2,381 matches
-
așa cum ne-a obișnuit iconografia creștină tradițională. Admirabilă imagine, dar și realistă În context istoric? De discutat... Mă Întreb uneori dacă nu cumva, În judecarea faptelor lui Alexandru, spiritul nostru critic nu ne joacă feste. În fața unei opere ce frizează supranaturalul, ne simțim copleșiți și iritați, iar raționalismul excesiv din noi se revoltă și refuză să admită că ea ar fi fost posibilă. Iar atunci când o admitem, totuși, o facem sărind În cealaltă exremă, respectiv, cerându-i eroului să se comporte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
-ncercare. — Maică Precistă! - gemu Barzovie, ștergându-și colțurile gurii cu o olandă. Aibi îndurare de mine! în concepția medievală despre lume și viață, apelul la o instanță supremă, divină, avea de multe ori o funcție terapeutică. Invocând numele unor ființe supranaturale ce cunoșteau diverse titulaturi în funcție de aria geografică pe care se manifestau respectivele credințe, oamenii făceau aceasta deoarece nu aveau nivelul științific necesar pentru a explica și a combate fenomene ca trăznetul, fulgerul, valuri și valuri de lăcuste, tăierea bruscă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
scaun chiar la intrare. în spatele lui era un birou la care stăteau două fete cu părul făcut bucle. Două matahale stăteau în fața lui, blocând intrarea ca niște lei din piatră. —Jacques, dragă! a ciripit Baby. Eu sunt! Jacques, o apariție supranaturală, slab, cu cioc și pălărie din lână, a făcut un gest leilor care s-au mișcat din loc fără prea multă tragere de inimă. Baby l-a sărutat și apoi s-au angajat într-o discuție despre câți oameni putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de Lucerna, se puteau întâlni oameni înghețați în poziții ciudate. Păreau cu toții puși pe fugă de frica unui urmăritor nevăzut. În casele care nu fuseseră suficient încălzite zăceau corpuri lipite cu gheață de păturile de lână ale patului. Totul părea supranatural pentru cei - mulți la număr - care reușiseră să supraviețuiască. Cu tot marele îngheț, oamenii nu-și pierduseră voioșia și capacitatea de invenție când era vorba să supraviețuiască, pregătindu-se cu încăpățânare pentru zilele pline de bucurie ale carnavalului, când iarna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
legată de temperatură. Apa e mai caldă decât aerul de deasupra și se vaporizează. Apoi, s-a făcut frig. La fel de normal, când e ceață se lasă rece, asta o știe oricine, tot din cauza vaporilor care absorb căldura. Până acum nimic supranatural, de acord? Ileana îl privea tăcută. Zâmbea clătinând din cap. Pe urmă, își continuă Cristi analiza, tu te-ai speriat și ai vrut să ne întoarcem iar eu am fost de acord. Pe drum au început să se audă niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să-i privești pe zei în ochi. Tu spui că asta mi s-a întâmplat mie acolo sus? întrebă el după un timp. Nu am văzut nimic acolo. Nu era nici un templu, nici un altar și nici nimic altceva, iar ființe supranaturale nici atât. Ți-am mai spus că acolo poți să-i privești pe zei în ochi, spuse ea absentă. Numai că și ei, la rândul lor se uită la tine și, privirea lor e ucigătoare. Nu, te rog! Nu mă contrazice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
întâmplă. E mai ușor să dai vina pe cineva care e proaspăt apărut în comunitate decât să îi bănuiești pe ai tăi. Într-adevăr și el era străin la Baia de Sus. Locuitorii îl priveau cu neîncredere, iar pentru forțele supranaturale de aici el reprezenta o țintă. Ei, Doamne ferește, iată că ajungea să gândească la fel ca dânșii. Își alungă gândurile acestea din minte și porni spre ieșirea din sediu. Unde mai pui și observațiile așa zis părintești ale lui Pop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Îl agasa cumplit faptul că cei doi purtau o conversație pe care numai ei o înțelegeau. Vorbeau despre lucruri care lui îi erau străine. Voia să primească explicații dar nu de genul celor de mai devreme. Vâlvele și alte ființe supranaturale nu-și aveau locul într-o investi gație polițistă. Nu într-o anchetă purtată serios. Cine știe ce se mai întâmplase în noaptea precedentă? Nu-i dădea pace gândul că asasi nul se apropia de o stare de excitație paroxistică care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la un pahar. Lasă-mă dracului, în pace, cu duhul tău! se enervă