763 matches
-
să adune bani, mulți bani. Tot ce aduna fiecare era introdus într-un fel de săculeț legat de gât și ascuns sub hainele pisoiului.Dar nu totul avea să decurgă cum voiau mentorii și după nici două ore de cerșit Suman nu adunase mai mult de doi lei în monedă. La controlul lui Vulpe acesta i-a tras câteva palme și niște șuturi la partea dorsală, încât acesta a început să urle cât putea pe peroanele gării. Trecătorii se uitau, dar
OBIECTIVUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358068_a_359397]
-
recomandat a fi Tunică, căci era îmbrăcat cu o tunică veche și ruptă. Văzând care este situația Vulpe a schimbat tactica și i-a lăsat pe cei doi să se descurce, el doar supraveghindu-i de la distanță. Cu Tunică împreună, Suman a reușit să adune ceva mai mulți bani dar și câte ceva de mâncare pentru ași potoli foamea. Seara mentorii își duceau pisoii la culcare, dar de fiecare dată locul era schimbat. Aceste mișcări se făceau din motive strategice. Pisoilor li
OBIECTIVUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358068_a_359397]
-
început o mare razie împotriva cerșetorilor din Gara de Nord sau din alte obiective. Au început să dispară și unii mentori și pentru pisoiera o mai mare libertate. Asta însemnând că sumele adunate erau folosite de cei care le adunau. Tunică și Suman au rămas împreună cu toate greutățile prin care trecuseră. Devenind cumva liberi și-au găsit adăpost în depoul de vagoane Grivița, unde era o sobă cu gaze ce ardea continuu, dar erau și niște conducte de încălzire ale blocurilor din cartier
OBIECTIVUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358068_a_359397]
-
o sobă cu gaze ce ardea continuu, dar erau și niște conducte de încălzire ale blocurilor din cartier. Seara se retrăgeau aici și un paznic de noapte îi primea să se adăpostească acolo. Viața de cerșetor a lui Tunică și Suman avea să se termine brusc atunci când toată Gara de Nord a fost împânzită cu milițieni și chiar militari din garnizoana gării, care adunau pe toată lumea suspectă făcându-i scăpați pe mai toți, pentru a nu da de lucru șefilor pe care îi
OBIECTIVUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358068_a_359397]
-
împânzită cu milițieni și chiar militari din garnizoana gării, care adunau pe toată lumea suspectă făcându-i scăpați pe mai toți, pentru a nu da de lucru șefilor pe care îi trimiseseră la această acțiune de deparazitare, ziceau ei. Tunică și Suman au fost prinși împreună cu alții, și cum pleca câte un tren erau urcați la voia întâmplării în câte un vagon, fără a se ține cont de vreun principiu. Ei ajuns în acel tren accelerat care îi debarcase în plină noapte
OBIECTIVUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358068_a_359397]
-
se descurca fiecare cum poate. Din viața de cerșetor au învățat doar să se descurce singuri în situații grele și încurcate. Asta le povesteau seara grăjdarului șef Simonică cei doi care nimeriseră la brigada viticolă. Referință Bibliografică: Ciclul TUNICA SI SUMAN: OBIECTIVUL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 721, Anul II, 21 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
OBIECTIVUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358068_a_359397]
-
zboară scândurile din garduri și crengile rupte din copaci. Dar trebuie să ies, căci oile noastre au fugit de acasă și trebuie să le caut până nu se întunecă de noapte... Cu căciula îndesată bine peste urechi și cu un suman vechi de-al tatei pe spinare ies pe câmp, ca un viteaz proptit în vânt și păzind cu mâinile căciula de pe cap să nu mi-o răpească vântul. Priveliște sinistră în jur, vântul urlă și mai tare, gardurile fluieră, dealurile
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
e teamă că vara nu va mai veni iar vitele vor suferi de foame dacă nu vor vrea cumva să mânânce cetină din pădure. Disting destul de clar prin întuneric cioatele arse ale fagilor în jurul cărora în toamnă stăteau, înveliți în sumane, câțiva copii și o bătrânică, cu cartofii puși pe jăratec, încălzindu-se la foc și păzind vitele și oile. Bătrânica aceea murise în iarnă, a găsit-o o nepoată de-a ei fără suflare, căzută lângă soba ei rece. Au
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
