas de nom, qui n'a pas d'histoire, qui n'est pas plus sensible, ni moins réel que le centre d'une bague ou d'un système planétaire - mais qui résulte de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
estetică. Motivarea "realistă" este un procedeu artistic, în artă "a părea" este chiar mai important decât "a fi". 289 Formaliștii ruși fac o distincție între "fabulă", adică succesiunea temporal-cauzală care, oricum ar fi expusă, constituie "povestirea" sau materialul "povestirii", și "sujet" (în limba rusă : sujet = subiect), un termen pe care l-am putea traduce prin "structura narativă". "Fabula" este suma tuturor motivelor, în timp ce sujet este prezentarea într-o ordine artistică a motivelor (adesea ceva absolut diferit). Tipurile cele mai obișnuite de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
un procedeu artistic, în artă "a părea" este chiar mai important decât "a fi". 289 Formaliștii ruși fac o distincție între "fabulă", adică succesiunea temporal-cauzală care, oricum ar fi expusă, constituie "povestirea" sau materialul "povestirii", și "sujet" (în limba rusă : sujet = subiect), un termen pe care l-am putea traduce prin "structura narativă". "Fabula" este suma tuturor motivelor, în timp ce sujet este prezentarea într-o ordine artistică a motivelor (adesea ceva absolut diferit). Tipurile cele mai obișnuite de sujet folosesc deplasarea în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
distincție între "fabulă", adică succesiunea temporal-cauzală care, oricum ar fi expusă, constituie "povestirea" sau materialul "povestirii", și "sujet" (în limba rusă : sujet = subiect), un termen pe care l-am putea traduce prin "structura narativă". "Fabula" este suma tuturor motivelor, în timp ce sujet este prezentarea într-o ordine artistică a motivelor (adesea ceva absolut diferit). Tipurile cele mai obișnuite de sujet folosesc deplasarea în timp: începutul povestirii în medias res, ca în Odiseea sau în Bamaby Rudge de Dickens ; deplasări înainte și înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în limba rusă : sujet = subiect), un termen pe care l-am putea traduce prin "structura narativă". "Fabula" este suma tuturor motivelor, în timp ce sujet este prezentarea într-o ordine artistică a motivelor (adesea ceva absolut diferit). Tipurile cele mai obișnuite de sujet folosesc deplasarea în timp: începutul povestirii în medias res, ca în Odiseea sau în Bamaby Rudge de Dickens ; deplasări înainte și înapoi, ca în Absalom, Absalom de Faulkner. In romanul lui Faulkner As / Lay Dying (în timp ce agonizam), în "sujet" intra
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de sujet folosesc deplasarea în timp: începutul povestirii în medias res, ca în Odiseea sau în Bamaby Rudge de Dickens ; deplasări înainte și înapoi, ca în Absalom, Absalom de Faulkner. In romanul lui Faulkner As / Lay Dying (în timp ce agonizam), în "sujet" intra povestirea întâmplărilor pe rând de către toți membrii unei familii în timp ce transportă trupul mamei spre un cimitir îndepărtat. "Sujet" înseamnă intriga filtrată prin "punctul de vedere" si prinsă în "focarul narațiunii". "Fabula" este, ca să spunem așa, o selecție din "materia
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Dickens ; deplasări înainte și înapoi, ca în Absalom, Absalom de Faulkner. In romanul lui Faulkner As / Lay Dying (în timp ce agonizam), în "sujet" intra povestirea întâmplărilor pe rând de către toți membrii unei familii în timp ce transportă trupul mamei spre un cimitir îndepărtat. "Sujet" înseamnă intriga filtrată prin "punctul de vedere" si prinsă în "focarul narațiunii". "Fabula" este, ca să spunem așa, o selecție din "materia primă" a romanului (experiența autorului, lecturi etc.) ; în schimb, prin "sujet" se înțelege o selecție din "fabulă" ; sau, mai
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în timp ce transportă trupul mamei spre un cimitir îndepărtat. "Sujet" înseamnă intriga filtrată prin "punctul de vedere" si prinsă în "focarul narațiunii". "Fabula" este, ca să spunem așa, o selecție din "materia primă" a romanului (experiența autorului, lecturi etc.) ; în schimb, prin "sujet" se înțelege o selecție din "fabulă" ; sau, mai -bine zis, o viziune narativă mai concentrată. *15 Durata fabulei este perioada totală în oare se desfășoară acțiunea. Durata "narațiunii" se referă la ,,sujet" : ea este durata lecturii sau "durata practică a
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
romanului (experiența autorului, lecturi etc.) ; în schimb, prin "sujet" se înțelege o selecție din "fabulă" ; sau, mai -bine zis, o viziune narativă mai concentrată. *15 Durata fabulei este perioada totală în oare se desfășoară acțiunea. Durata "narațiunii" se referă la ,,sujet" : ea este durata lecturii sau "durata practică a trăirii", "timpul trăit", timp controlat, firește, de romancier, care poate trece peste ani în câteva propoziții, dar poate dedica două lungi capitole prezentării unui bal sau unui ceai. *16 Cea mai simplă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
