842 matches
-
nouă arhitectură a vieții economice, numită noua economie. Noua economie este condusă după reguli și principii de funcționare noi, schimbarea adaptativă, fragilitatea sistemului și riscul fiind ingrediente care nu pot lipsi din rețeta succesului. Într-un spectru dominat de integrarea supranațională a statelor-națiune, de emergența blocurilor economico-politice, a corporațiilor internaționale non-financiare și bancare, a competiției globale acerbe și a intensificării, diversificării și liberalizării tranzacțiilor pe piețele lumii, noua economie apare ca o condiție sine qua non pentru ca umanitatea să progreseze în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
repunînd în cauză statul-națiune și suveranitatea acestuia. Acest "regionalism deschis" e plin de semnificații, dar și de evoluții imprevizibile. Se poate vorbi de o recrudescență a regionalismului atît la nivel subnațional, tendințele de descentralizare și autonomizare fiind evidente, cît și supranațional, înregistrîndu-se multiple tentative, experiențe de regrupare regională. Dacă pînă acum entitățile regionale erau constituite pe criterii preponderent politice sau rezultate din conflicte militare, acum criteriul prevalent devine cel economic. Or, spațiile economice nu se suprapun peste cele politice, iar mondializarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Italia, Irlanda ș.a. Fenomenul a condus, după căderea comunismului, la dezintegrarea URSS-ului, Iugoslaviei și Cehoslovaciei, cazuri diferite și extrem de interesante pentru analiști. Această tendință de regrupare sau separare a regiunilor are, în principal, cauze de natură economică. Astfel, integrarea supranațională permite actorilor în cauză accesul la o piață mai vastă și încadrarea fiecărei provincii într-o așa-zisă economie de scară. De asemenea, permite o structură mai diversificată a producției, deschisă diferitelor compensări sau complementarități între provincii și între diferitele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
tranzacțiilor, cu comprimarea crescîndă a spațiului. Astfel, echilibrul puterii economice s-a deplasat în mod semnificativ, fiind repuse în cauză suveranitatea națională și chiar legitimitatea statelor-națiune, autonomia guvernamentală și rolul Statului. Au apărut, în schimb, alți actori importanți sub sau supranaționali, cum sînt FMI, Banca Mondială, Organizația Mondială a Comerțului, precum și numeroși actori regionali și locali, actori aparent disparați, dar legați prin fire nevăzute într-o rețea de interdependențe și potențialități. Aceasta a făcut să se vorbească despre un nou medievalism
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
state (Statele Unite ale Americii, Australia, Malaezia, Peru și Vietnam) vor intra în parteneriat după finalizarea negocierilor de aderare. Concepte de bază: * regionalizare și autonomizare; * cooperare intraregională; * integrare regională; * dezintegrare regională; * regionalism deschis și regionalism închis; * regionalizare la nivel subnațional și supranațional; * economii regionale de scară; * separatism regional; * centre regionale de putere; * atomizarea pieței mondiale; * blocuri continentale; * multilateralism regional; * acorduri regionale; * un nou regionalism; * un nou medievalism; * piața optimă sau piața pertinentă. Probleme de studiat: * Ce înțelegeți prin integrarea regională? * În ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
vedere economic, în raport cu cel național? * Va fi Europa viitorului una a regiunilor? * Cum se explică fenomenele de dezintegrare regională (URSS, Iugoslavia, Cehoslovacia ș.a.)? * Ce înseamnă regionalism deschis și regionalism închis? * Cum se articulează regionalizarea la nivel subnațional și la nivel supranațional? * Care este raportul economic-politic în procesul de regionalizare? * Ce înseamnă economiile de scară regionale? * Ce pierd regiunile în procesul globalizării? * Cum caracterizați dinamica și importanța centrelor regionale de putere? * Cum caracterizați emergența blocurilor continentale și rolul lor în lumea de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
unităților productive pe tip de produs sau pe stadiu din procesul de producție În zonele geografice În care condițiile de desfășurare ale producției sunt cele mai favorabile și, pe de altă parte, o integrare a producției la un nivel geografic supranațional, contrar strategiei multinaționale, În cadrul căreia realizarea coerenței Între procesele productive segmentate și dispersate În spațiu are loc la nivelul fiecărei economii naționale. Pot fi identificate două tipuri de strategii globale dezvoltate de firme: integrarea transnațională pe orizontală: constă În specializarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
internațională. Totuși, această enumerare a forțelor determinante ale globalizării nu este cup rin zătoare, deoarece comerțul internațional nu se poa te extinde fără adoptarea unor politici naționale de liberalizare și fără cr earea unui cadru general per misiv la nivel supranațional. Procesul de globalizare atrage după sine globalismul ce este în con tinuă creștere și care a fost utilizat, prima d ată , făcându-se referire la rețelele de conexiune sau de „relații multiple“ și nu în sea mnă o simplă legătură