armure cu gravuri. După sec XX apar și albume cu diferite variante fotografice, transformate ulterior în cărți poștale valoroase. Costumul purtat de barbati Piesele, care definesc aspectul vizual - decorativ ale costumului bărbătesc sînt: cămașă, ițarii și brâul, căciulă sau pălăria, sumanul, cojocul și mantaua. Cămașă de în sau cînepă, cu lungimea pînă mai jos de genunchi (în sud, ca la echipele actuale de dansatori din Teleorman), sau scurtă, până la jumatatea coapsei, ca la mocani) De regulă cămașă era cu mîneca lungă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Tehnologiile rudimentare de obținere a postavului de casă cunoscute în antichitate au fost practicate de români, până la începutul secolului al XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale erau confecționate și straița sau desagii de carat hrană sau alte produse. Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Aceste mici deosebiri se referă la croiala, ornamentica, culoarea unor detalii din structura costumului.nsamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conține mai putine variante tipologice și este decorat mai redus. Pentru iarnă atât bărbații cât și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite în anotimpurile reci, purtat atât de femei cât și bărbați în toate regiunile: Pieptarele și cojoacele În general, pieptarul, laibărul, bonda, guba și sumanul, fiind elemente comune atât
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite în anotimpurile reci, purtat atât de femei cât și bărbați în toate regiunile: Pieptarele și cojoacele În general, pieptarul, laibărul, bonda, guba și sumanul, fiind elemente comune atât portului femeiesc cât și celui bărbătesc, nu prezintă diferențe semnificative, de aceea voi insistă asupra acestora doar în măsura în care reflectă anumite variații.De pildă, în Maramureș: pieptarul este scurt până la brâu, din piele, căptușit cu blană (chiar
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
este asemenea unei veste tivite cu postav de culoare neagră, sura, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lână că o jachetă care coboară sub mijloc și se poartă pe vreme rece, de 2 tipuri: a) de tip suman - având un croi simplu deschis în față cu mânecă prinsă de umăr, în culoare naturală sau b) cu gaica la spate, cu buzunar, guler, manșete. Guba se deosebește de cea din Oaș prin tehnică de înnodare a mitelor și prin
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
de primăvară Îți dăruiesc un mărțișor Să-l prinzi la piept în astă seară Să-ți fie somnul lin, ușor... E mărțișor cu prima floare Ce-i vestitor la noul an Un ghiocel văzut de soare Îțit din albul său suman... Cu șnur legat în două fire Să-ți fie fața-n alb curat Și roș obrazul tău subțire Să-ți fie dulce sărutat... Să-ți poarte mult noroc tot anul Iubire să-ți aducă-n prag I-am prins în
MĂRŢIŞOR DE SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359740_a_361069]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > CICLUL TUNICA SI SUMAN: SEZON DE IARNĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 735 din 04 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului 16 SEZON DE IARNĂ Dimineața s-a trezit devreme și s-a prezentat la grăjdarul șef știind cât este de lucru la
SEZON DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345198_a_346527]
-
ce adunaseră în sezonul de lucru, cu gândul că vor reveni după trecerea sărbătorilor de iarnă. Grăjdarul șef Simonică i-a găsit imediat de lucru la curățenia grajdului și l-a cărat gunoiul în platoul de depozitare. La venirea brigadierului, Suman era deja integrat în muncă. La grajd nu era timp de stat degeaba, continuu era ceva de lucru. De adus mâncare la cai cu căruțele de la șirele din depozitul de furaje. Trebuia să meargă aproape zilnic să aducă apă cu
SEZON DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345198_a_346527]
-
era timp de stat degeaba, continuu era ceva de lucru. De adus mâncare la cai cu căruțele de la șirele din depozitul de furaje. Trebuia să meargă aproape zilnic să aducă apă cu sacaua de la Trei Izvoare. Problema era că acum Suman devenise conductor de atelaj fără prea multe vorbe. Cum seara avea de lucru prin grajd era normal să vină și inspecția Cocuței pe la grajd. Aceasta căuta mai mult prezența lui Suman, încercând să-l necăjească, dar acum se obișnuise cu
SEZON DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345198_a_346527]