polițistul care nu mai răbda felul de a fi al bătrânului. Nu vezi că nimic din ce-mi spuneți nu se leagă? Din moment ce vâlva asta are puteri supranaturale, cum de poți tu s-o ții sub observație nestin gherit? Dar mai ales cum de nu te ia și pe tine? Cum faci de pe tine te iartă? Tu nu ești tot om? Ori poate că nu-i place gustul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bun caz să-l modifice. Oricum, rezultatul este același, nu mai e ce a fost. Logic ar fi ca ei să creeze ceva care să vă împiedice să mai procedați astfel. Apariția vâlvei mi se pare o soluție tipică pentru supranatural. Inspectorul se distra, se prinsese în jocul Ilenei și încerca să o combată cu argumentele ei. Tot nu credea nici o iotă din ce îi spusese ea însă, din moment ce îi promisese că o ascultă până la capăt, nu vedea de ce n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a văzut, nu-și va explica niciodată fenomenul. Ce se întâmplă atunci? Ei, ce se întâmplă? ridică Cristian din umeri. Singura explicație pe care și-o dau oamenii când nu înțeleg ce se întâmplă este cea a intervenției unor forțe supranaturale. Deci, zeii tăi nu sunt zei. Cel puțin nu în sensul pe care îl dăm noi acestui cuvânt. Zeii mei, nu știu de ce spui tu că sunt ai mei!? Ai mei, în nici un caz! Mai vedem. Chiar dacă tu refuzi încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
moșneag avusese grijă să o trimită departe de el. Probabil că nu-i spuseseră tot, e drept că nici el nu se obosise să-i asculte până la capăt. Nervos, deoarece credea că vor să-l aburească cu credințele lor în supranatural, nu dăduse de loc importanță poveștilor pe care le spuneau. Poate că era nevoie de un sacrificiu ca să îmbuneze bestia. Un străin era numai bun pentru așa ceva. Doar toate întâmplările pe care le auzise aveau drept personaje principale străinii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
aceste probabilități. Eh, desigur că pentru niște ființe supreme, toate aceste lucruri n-ar fi reprezentat o problemă. Iarăși ajungea în acel punct în care logica îl punea în impas, iar pentru a găsi explicații era nevoit să apeleze la supranatural. Nu, unica soluție era să se lase în voia evenimentelor, să facă tot ce putea pentru a ieși cu bine din toată povestea aceasta, după care să-și vadă de viața lui. Cât despre rămânerea sa în Baia de Sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
niște exploziv dar de unde să-l iei? La magazin nu se găsea de cumpărat iar de cerut autorităților nici nu intra în discuție. Cine le-ar fi dat așa ceva, pe motiv că au nevoie de el ca să închidă o ființă supranaturală într-o peșteră? Ia, spuneți-mi, întrebă el după câteva clipe în care căutase febril o posibilitate de a confecționa un dispozitiv infernal, putem face rost de niște îngrășământ chimic? Azotat de amoniu, vreo mie de kilograme? Habar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
numai de la atât. Altceva se întâmplase, ceva legat de locul acela. Își aminti că, de fiecare când venise acolo, i se întâmplase ceva ciudat. Poate că Ileana avea dreptate, poate că pe stânca aceea chiar își aveau sălașul niște ființe supranaturale, zei ori cine știe ce altceva. Se întoarse și ridică privirea spre steiul uriaș de piatră sub care se afla. Ce a vrut să însemne asta? murmură el. Ce ați vrut să-mi spuneți? Așteptă câteva clipe dar, în afară de un fior pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de tăcere, despre asta vorbeau minerii. Sincer să fiu, mă așteptam să se întâmple ceva. Lui Boris nu-i venea să-și creadă urechilor. Șeful, un om pragmatic și ancorat puternic în realitate, accepta fără cea mai mică reținere caracterul supranatural al celor petrecute. Ce facem acum? întrebase el. Ne vedem mai departe de treabă, răspunse imediat Vlad, doar nu vrei să ne oprim? Godunov se dădu un pas înapoi. La orice se așteptase, numai la această decizie nu. Judecând după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dar Întrucîtva Înmuiat, ca o plesnitură. Din ziua În care Îl vizitase mama, el va Înțelege că, În ciuda nădejdii ei demente, demente și deșarte, din momentul acela, viața sa va fi o farsă tragică scrisă de niște indivizi cu puteri supranaturale. Stătuse acolo, În fața lui, trupeșă, viguroasă, cu un văl peste față, umplînd celula cu personalitatea sa, cu persoana sa, cu caracterul său, cu o pălărie imensă