uns des autres, que la Société "Idealul" tenaient șes assises dans divers éstaminets de baș étage, qu'ils n'y réglaient pas leurs comptes, pas plus de ceux de leurs propriétaires, fourniseurs. J'ai reçu même des réclamations à ce sujet. J'eus une certaine désillusion de voir que M. Becescu, que j'aurais cru plus sérieux et qui avait certains moyens, s'étaits lui aussi laissé entraînné. Ce qui perd ici tous ces jeunes gens, ce șont leș courses où
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Leș quatre chapitres du livre répondent aux quatre grandes questions évoquées précédemment, auxquelles des questions supplémentaires se șont ajoutées. Des réponses fragmentées, car l'idée de fragmentarium est un leitmotiv de cette étude: dans l'opinion de l'auteur, aucun sujet ne saurait être complètement épuisé, donc l'historien ne peut restituer le passé que partiellement. Tous leș fragments șont néanmoins réunis dans une architecture classique, chaque chapitre étant structuré en une introduction, quatre sous-chapitres et une petite conclusion. La même
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
professionnel, moins visibles parfois. Ce type de démarche, plus difficile à căușe du nombre restreint des sources ou à căușe de la difficulté à leș retrouver, vu qu'elles ont été peu ou pas du tout explorées par l'historiographie du sujet, ouvre de nouvelles pistes de recherche. Descendant au niveau local et au niveau des individus moins " exceptionnels ", l'analyse des carrières des jeunes qui ont fait des études à l'étranger permet une évaluation plus large et plus fine de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
se rapportaient aux normes d'organisation de l'université fréquentée, leurs projets professionnels ou humains, ou bien leș stratégies discursives utilisées pour convaincre leș autorités (roumaines ou belges) de leș aider. L'intervention des parents met en lumière, au-delà du sujet proprement dit des demandes, leș liens familiaux, leș relations entre leș parents et leș enfants. De même, leș lettres de ces jeunes et de leurs parents șont une source précieuse pour étudier leș pratiques des institutions, telle la Légation de la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
général, consiste à tenter d'attirer l'attention sur un problème qui apparaît lorsque l'on considère l'utilité des mathématiques en physique (Pourquoi est-il possible que les mathématiques servent si bien le physicien? Si les mathématiques a son propre sujet d'étude et des propres méthodes pour l'étudier et évolue en fonction de sa propre dynamique interne, comment se fait-il qu'ils puissent jouer un rôle si important indispensable, selon certains philosophes dans la science?) un problème qui est
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
literară Mihail Kogălniceanu recomanda scriitorilor români trei motive de inspirație: istoria, natura și folclorul: Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de poetice, pentru ca să putem găsi și la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne Împrumutăm de la alte nații. Între cele trei motive de inspirație, istoria era plasată pe primul loc ca importanță. Această alegere nu este Întâmplătoare deoarece pașoptiștii credeau În rolul educativ al
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]
-
villes sont peu orientés de façon cognitive et affective envers le système politique. Ils s'intéressent peu à la politique, en parlent peu et ne sont pas de partisans intenses. Note conclusion est que la politique n'est pas un sujet d'intérêt, et que les connaissances politiques sont en plein accord avec le niveau d'intérêt. Même si nous acceptons que l'activisme civique a des effets sur les valeurs des membres des associations civiques, est-ce que ceci doit supposer
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în articolul "Noms secrets et noms sacrés", în Martine Léonard, Élisabeth Nardout-Lafarge, Le texte et le nom, XYZ Publishing, Montréal, 1996, pp. 317-328. 65 "[...] pure écriture, hiéroglyphique, en attente de déchiffrement, de révélation de sa vérité, que la vie du sujet lui accordera" (Alexis Nouss, op. cit., pp. 319-320). 66 François Rigolot, La lecture du nom propre: histoire et theorie, în Martine Léonard, Élisabeth Nardout-Lafarge, op. cit., p. 12; "toute réflexion sur l'origine appellative des noms propres". 67 Stephen Ullmann, Précis de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
considérés d'une perspective différente. Ainsi la citation de la contribution de Dumitru Copceag sur la communication inter-romane, qui indique une reprise partielle de sa démonstration, suivie d'une recherche parallèle sur la communication inter-germanique. Il y va de même au sujet de la typologie des langues romanes où sont mises à profit les idées d'Eugène Coseriu, et son modèle est repris dans la recherche parallèle sur la communication inter-germanique. Mais, la mention des idées coseriennes sur l'architecture et la structure
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]