-
cu sacaua de la Trei Izvoare. Problema era că acum Suman devenise conductor de atelaj fără prea multe vorbe. Cum seara avea de lucru prin grajd era normal să vină și inspecția Cocuței pe la grajd. Aceasta căuta mai mult prezența lui Suman, încercând să-l necăjească, dar acum se obișnuise cu purtarea fetei și părea mult mai relaxat. Când a mers la masa de prânz brigadierul Bârcă i-a dat cheia de la camera unde stăteau doi șefi de echipă și care nu
SEZON DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345198_a_346527]
-
dat cheia de la camera unde stăteau doi șefi de echipă și care nu aveau să revină până în februarie. Aici erau două paturi, o sobă de teracotă și ceva ce nu prea aveau parte mulți; baie! Asta era ceva nou pentru Suman. Seara când a venit Cocuța și a auzit vestea s-a bucurat. În momentul când grăjdarul șef Simonică i-a spus că poate merge la culcare. Suman a plecat, dar discret în spatele lui a văzut o umbră, era Cocuța! L-
SEZON DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345198_a_346527]
-
ceva ce nu prea aveau parte mulți; baie! Asta era ceva nou pentru Suman. Seara când a venit Cocuța și a auzit vestea s-a bucurat. În momentul când grăjdarul șef Simonică i-a spus că poate merge la culcare. Suman a plecat, dar discret în spatele lui a văzut o umbră, era Cocuța! L-a ajuns și i-a sărit în spate sărutându-l după ureche. Camera repartizată era la un nivel superior, sub acoperișul mansardat, vopsită complect în alb. Cum
SEZON DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345198_a_346527]
-
altă ocazie va reveni. Zilele săptămânii au trecut repede cu munca zilnică. Au transportat gunoi în vie, căci timpul era destul de bun, au adus araci pentru vie din gară, unde sosiseră vreo zece vagoane pentru toate brigăzile gostatului. Sâmbătă seara Suman era epuizat, dar își pregătise lemne, fiindcă în seara aceea voia să facă o baie caldă. A aprins focul să-și încălzească apa din cazan când ușa s-a deschis și a apărut persoana Cocuței. L-a chestionat ce vrea
SEZON DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345198_a_346527]
-
sticlă de vin din pivnițele gostatului. Baia avea numai duș astfel că trebuiau să se spele doar din picioare. După ce camera s-a încălzit destul de bine fata a început să se dezbrace, dar mai înainte a stins lumina din cameră. Suman nu știa ce să facă, sau ce se va întâmpla? Până să se dezmeticească fata l-a luat în brațe și l-a adus la patul lui. L-a tăvălit prin pat jucându-se cu el, apoi a început să
SEZON DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345198_a_346527]
-
îndrăznit să o întrebe pe Cocuța; De ce nu se mărită, adică de ce nu s-a măritat până acum? Cocuța a început cu tristețe în glas, dar și cu un fel de revoltă răspunsul la întrebare... Referință Bibliografică: Ciclul TUNICA SI SUMAN: SEZON DE IARNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 735, Anul III, 04 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SEZON DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345198_a_346527]
-
să aleagă/o femeie frumoasă/ ca soție/ rămâne pentru fiecare cuplu/ să descifreze (ghicească)/ dacă ea este urâtă/ sau el este imbecil”. Dacă butada este adevărată ( și nu este!), rezultă un adevăr ... amuzant! Din aforismele Svetlanei Garabaji, din Republica Moldova, spicuiesc: - “Sumanul săracului nu-i pe spatele bogatului”. În acest aforism, Svetlana continuă, în spiritul tradiției populare, scrisele cronicarului Ion Neculce din “Letopisețul Țării Moldovei...”: “Lacrimile săracilor, nice soarele, nice vântul, nu le poate usca”. - “Vorba înțeleptului mângaie auzul”. Cu condiția ca
Fifth International Anthology on Paradoxism () [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
Preînalt. Am simțit cum crește-n trupul meu licăr de floare, din mireasma sublimelor Fecioare, care au rămas în frumusețea vie a martiriului sfânt. Am atins smerit stâncile, foste odinioară schimnicii Hotarului de veghe, ce-au tors din Caierul timpului sumanul veșniciei. Am îmbrățișat falnicii brazi, scânteietori în sumanele lor verzi, în care s-au întrupat Voinicii noștri daci, să-I steie reazem lui Dumnezeu. Am sărutat buclele izvoarelor, care duc mărturia dreptei credinței, din care beau lumină Sfinții noștri de
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]