440 matches
-
și-a amintit de fostul tovarăș de complicități politico-securistominerești și și-a Încheiat cel de-al treilea mandat În mod jalnic, așa cum jalnică i-a fost lungă sa carieră de activist al pecereului, grațiindu-și ortacul. Așa se face că supranumele „bunicuța”, care pare mai degrabă un alint pentru vârsta venerabila a școlitului moscovit e de fapt un nume de cod pentru cel mai sinistru personaj al istoriei românești contemporane. Odioasa lui venire și menținere la putere vreme de trei mandate
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
revocat decretele de expulzare, unii fiindcă aveau protectori puternici, alții pentru că și-au luat angajamentul să apere guvernul în ziarele germane ce apăreau în București. Rosenfeld, unul dintre expulzați, era cotar de buți de felul său, de aceea purta și supranumele de Rosenfeld-Cotaru. Prin anul 1919 m-am dus să fac cura de apă de Vichy, iar un medic din Paris mi-a recomandat pentru localitate pe doctorul Charles Cotar. Cine este acest doctor Charles Cotar? Nu este altul decât fiul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Cum doamna nu-și dezvelise figura, toată lumea era nedomirită. Poliția caută să afle imediat și descoperi cum că această doamnă era o româncă, o cunoscută fostă actriță a Teatrului Național din București, femeie de o mare frumusețe, numită E.L. Purta supranumele de Lina M. Bineînțeles, poliția a îndepărtat-o imediat din Sofia. Prințul avea o pasiune pentru această doamnă. Se știa că foarte des venea in cognito la Rusciuk, trecea Dunărea tot incognito și acolo, în vagonul său la Smârda, petrecea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ziar umoristic intitulat Ghiță Berbecu. Succesul acestei foi săptămânale a fost foarte mare, până la căderea regimului liberal, în 1888. [cuconul fănică] Succesul acestui ziar l-a făcut mai ales deputatul guvernamental ștefan Bellu, boier vechi, cunoscut în cercurile politice cu supranumele Conul Fănică și Sufletul maichi. ștefan Bellu - sau Conu Fănică, cum i se spunea curent - era socrul lui Ion Câmpineanu, fruntaș liberal și omul pregătit de Ion Brătianu ca să-l moștenească la șefia partidului. Conul Fănică fusese, în timpul guvernului Lascăr
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
devină uneori monografie, interesează sub raport științific și întreține plăcerea lecturii totdeodată. Câteva dintre coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și Dracula, duc cu gândul la „Necuratul“. Vlad țepeș a făcut de altfel tot ce i-a stat În putință ca să justifice o asemenea apropiere. De o cruzime ieșită din comun, principalul său amuzament era tragerea În țeapă, de unde și supranumele „țepeș“ (gravuri de epocă Îl Înfățișează luându-și masa la umbra unei „păduri“ de țepe!). Ce-i drept, aceste monstruozități sunt relatate În câteva cronici germane și, ceva mai atenuat, Într-o cronică slavonă. Germanii din sudul Transilvaniei (de la Sibiu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-l Înfățișează În toată splendoarea se află la castelul Ambras din Innsbruck (și așezat nu la Întâmplare, ci Într-o galerie rezervată monștrilor, precum „omul lup“ și alte imagini de acest gen). Bram Stoker a Împrumutat de la țepeș mai Întâi „supranumele“ Dracula, apoi câte ceva din trăsăturile portretului de la Ambras (mustața lungă, nasul subțire și coroiat...) și, În sfârșit, deși În cu totul alt registru, gustul sângelui. Dar el a scris o ficțiune care nu are, În fapt, nici cea mai mică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se bazează pe apozițiile dezvoltate: Petrea FătFrumos, șteblâ de busuioc, născut la mn ’iezul nopțî, Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpul înverzește, florile-nflorește. Titulaturile magice și funcția sacră, vegetațională, sunt motivate întotdeauna de evoluția basmului. Petrea Făt-Frumos are ca supranume clipa nașterii, fiindcă în momentul crucii dintre zile începe misterul inițiatic: lemnele se aprind singure pe muntele vânătorii și apare personajul demonic. Petrea este consubstanțial cu misterul, Ileana este o ipostază a divinității vegetaționale, iar supradeterminările devin o marcă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumea albă apare și într-un basm din colecția D. Stăncescu, unde feciorii numiți astfel sunt de fapt ipostaze antropomorfice ale momentului zilei: „și hotărî să-i zică: De-cu- seară, căci seara se născuse”. În unele variante, Făt-Frumos constituie un supranume adăugat unui prenume: Petru, Ion, Constantin/Costăchel, procedeu des întâlnit în colindele de fecior. Valorizarea numelor de origine creștină este evidentă. Cel mai frecvent, Petru/Petrea este cel dintâi nume al eroului, acest fapt venind în consonanță cu imaginea sfântului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
