3,381 matches
-
se obișnuise de-o viață se odihneau pe fața de masă, în dreapta și-n stânga farfuriei cu supă. Nici ceilalți nu observaseră că s-ar fi întâmplat ceva ciudat cu el, fiecare era atent la lingura care se cufunda în supă și la plăcerea ce dezmierda apoi papilele gustative. Poate că ațipise fără să-și dea seama, oricum nu avea nici o importanță; acum se afla la masă și era nevoit să mănânce ce i se pusese în farfurie. Ce frumos ar
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
fi ieșit din casă, sau... Ieri a trecut, dar astăzi? — Mai trebuie să aștept mult până primesc sarea? — Nu eram atent. — Se vede. Nu știu la ce te poți gândi... Cuvintele rostite se pierdeau treptat în baloanele de grăsime din supă, pe care le spărgea cu lingura, din răzbunare că-i fusese întrerupt șirul gândurilor. Nu le va ierta niciodată pentru că se răspândiseră în atmosferă, îi pătrunseseră în minte și nu-l lăsau să-și amintească de ea și de ziua
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
îi pătrunseseră în minte și nu-l lăsau să-și amintească de ea și de ziua de ieri, chiar dacă se terminase prost, fusese o zi pe care trebuie să și-o întipărească bine în minte, fără întreruperi inoportune. De altfel supa nu avea nici un gust, dar era caldă. Nu l mai impresionau privirile aruncate pe sub sprâncene în semn de reproș, cu atât mai puțin cuvintele. Voia să fie detașat, sau măcar să dea impresia că nimic nu-l mai poate atinge, nici măcar
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
speriată ca și cum ar fi fost surprinsă într-o situație compromițătoare. Mută caietul dintr-o mână în alta, neștiind ce să facă. Nu voia ca Alex să afle taina ei de suflet, să i-o așeze în față precum farfuria cu supă de la prânz. Într-un moment de iluminare, cu o repeziciune incredibilă, ascunse caietul voluminos sub pernă, trase bine cuvertura și sări în picioare în întâmpinarea soțului. - Nu mă așteptam să vii la ora asta! Înseamnă că vom lua masa împreună
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
deja sub zero. Unii intră în agonie de la douăzeci de ani, în timp ce mulți alții se sting chiar în clipa morții, încet, liniștit, ca lămpile în care s-a terminat uleiul. La prânz, doica îmi adusese masa. Am răsturnat castronașul cu supă: am strigat din toate puterile. Toată casa se adună la ușă. Veni și târfa, dar făcu repede cale-ntoarsă. I-am privit pântecul: se îngroșase. Deci nu născuse încă. Se duseră să cheme doctorul. Mă bucuram în sinea mea că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
care-l fac și eu, criticilor de teatru ; cu semn opus, Însă! Mă enervează la culme cînd, În cazul unei montări discutabile, toți se prefac că nu văd decît plusurile. Como dă poziție, de altfel...Toți văd același spectacol: unul supe rior, virtual. Păcat... Una dintre cele mai spirituale definiții ale spec tacolului de operă aparține, după cum unii poate știu, lui G.B. Shaw :” Opera = efortul unui bariton de-al Împiedica pe tenor să se culce cu soprana!”. Corect! Numai că , pentru
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și rețeta, ajungem să avem În bibliotecă o carte pe care nu știm pe ce raft s-o așezăm; dar inițiază lectorul, În paralel, În arte complementare. Și inspiră gourmetul, sugerîndu-i bucate chisnovate fie și numai citîndu-le : Barba vrăjitoa rei, Supă de scorpii de mare, Lăptuci divinatorii, Licoarea infernului ( hai, că asta-i simplă : gheață, Amaro Averna, vermut, Bitter Campari, lămîie), Coroana regelui, Ariile interpretate de Lady Macbeth (sic!), Sâni de femeie, Mielul lui Duncan, Himere de fructe În jeleu ș.