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
lucru care are efecte negative asupra producției interne, a locurilor de muncă , a ratei dobânzilor și asupra fluxurilor internaționale de capital. Diminuarea unor astf el de efecte nega tive pare a ține tot mai mult de măsurile organ ism elor supranaționale, cum ar fi FMI ul, Banca Mondială, U.E. etc. Această incapacit ate a statelor-națiune de a îndeplini cererile cetățenilor lor - fără a face apel la organismele internaționale - este văzută, adesea, drept o dovadă a scăderii competenței statel ntesta la „o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ona l, precum și instituțiile le gate de derularea acestora“ Așadar, de a lungul timpului, evoluția pieței financiare în centrul căreia se află banul, capitalul, a fost spre transnațio nalizare, mondializare, actorii ansamblului de pie țe financiare internațio nale fiind entități supranaționale, integratoar e ș i dominatoare ce contro lează și dirijează, prin tehnologii puternic sp eci alizate și raționalizate, ansamblul schimburilor financiare internaționale. Volatilă, speculativă și spontană, piața financiară, prin componentele sale, mobilizează celelalte componente ale pieței globale, piețele naționale, regionale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
viziuni marchează proiectul european inițial. Măsurile de "integrare negativă"6, adoptate pentru a suprima barierele între state și pentru a elibera "societățile civile" de reglementările naționale, sînt însoțite de politici de "integrare pozitivă"7, care vizează să reconstruiască în plan supranațional reguli și instituții comune. În acest mod atît partizanii societății civile cît și cei ai puterii publice își regăsesc interesele în proiectul fondator al construcției europene. Această sinteză, sau acest compromis, a menținut aproape o jumătate de secol confuzia asupra
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cei care consideră că integrarea europeană mai mult a distrus drepturile naționale decît a construit reguli comune. Că ea a făcut ca democrațiile naționale să fie fragile, prinse acum în sistemul instituțiilor comunitare, fără să fie puse bazele unei democrații supranaționale; că ea a pus în concurență sistemele naționale de protecție socială, care s-au slăbit, fără a fi dat naștere unor garanții supranaționale echivalente. O societate civilă europeană s-a construit prin emanciparea din interiorul statelor, fără a da însă
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
naționale să fie fragile, prinse acum în sistemul instituțiilor comunitare, fără să fie puse bazele unei democrații supranaționale; că ea a pus în concurență sistemele naționale de protecție socială, care s-au slăbit, fără a fi dat naștere unor garanții supranaționale echivalente. O societate civilă europeană s-a construit prin emanciparea din interiorul statelor, fără a da însă naștere unui stat european, lăsînd deschis dublul deficit al Europei comunitare, democratic și social 8. Pentru alții, dimpotrivă, Europa este percepută ca noul
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cetățenii statelor membre și Uniune. A fi cetățean european înseamnă a fi membrul unei comunități politice noi. Tocmai în termenii aceștia, încă din 1975, Comisia definea noțiunea de "cetățenie comunitară". Ea "implica, pe de o parte, existența unor instituții politice supranaționale rezultate din ale-geri și, pe de altă parte, existența normelor juridice, și ele supranaționale, care creau drepturi și obligații între cetățenii statelor membre și entitatea supranațională"11. Inițiativa de a înscrie cetățenia europeană în Tratatul de la Maastricht, idee lansată la
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
comunități politice noi. Tocmai în termenii aceștia, încă din 1975, Comisia definea noțiunea de "cetățenie comunitară". Ea "implica, pe de o parte, existența unor instituții politice supranaționale rezultate din ale-geri și, pe de altă parte, existența normelor juridice, și ele supranaționale, care creau drepturi și obligații între cetățenii statelor membre și entitatea supranațională"11. Inițiativa de a înscrie cetățenia europeană în Tratatul de la Maastricht, idee lansată la conferința interguvernamentală din 1990-1991 de către guvernul spaniol, prezenta conceptul în aceeași ma-nieră. Un membru
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
noțiunea de "cetățenie comunitară". Ea "implica, pe de o parte, existența unor instituții politice supranaționale rezultate din ale-geri și, pe de altă parte, existența normelor juridice, și ele supranaționale, care creau drepturi și obligații între cetățenii statelor membre și entitatea supranațională"11. Inițiativa de a înscrie cetățenia europeană în Tratatul de la Maastricht, idee lansată la conferința interguvernamentală din 1990-1991 de către guvernul spaniol, prezenta conceptul în aceeași ma-nieră. Un membru al guvernului spaniol afirma că "ar fi mai bine să se procedeze
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