era și nor mal, mitul mediatic a precedat persoana propriuzisă. Pe de altă parte, cei care s au ocupat de construirea acestui personaj au realizat un fapt evident: numele lui era destul de banal, iar unui supererou îi trebuie neapărat un supranume. Peter Par ker este, de fapt, Spiderman, iar Cristian Popescu, Piedone. Excelentă găselniță, trebuie so recunoaștem! Ce făcea tipul: mergea prin piețe, răsturna tarabele amărâților „care comercia li zau produsele în condiții improprii“ (și îi prezenta publicului ca pe niște
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
al Monicăi Lovinescu (ML). Excepție fac cazurile în care Monica Lovinescu nu apare ca per sonaj, ci este citată ca autoare. Indicele de nume este alcătuit ținând cont de felul neoficial în care sunt pomenite majoritatea personajelor din scrisori: pseudonime, supranume, porecle, nume de alint. Anexa cuprinde fotografii inedite și fotocopii ale documentelor, în ordinea în care se face trimitere la ele în notele de subsol. Editoarea mulțumește: Doamnei Ioana Pârvulescu și legatarilor testamentari ai Monicăi Lovinescu, domnii Gabriel Liiceanu și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ardei roșu: o torpilă. Varza acră: origină de Belgrad. Sticluța de vin: o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un taifas etc. etc. Restaurantul dobândise chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-a păstrat. În schimb: mititeii, bateria și protocolul s-au împământenit. Mititeii și bateria vor trăi lungă vreme în viitor. Peste patru ani, când am intrat în Universitate, am cunoscut și micile birturi pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
literare și științifice. Făceau parte din această societate mai ales elevii clasei a V-a de la Sfântul Sava, printre cari îmi mai amintesc de: Gheorghe Ionescu, mai târziu Io nescu-Gion1, Grigore Andronescu, fost procuror-general sau prim-procuror în București, cu supranumele Andronescu-Dulap; trei macedoneni bursieri ai statului, Gulioti, profesor după aceea la gimnaziul din Brăila, Ionescu și Simolta, ajunși telegrafiști, Nicolae Constantinescu, un nepot al lui Simion Mihălescu, Matei Theodor, în urmă profesor de liceu în București, un Pangăl etc. etc.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberal, a rămas neclintit alături de dualitatea Rosetti Brătianu, a suferit persecuțiuni și închisori și și-a dobândit o mare popularitate în coloarea de Verde. Sub guvernul liberal de la 1877 era un atotputernic în partea locului, de unde i se trăgea și supranumele de: Pașa din Dealul Spirii.* Partidul compus din astfel de oameni fanatici, hotărâți, neclintiți, reprezentând clasa burghezilor cari lupta să pătrundă și să înlocuiască la întâietate vechea clasă boierească, era partidul care stetea în fruntea coaliției, atât prin numărul mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cunoscute mai multe piese cu circulație locală (Mârza, Rusalin al lui Damian, Patima lui Ioan Stoia etc.). Este însă și autorul unei senzaționale contrafaceri a Mioriței. Pasiunea pentru poveștile populare, cea mai importantă latură a activității sale, i-a adus supranumele, excesiv, de „Creangă al Banatului”. În proza memorialistică, risipită prin reviste, evocă anii copilăriei și experiența pedagogică (Suferințele unui învățător de la naștere până în timpul prezent, 1888, Amintiri din copilărie,1902, Chipuri din satul nostru, 1909 etc.). A scris și poezii
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
efectuluitc "1.6. Legea efectului" Thorndike a formulat această lege încă de la începuturile carierei sale științifice. Se poate spune că această lege i-a adus recunoașterea universală și renumele de „părinte al conexionismului”; s-a spus că era mai îndreptățit supranumele de „părinte al legii efectului” întrucât conexionismul nu a fost altceva decât o tentativă ratată de salvare a asociaționismului ca orientare științifică. Într-adevăr, astăzi nimeni nu mai crede în asociaționismul psihologic, dar oricine recunoaște valoarea științifică a legii efectului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rezumat a ceea ce a realizat, un condensat al operei. Numele este opera. Și în plus, această figură in nuce a creației poate fi reprodusă, e ceea ce face rețetă: dacă o personalitate poate fi imitată e pentru că societatea a înscris în supranumele ei caracteristicile unei acțiuni. Ca și cum printr-un "botez" tardiv, fiecare scriitor ar deveni capabil să își prezinte unicitatea ca o clasă, ar întemeia un model de comportament, ar inventa o realitate socială. Astfel în numele justificat se întâlnesc și se confundă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al acestei reprezentări. Istoria literaturii grecești abundă în asemenea exemple; acolo geniile se cheamă în funcție de ceea ce fac și numele conțin creația. Însă e un paradis - pierdut - al numelor justificate. Culturile moderne nu se mai bazează pe eponimie, nu recurg la supranume, nu au obișnuința poreclelor. Heliade Rădulescu știe că în realitate nu poate aștepta de la societate să ordoneze noile generații de creatori în funcție de niște nume semnificative. Poeții pe care îi cunoaște se cheamă Văcărescu, Beldiman, Bolliac, Alexandrescu..., nume care nu înseamnă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