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
propriile-mi priviri supuse, ca un aluat în curs de dospire. Pe Valy nu-l lăsa directorul de-o parte. Cu el avea ce avea de împărțit tovarășul Sima. Valy îi suflă de fapt, lui Sima, cel mai bine în supă. Până și eu de la el învățasem (mi-am dat seama mai târziu, desigur) să suflu în câte o supă (nu în prea multe, pentru că, nu întâmplător, mă născusem într-o familie de nonconformiști și principiali care erau convinși că nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
parte. Cu el avea ce avea de împărțit tovarășul Sima. Valy îi suflă de fapt, lui Sima, cel mai bine în supă. Până și eu de la el învățasem (mi-am dat seama mai târziu, desigur) să suflu în câte o supă (nu în prea multe, pentru că, nu întâmplător, mă născusem într-o familie de nonconformiști și principiali care erau convinși că nu s-ar ajunge departe cu linsul blidelor). Sau începusem, fără să-mi dau seama, să semăn tot mai bine
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
s-a culcat, iar apoi, când s-a trezit, tocmai veneau vandalii, așa c-a uitat de problemă. Așadar, ne putem permite să lăsăm câteva secunde să lunece pe lângă noi. Când râsul i s-a sleit asemenea unei oale de supă uitate pe bufet, pe fața Verei a apărut o crustă de seriozitate. Cum trăsăturile amenințau În orice moment să se prindă din nou Într-o gigă, m-am apropiat de ea, am Îngenuncheat și am Început să perorez: — Tu, Înger
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Ce mai faceți voi? Într-adevăr, Îi trata ca pe frățiorii săi mai mici și simțea adeseori nevoia să-și asume un rol protector În relația cu ei, Însă de această dată motivul nemărturisit al vizitei consta În speranța unei supe fierbinți. — Kiki doarme, Îl preveni Christina În șoaptă, conducîndu-l la bucătărie. — Zău? Trebuie să fi fost tare obosit, micuțul. Voi ce aveți de mîncare? — Să-ți dau o votcă. — E bună și asta. Am mîncat la popotă niște cîrnați cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lichidul Într-o sticlă. Dumnezeule, m-ai făcut tăcut ca un pește. De ce mi se pare totul roșu? Mă Împiedic de pantalonii prea largi, și Îmi aduc aminte de clownul de la circ. Suntem toți trei În jurul mesei. Din farfuriile cu supă fierbinte, aburii ies ca niște spiriduși. Pământul se mișcă și mama se face palidă ca margarina, iar tata mă strânge În brațe. Cutremur. Am patruzeci și șapte de ani și sunt unul din copiii lui Dumnezeu. Nu vreau să mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vreunul, ducându-se după Paști la cea mai apropiată policlinică. -Bună dimineața, fluture transparent, astăzi sunt Floriile. Ce să vă dea de mânare, servitorul dumneavoastră devotat? Cu ce bunătăți ale pământului să vă desfete papilele gustative? Vreți pești la proțap? Supă de nucă de cocos? Mușuroi de furnici, stropit cu sos de usturoi? Tort de frăguțe, cu blat de bezea? Kawabata râde. Un râs stins, chinuit, care-i luminează numai ochii. Barba pe care Antoniu i-a aranjat-o, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
călătoriei de zece ore cu trenul, era adresa unui doctor din orașul ei. Când i-a bătut În ușă a doua zi dimineața, după ce petrecuse orele gri ale nopții În parcul din fața clinicei lui particulară, doctorul a servit-o cu supă fierbinte și a Încurajat-o să-i spună ce se Întâmplase. Din când În când făcea avorturi la „surori“, dar niciodată Înainte să se intereseze de sursele lor de venit. Mulțumită de cifra spusă de Dora, doctorul a sfătuit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe care, în fiecare seară, la cină, îmi doream eu s-o comit asupra stârvului său ignorant și barbar. Tare-mi venea să-l trimit urlând pe lumea cealaltă când lua cu furculița mâncare direct din castron sau când leorbăia supa din lingură în loc să aștepte, ca tot omul bine crescut, să se răcească sau când, Doamne ferește, încerca să exprime o părere pe orice temă... Și ce mă înspăimânta cel mai mult în legătură cu această dorință ucigașă era ideea că, dacă aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vreo hemoragie mortală? La jumătate din telefoane nici nu răspunzi, mi te și închipui zăcând lat cu Dumnezeu știe ce belea - și cine-o să fie lângă tine, să te-ngrijească? Cine-o să-ți aducă măcar un castronaș cu supă dacă, Doamne ferește, o să pățești vreodată ceva groaznic? — Pot să-mi port și singur de grijă! Nu bat câmpii ca unii - hai că tot un dur ai rămas cu babacu’, Al - ca unii care, de când îi știu, nu fac decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