cu pene și cu veșmintele ei care tot foșneau, deși nu făcea nici o mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cele mai cumplite? Cum se putea hrăni acea ființă, fără ca, Într-adevăr, mâna lui Dumnezeu să nu Îi vină În ajutor În fiecare clipă a vieții sale diforme? Anticii se confruntaseră și ei cu miraculosul, Însuși Aristotel admisese că, În privința supranaturalului, motivele de a crede și cele de a nega sunt deopotrivă de tari. Dar de ce o putere superioară trebuia să aleagă această modalitate pentru a se manifesta? Mintea lui refuza să accepte una ca asta. Oare chiar maiestatea lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cerurilor, acea Împărăție a drepților atât de râvnită și pentru care nu găsise niciodată cuvintele, se afla acum acolo, În fața lui, plină de strălucirea cea dintâi. În ochii lui Încă orbiți, octogonul desenat de străfulgerări parcă dansa Într-o mișcare supranaturală. - Frederic avea dreptate! strigă el. Astrologul scutură din cap cu hotărâre, de mai multe ori. Își Închisese pleoapele, ca și când ar fi Încercat să nu mai vadă nimic. - Crezi că ai biruit? zise după o tăcere prelungă, curmată doar de zumzetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
era plină ochi. Doamna Popa și doamna doctor, îmbrăcate de gală exact ca la nunta Marianei, își făceau vânt cu două evantaie chinezești gemene. Arătau bine, atâta că burta doamnei Popa era mult mai mare și rochia portocalie făcea eforturi supranaturale (dar îi era ușor, fiind de supraelastic) să nu crape. Horațiu, emoționat, se uita întruna la ceas, mutând de fiecare dată ghiveciul în mâna cealaltă. După ce, cu ajutorul Maicii Tereza, așa cum citise uimit în ziare, reușise să se achite de obligația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
de somn. Mai avem o groază de filmări. Și tu ar fi mai bine să te Întorci la tine În cameră, nu crezi? — Da, știu că deranjez. Monkey recunoscu pe față, cu privirile În pământ. Nu pretind că am puteri supranaturale, dar am avut senzația că am zărit În acel moment ceva vag plutind În jurul umerilor lui, o neputință apăsătoare. M-am trezit că simțeam un soi de empatie pentru el. Venisem la New York, cunoscusem un vagabond straniu, iar acum trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
vândut destul de bine. Un alt film, despre povestea unui psihoterapeut, este Încă În așteptare... — Despre ce e? — Este vorba de un documentar care prezintă o metodă de psihoterapie foarte În vogă În Statele Unite și practicată și În Japonia. — Spiritism? Puteri supranaturale? O chestie de genul ăsta? — Nu, absolut deloc. — Ce bine! Pentru că urăsc așa ceva. — Se folosește un drog. — Un drog? Ce fel de drog? — Un drog care deschide porțile sufletului. Sub influența lui, oamenii Încep să mărturisească diverse chestii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cuprins de un sentiment insuportabil de dezgust față de mine Însumi la gândul că cheltuisem banii primiți de la Keiko Kataoka pe o curvă. Pentru mine Keiko Kataoka reprezenta atât un fel de medic psihiatru, cât și un medium dotat cu puteri supranaturale. Putea să vadă tot ce făceam. Chiar și acum mă privea cu dispreț cum stăteam În pielea goală În camera de hotel și-mi preparam o porție de cocaină. Putea ghici teama mea de a nu fi abandonat. „Meriți o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Mi-era de-ajuns să știu că ea Îl putea face să se simtă mai bine. Keiko a Început să-i vorbească Încet, cu o voce incredibil de blândă și reconfortantă. Părea a fi vocea unei persoane dotate cu puteri supranaturale sau vocea Maicii Tereza, care mă făcea și pe mine să mă liniștesc. „Mi-am Închipuit că ești tare obosit și am adus un pic de morfină cu mine. Nimic nu e mai insuportabil decât să nu poți dormi atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
privirile pe paharul gol de cocktail. Expresia feței nu i se modificase absolut deloc, Însă mă Întrebam dacă paharul nu avea să se spargă În mii de bucăți, cu un pocnet asurzitor. Forța pe care o emana nu avea nimic supranatural, și nici nu am simțit o intensiate terifiantă În privirea ei. Era vorba doar de simpla concentrare. Reiko avea puterea să-și concentreze Întreaga forță psihică Într-un singur fascicul subțire, la fel de pătrunzător ca o rază laser. — Eu... Reiko se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]