arată că este dificil să concepi Europa numai ca o simplă piață. Diverse tradiții politice, care resping "Europa liberală", cheamă toate la dezvoltarea cetățeniei europene. Socialiști sau social-democrați reclamă introducerea drepturilor sociale ale cetățeniei europene, pentru că acestea oferă o ga-ranție supranațională în fața distrugerii Statelor Providență de către piața unică 16. Partizanii puterii publice, a politicii înțeleasă ca o depășire a condiției civice, refuză ideea de cetățenie dacă aceasta nu este însoțită de o dimensiune federală 17. Și constituționaliștii acuză absența unei societăți
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
publice, a politicii înțeleasă ca o depășire a condiției civice, refuză ideea de cetățenie dacă aceasta nu este însoțită de o dimensiune federală 17. Și constituționaliștii acuză absența unei societăți civile europene care nu ar fi un stat de drept supranațional 18. Cu alte cuvinte, ideea de cetățenie europeană evocă reproducerea la nivel supranațional a elementelor civile, politice și sociale care stau la baza cetățeniei naționale. Toate aceste idei nu fac decît să sublinieze dificultatea de a imagina Europa excluzînd conceptele
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cetățenie dacă aceasta nu este însoțită de o dimensiune federală 17. Și constituționaliștii acuză absența unei societăți civile europene care nu ar fi un stat de drept supranațional 18. Cu alte cuvinte, ideea de cetățenie europeană evocă reproducerea la nivel supranațional a elementelor civile, politice și sociale care stau la baza cetățeniei naționale. Toate aceste idei nu fac decît să sublinieze dificultatea de a imagina Europa excluzînd conceptele clasice ale științei politice. Dar nu mai puțin, aceste probleme arată că ideea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
viața politică prin prisma diferitelor concepții asupra lumii prezentate de partide, cea mai mare parte dintre ei înțeleg astăzi Europa prin prisma atitudinilor pe care le adoptă statele. Dacă există un spațiu civic european, el este mai mult transnațional decît supranațional. Însă existența unui spațiu civil european este dificil de demonstrat, deoarece este vorba despre o realitate subiectivă a cărei transpunere empirică este delicată. Transnațional, nu internațional si nici plurinațional, pentru că statele nu sînt în Uniune monade rătăcite. Acordarea reciprocă a
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
frontierelor lor juridice și politice. În plus, convergența spontană a democrațiilor europene atestă înscrierea lor într-un cadru comun: practic toate statele europene au adoptat controlul constituționalității legilor în același moment în care Consiliul Europei instituia acest mecanism la nivel supranațional. În momentul în care se puneau bazele Europei interguvernamentale, toate aceste state au văzut slăbirea funcțiilor de șef de stat, intrarea în declin a bicameralismului și afirmarea guvernelor ca instituții centrale. Toate caută astăzi un echilibru între reprezentarea proporțională și
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de legătură juridică, pe care Kant l-a calificat ca fiind cosmopolitic. Această legătură juridică ar duce la consacrarea drepturilor cetățeanului în fața altor state decît cel de origine. Pentru Kant pacea veșnică nu însemna fuziunea statelor într-o vastă entitate supranațională. Și aceasta pentru că fuziunea lor ar fi distrus suveranitatea statelor constitutive și ar fi condus la guvernarea funestă a unei monarhii universale: "într-adevăr, în momentul în care guvernarea devine din ce în ce mai mai extinsă, legile încep să își piardă din vigoare
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
dispariția statelor, ci doar transformarea relațiilor dintre ele. Așa cum oamenii au ieșit din starea de natură pentru a pune bazele unei republici, statele, urmînd același model, ar putea ieși din anarhia internațională. Și asta nu pentru a forma o republică supranațională, ci pentru a "intra în societate", pentru a civiliza relațiile dintre ele. Revenind acum la construcția europeană, se poate spune că ea a confirmat filosofia lui Kant. Comunitatea Europeană a fost constituită între state care aveau o constituție "democrată". Ea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
reciprocă a cetățeniilor naționale. Fără îndoială, construcția europeană a depășit aceste condiții minimale, dar a rămas în aceeași logică. Uniunea determină, mai mult decît Kant a imaginat, viața internă, dreptul și constituția statelor ei membre. Ea nu este o putere supranațională exterioară statelor, dar nici nu se reduce la o simplă alianță fără substanță. Deși relațiile juridice dintre state și cetățeni sînt mult mai complexe decît și-a imaginat Kant, ele nu sînt nici o imitare a principiilor federale. Este adevărat că
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
epocă încă dominată de dihotomiile conceptuale clasice. Tocmai pentru a se depăși acest impas analitic, s-a dezvoltat conceptul de "guvernanță la niveluri multiple". Termenul pune în evidență natura inedită a Uniunii, de guvernanță la mai multe niveluri, sub-național, național, supranațional. El este un manifest în favoarea unui nou limbaj, plecînd de la convingerea că un vocabular politic clasic "nu reușește să mai surprindă realitatea și evoluția actuală"31. Definirea Uniunii în termeni specifici statului na-țional înseamnă asocierea aceastei construcții cu un sistem
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]