greșit (nici n-ai avea cum): ce e mai emoționant în timpul unui viscol, când îți scuturi încălțările de zloată la ușa din spate, decât să auzi acordurile lui Aunt Jenny revărsându-se din radioul de la bucătărie și să adulmeci aburii supei de roșii care e pusă la încălzit pe aragaz? Ce poate fi mai grozav decât o pijama proaspăt spălată și călcată în orice anotimp și un dormitor mirosind a mobilă lăcuită? Cum mi-ar plăcea să-mi țin în sertar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
profesor. — Profesor? Smolka? — Am impresia că predă la un colegiu. — Aș, nu se poate, surâd eu cu un aer de superioritate. — Ăhă. Așa mi-a zis careva. Cică ar fi la Princeton. — Princeton? Nu se poate una ca asta! Fără supă de roșii fierbinte în după-amiezele geroase? El, care dormea în pijamalele alea împuțite? El, care avea toate degetarele alea de cauciuc roșu, cu mici umflături supărate și ascuțite, care zicea că le înnebunesc pe fetițele din Paris? Smolka, cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
În prima ta vacanță studențească? — Știu, dar e un prilej formidabil și nu-l pot refuza... — Prilej? Pentru ce? — Da, să petrec Ziua Recunoștinței în familia acestui băiat pe care-l cheamă Bill Campbell... — Cum? — Campbell, cum îi zice și supei ăleia. Stăm în același cămin... Ei, însă, mă așteaptă acasă. Toată lumea mă așteaptă. Morty are bilete la meci. Ce tot îndrug eu acolo cu prilejul ăla? — Și de unde-a apărut așa, hodoronc-tronc, băiatul ăsta, Campbell? E prietenul meu! Bill! — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fie cu englezi sau cu turci, dar domnul Eckman - și undeva, În fundal, enigmaticul Stein - erau din propria lui rasă, antrenați În a citi un Înțeles În tonul vocii și În degetele strânse În jurul trabucului. Pe interval apăruseră chelnerii, aducând supa. Myatt căută În buzunarul de la piept și pescui iarăși o stafidă, una de la Stein, mică și uscată, dar, trebuia s-o recunoască, ieftină. Eternul, inevitabilul război Între calitate și cantitate se ducea În mintea lui fără vreun rezultat. De un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
se resemnase la inconfortabile economii? Afacerea ar fi fost simplă dacă Myatt și agentul lui Page din Constantinopol, neprețuitul domnul Eckman, n-ar fi fost suspectat de complicate relații ascunse cu Stein, frizând limita legalității. Își cufundă lingura Într-o supă Julienne lipsită de gust. Prefera mâncarea gustoasă, puternic asezonată, dar sățioasă. Afară, În Întuneric, nu se vedea nimic, doar scăpărările ocazionale de lumină ale unei gări mici, flacăra precipitată dintr-un tunel și, neîncetat, imaginea străvezie a propriei fețe, mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
el, n-aș putea să-i vorbesc cu aceeași ușurință ca lui Coral. Aș fi prea conștient de mâinile mele, de rasa mea. Și, cu o undă de gratitudine, se Întoarse spre Coral: — Ești bună cu mine. Se aplecă peste supă, peste chifle și serviciul de oțet: — Vei fi bună cu mine. Da, spuse ea. În noaptea asta. — De ce doar În noaptea asta? Când ajungem la Constantinopol, de ce n-ai, de ce n-am...? Ezită. Era ceva la ea ce-i scăpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Din cauza ciorapilor, arată ca și cum ar avea degetele palmate. Fusta de la costumul pe care-l poartă e ajustată pe talie. E verde, dar nu verde-lămâie, ci mai degrabă verdele unei prăjituri cu lămâie. Nu verde-avocado, ci mai degrabă verde ca o supă de avocado ornată cu o feliuță de lămâie subțire ca o foaie de hârtie, servită rece ca gheața într-o farfurie de supă din porțelan galben de Sèvres. Este verde ca postavul verde al unei mese de biliard sub bila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
verde-lămâie, ci mai degrabă verdele unei prăjituri cu lămâie. Nu verde-avocado, ci mai degrabă verde ca o supă de avocado ornată cu o feliuță de lămâie subțire ca o foaie de hârtie, servită rece ca gheața într-o farfurie de supă din porțelan galben de Sèvres. Este verde ca postavul verde al unei mese de biliard sub bila galbenă cu numărul unu, nu sub bila roșie cu numărul trei. O întreb pe Helen Hoover Boyle ce-i codul 914. Și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ca să nu atace găinile din cuștile de alături. Cu penele jumulite de zăbrelele cuștii, cu ciocul tăiat, face ou după ou, până când oasele i se secătuiesc de calciu, iar la abator se fac praf pe loc. Ăsta e puiul din supa de pui - găinile ouătoare, gănile atât de pline de răni și de jupuite, că nimeni nu le-ar cumpăra în veci de la măcelărie, așa că trebuie tocate și gătite. Ăsta e puiul din cârnați. Puiul de la fast-food. Altceva nu știe Stridie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]