976 matches
-
și câtă ar trebui cedată Uniunii - Marea Britanie fiind cel mai nehotărât partener În aceasta nouă căsătorie - la fel ca În prima sută de ani a uniunii americane, În marele nostru experiment, calea urmată pare predestinată. Nașterea unui nou gen de superputere economică Europenii refuză să numească noua lor uniune „Statele Unite” ale Europei de teamă să nu se confunde experimentul lor cu cel american de acum două sute de ani, cu toate că există și multe paralele. Totuși, diferențele sunt cel puțin la fel de semnificative ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comerț și politică, sistemul nostru de referință se schimbă rapid În cazul țărilor Europei - Germania, Marea Britanie, Franța și Italia. Această concepție veche ce asociază comerțul și politică cu statele-națiune ale Europei este rapid contrazisă Însă de noua realitate a unei superputeri continentale, a cărei forță comercială se face simțită la scară planetară. Dacă comparațiile Între Statele Unite ale Americii și țările Europei Încă prezintă interes, cel puțin În domeniul politic și În special În chestiuni de politică externă, situația este diferită În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a măsură calitatea vieților noastre? Cred că ar deveni evident oricărui observator obiectiv că, În multe aspecte, „Statele Unite” ale Europei - chiar dacă se află Încă În fragedă pruncie - au eclipsat deja Statele Unite ale Americii și au devenit un nou soi de superputere. Să ne reamintim că PIB-ul Europei este acum de aproximativ 10,5 trilioane de dolari, În timp ce al Statelor Unite ale Americii este de 10,4 trilioane de dolari. Diferența de 100 miliarde de dolari crește totuși dacă cele două PIB-uri sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din PIB pentru acel an60. Din nou, dacă o parte dintre cele 147 miliarde de dolari ar fi dedusă pentru a ajusta diferența dintre cheltuielile destinate combaterii crimei În Statele Unite ale Americii și Europa, diferența Între PIB-urile celor două superputeri ar crește și mai mult. Alte categorii pot fi adăugate la această listă. Ceea ce devine evident este că diferența inițială Între cele două PIB-uri - Statele Unite ale Americii situându-se puțin În urma Europei - se mărește În momentul În care ajustările
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mărit. Vrem o economie sustenabilă, „care satisface nevoile prezentului, fără Însă a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile personale” 91. Europa nu este Încă pregătită să abandoneze vechea scală a PIB-ului. Totuși, Însăși faptul că o superputere mondială este angajată În mod serios În procesul regândirii criteriilor pentru măsurarea creșterii economice și pentru determinarea bazelor pentru o economie bună este revoluționar. În Statele Unite ale Americii, la nivel federal, cu excepția unui singur discurs În senat al democratului Byron
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comune pe arena economică. Majoritatea liderilor naționali priveau Uniunea ca pe o modalitate de promovare a obiectivelor naționale, de a-și consolida propriile agende de lucru și a asigura suveranitatea națională. Într-o lume dominată, În acel timp, de două superputeri, Statele Unite ale Americii și URSS, cele șase state membre s-au gândit ca numai unindu-și resursele economice pot spera să devină competitivi. Teama de a fi Înghițiți a fost cea care i-a Împins către nivele mai Înalte de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
monetare În calea fluxurilor de plăți și, eventual, toate tarifele să fie eliminate permanent”19. Țările europene erau de asemenea Într-o dispoziție favorabilă creării unei piețe comune, Însă din rațiuni diferite. Îngrijorate că vor fi prinse Între cele două superputeri și că riscă să devină satelitul uneia dintre ele, au privit unificarea resurselor economice și umane ca pe o modalitate de a obține un avantaj suficient pentru a pretinde și obține o măsură de independență economică. Ambele părți aveau de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fost o Încercare de a grupa resursele economice, sociale și politice ale statelor-națiune și de a crea „economii de scară”, o uniune care putea să concureze cu forțele politice și comerciale mai mari din jurul ei. În timp ce una dintre cele două superputeri politice există Încă, iar companiile transnaționale continuă să-și extindă raza de acțiune În fiecare colț al globului, apar forțe de reacție la nivel local și regional care sunt o provocare pentru hegemonia globală, politică și comercială Încercând, În același
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
proprie și resurse proprii pentru a-și atinge țelurile, dar nici una suficient de puternică pentru a domina singură procesul politic. Acesta era un joc politic mult mai complicat. Anterior, Uniunea Europeană a trebuit numai să negocieze relațiile externe cu cele două superputeri, Statele Unite ale Americii și URSS și cele interne Între statele membre care rivalizau Între ele. Statele membre, la rândul lor, aveau o multitudine de forțe la nivel subnațional În interiorul teritoriilor lor. Revoluția globală, În domeniul informației și al comunicațiilor, a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
extindere și o adâncire În Europa pe măsură ce sute de milioane de oameni Își regândesc identitatea Într-o societate din ce În ce mai globalizată. 14. Luptând pentru pace Americanilor fanatici le place să spună că dacă s-ar putea ca Uniunea Europeană să fie o superputere economică, ea este un pigmeu politic În lumea dură a geopoliticii globale. Trebuie spus că dreaptă conservatoare, care include majoritatea membrilor administrației Bush, detestă mentalitatea „Bruxelles”. Percepția este că Uniunea Europeană e moale, cu un caracter aproape feminin, incapabilă și nepregătită
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de jumătate de secol. Prăbușirea Imperiului Sovietic face legătura americano-europeană mai puțin importantă. În plus, acum când Uniunea Europeană rivalizează Statele Unite ale Americii din punct de vedere al puterii economice, este de Înțeles, argumentează „realiștii”, că presiunile competiționale Între cele două superputeri tensionează relația și riscă să creeze fisuri la nivelul Alianței Atlantice. Pe de altă parte, vocile mai moderate ar putea spune că economiile americană și europeană sunt atât de Întrepătrunse Încât, În ciuda disputelor, avem mult mai mult de câștigat, decât
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
celălalt mal al Atlanticului. Opinia mea personală este că separarea crescândă Între America și Europa este mai mult viscerală decât pragmatică, datorându-se concepțiilor foarte diferite despre relația cu lumea și viziunea asupra viitorului, pe care fiecare dintre cele două superputeri o are. A lua o viață Dacă vrem să Înțelegem, cu adevărat, cât de adâncă este prăpastia Între percepția americană și cea europeană despre modul În care trebuie condusă politica externă, cel mai bun punct de plecare este analiza felului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai rău - că au o atitudine Împaciuitoare față de comportamentul criminal. Europenii, la rândul lor, Îi acuză pe americani că sunt nemiloși și necivilizați, atunci când aprobă execuțiile oficiale. În spatele conflictului există o diferență foarte mare În viziunea pe care cele două superputeri o au despre lumea În care trăim și viitorul pe care Îl Îmbrățișăm. Entuziasmul Europei În ceea ce privește acțiunea de a aboli pedeapsa cu moartea este legat inextricabil de visul drepturilor universale ale omului. Dacă vechiul vis iluminist se referea la stabilirea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe respect reciproc, empatie și o recunoaștere a „celuilalt”. Acesta este motivul pentru care liderii europeni preferă negocierea În locul ultimatumurilor, reconcilierea În locul acuzației și cooperarea În locul competiției. Romano Prodi, președintele Comisiei Europene, spune ca țelul Uniunea Europeană este de stabili „o superputere pe continentul european care să fie egalul Statele Unite ale Americii”35. Mulți observatori politici americani sunt Îngrijorați ca acest gen de comentarii semnalează o nouă eră de confruntare Între Europa și America și atenționează că Statele Unite ale Americii trebuie să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și America și atenționează că Statele Unite ale Americii trebuie să rămână vigilente, altfel că Europa ar putea deveni un nou hegemon și o amenințare pentru interesele vitale ale Americii. N-au Înțeles semnificația pe care domnul Prodi o dă cuvântului „superputere”. Europenii au o concepție foarte diferită despre cine trebuie să fie o superputere În societatea globalizată. Să vedem cum explică președintele Prodi succesul experimentului european. El scrie: Geniul părinților fondatori stă În transformarea unor ambiții politice foarte mari... Într-o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că Europa ar putea deveni un nou hegemon și o amenințare pentru interesele vitale ale Americii. N-au Înțeles semnificația pe care domnul Prodi o dă cuvântului „superputere”. Europenii au o concepție foarte diferită despre cine trebuie să fie o superputere În societatea globalizată. Să vedem cum explică președintele Prodi succesul experimentului european. El scrie: Geniul părinților fondatori stă În transformarea unor ambiții politice foarte mari... Într-o serie de decizii mai specifice, aproape tehnice. Această metodă indirectă a făcut acțiunea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tehnice. Această metodă indirectă a făcut acțiunea ulterioară posibilă. Apropierea a avut loc În mod gradual. De la confruntare am trecut la Înclinarea spre cooperare În sfera economică, iar apoi la integrare 36. Pentru Prodi și alți lideri europeni, statutul de superputere decurge din cooperarea sporită și nu din extinderea suveranității. Caracteristicile distinctive al acestui nou gen de superputere sunt talentul de negociere, deschiderea către dialog și rezolvarea conflictelor, iar forța armelor. Acesta este motivul pentru care „procesul” este atât de important
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
confruntare am trecut la Înclinarea spre cooperare În sfera economică, iar apoi la integrare 36. Pentru Prodi și alți lideri europeni, statutul de superputere decurge din cooperarea sporită și nu din extinderea suveranității. Caracteristicile distinctive al acestui nou gen de superputere sunt talentul de negociere, deschiderea către dialog și rezolvarea conflictelor, iar forța armelor. Acesta este motivul pentru care „procesul” este atât de important În noua politică. Esența visului european este depășirea forței brute și stabilirea conștiinței morale ca principiu operațional
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a condiției umane. Acum, când Europa a arătat că această nouă cale În politică funcționează pentru douăzeci și cinci de țări, reprezentând 455 de milioane de oameni, ea este dornică să Împărtășească experiența sa cu restul lumii. Ideea președintelui Prodi a unei superputeri europene este ceva nou și extraordinar. El crede că Uniunea Europeană „are un rol de jucat În guvernarea mondială” - de a face experimentul european un model pe care restul lumii să Încerce să-l depășească. Prodi observă cu mândrie că În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de forță și-a pierdut influența”. El crede că „transformând integrarea Într-un succes, noi demonstrăm lumii că este posibil să creăm o metodă pentru pace”37. Într-un sondaj de opinie publică asupra necesității ca Uniunea Europeană să devină o superputere, 65% dintre europeni spun că doresc ca Uniunea Europeană să devină un egal al Statelor Unite ale Americii. Dar când au Întrebări de ce sunt În favoarea acestei căi, răspunsul a fost că, astfel, Europa va putea să coopereze, mai degrabă decât să concureze cu Statele Unite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai degrabă decât să concureze cu Statele Unite ale Americii. Chiar În Franța, o țară pe care mulți americani o percep câteodată a fi În contradicție cu Statele Unite ale Americii, 90% dintre intervievați sunt de acord ca Uniunea Europeană să devină o superputere, iar marea majoritate au spus că dacă ar fi egal un al Americii, Uniunea Europeană ar putea să conlucreze mult mai strâns cu Statele Unite ale Americii 38. În schimb, americanii au o atitudine foarte diferită privitor la Întrebarea dacă Uniunea Europeană trebuie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au spus că dacă ar fi egal un al Americii, Uniunea Europeană ar putea să conlucreze mult mai strâns cu Statele Unite ale Americii 38. În schimb, americanii au o atitudine foarte diferită privitor la Întrebarea dacă Uniunea Europeană trebuie să fie o superputere. 52% dintre americani spun că Statele Unite ale Americii ar trebui să fie unica superputere a lumii și numai 33% sunt de acord ca Uniunea Europeană să devină o superputere 39. În timp ce europenii văd statutul lor de superputere ca pe o modalitate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
conlucreze mult mai strâns cu Statele Unite ale Americii 38. În schimb, americanii au o atitudine foarte diferită privitor la Întrebarea dacă Uniunea Europeană trebuie să fie o superputere. 52% dintre americani spun că Statele Unite ale Americii ar trebui să fie unica superputere a lumii și numai 33% sunt de acord ca Uniunea Europeană să devină o superputere 39. În timp ce europenii văd statutul lor de superputere ca pe o modalitate de a adânci cooperarea pe scena mondială, americanii văd această calitate ca pe o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atitudine foarte diferită privitor la Întrebarea dacă Uniunea Europeană trebuie să fie o superputere. 52% dintre americani spun că Statele Unite ale Americii ar trebui să fie unica superputere a lumii și numai 33% sunt de acord ca Uniunea Europeană să devină o superputere 39. În timp ce europenii văd statutul lor de superputere ca pe o modalitate de a adânci cooperarea pe scena mondială, americanii văd această calitate ca pe o amenințare potențială la dominația Americii În lume. Robert Kagan, de la Carnegie Endowment for International
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
trebuie să fie o superputere. 52% dintre americani spun că Statele Unite ale Americii ar trebui să fie unica superputere a lumii și numai 33% sunt de acord ca Uniunea Europeană să devină o superputere 39. În timp ce europenii văd statutul lor de superputere ca pe o modalitate de a adânci cooperarea pe scena mondială, americanii văd această calitate ca pe o amenințare potențială la dominația Americii În lume. Robert Kagan, de la Carnegie Endowment for International Peace a rezumat diferența crescândă În modul În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]