final Sultana Vasile, cu nume statornicit, recunoscut și rămas în memoria obștii locului; apelativul ocupației mai ales, în foarte multe cazuri a devenit nume de familie: Vieriu, Rotariu, Morariu (Vieru, Rotaru, Moraru); 2. Formarea numelor de familie din porecle și supranume este un alt procedeu folosit, spune cercetătorul: Ion Șchiopu (de la defectul său fizic de a fi șchiop); Ion Ciobanu (de la meseria acestuia de a fi cioban); Ion Mutu (de la faptul că nu putea vorbi sau era prea tăcut); Ion Minciună
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că nu putea vorbi sau era prea tăcut); Ion Minciună (de la porecla pe care o purta individul); Ion a Floarei putea deveni în timp Ion Afloarei; Ion a Savei lui Tiron putea rămâne Ion Tiron, ceea ce înseamnă că „poreclele și supranumele erau substitutele viitoarelor nume de familie". Mai târziu, spune Mircea Ciubotaru, când numărul locuitorilor satului crește, „aceste categorii onomastice vor avea îndeosebi funcția de a diferenția indivizii cu același nume de neamurile mai numeroase". 3. Alt mijloc de creare a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Zăițăi, Vasâle a Babii sau Lupu Zamfir în loc de Lupu Zamfirii, baba. Metonime sunt multe la Vulturești și Buhăești: Vasile Agavriloae, Neculai Avăloae, Maria N. Avădanei, Toader Atasiei... 7. Uneori, numele de familie s-a format de la numele de boier sau supranumele bunicului ca în cazurile preotului Vasîli sân polcovnicelul Ștefan și tatăl acestuia, Ștefan sân Iacob, munteanu, înregistrat la Vulturești în catagrafia din 1831 și care, în 1838 preotul să fie înregistrat cu numele Vasili Munteanu, ceea ce înseamnă că în 1831
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe Ștefan (care, sub numele de Ștefan I, a guvernat Moldova, înaintea să, între 1394-1399), iar, doar dupa tata, pe Alexandru (viitorul domn Alexandru cel Bun, ce a cârmuit statul românesc est carpatin, între 1400-1432) și pe Bogdan „jupanul”. Cu supranumele de „Ologul” (mai mult ca sigur cu înțelesul de „Paraliticul”), îl întâlnim numai în Letopisețul de la Putna, întocmit, în primii ani ai veacului al XVI-lea, motivele, pentru care a rămas în istorie cu această porecla, necunoscându-se cu precizie
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
creștini: judecarea actuală a uciderii în masă a - cifra aceasta este bine documentată - șase milioane de evrei. Ce vrea să spună termenul de postmodernism? Epoca noastră încă nu are nici un nume sau (așa cum au fost ,barocul" sau ,rococoul" la origine) supranume. Avem nevoie cel puțin de o denumire preliminară, pentru a caracteriza această epocă, așa cum s-a format ea de la Primul și al Doilea Război Mondial. De aceea, aleg termenul de ,după-modernism" sau ,post-modernism". El nu este pentru mine un slogan
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]
-
Președintele și instituțiile statului în această ecuație? În primă instanță, răspunsurile sînt simple: Alexandra Nechita este acum o fetiță în pragul adolescenței, o româno-americancă inteligență și seducătoare, socotita un talent plastic ieșit din comun (de acolo i se și trage supranumele ridicol de "micuța Picasso"), victima a două categorii de interese. În ceea ce privește partea americană, adică familia și staff-ul Alexandrei, interesele sînt de ordin financiar și mediatic. În ceea ce privește partea română, adică sferele puterii politice și culturale, interesele sînt de ordin simbolic
Despre vanitate, prostie si geniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18170_a_19495]
-
fi transmise În scopul punerii în aplicare a prezentului acord, autoritățile de combatere a infracționalității ale părților contractante își pot transmite reciproc următoarele date cu caracter personal: a) numele de familie, numele de familie anterior, prenumele, alte nume (pseudonime, porecle, supranume), sex, data și locul nașterii, domiciliul, cetățenia actuală sau eventual cea anterioară a persoanelor participante la comiterea de infracțiuni și a persoanelor aflate în legătură cu acestea; ... b) datele documentelor de identitate, pașaportului sau altor documente de călătorie (număr, data eliberării, denumirea
ACORD din 21 octombrie 2008 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii transfrontaliere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215975_a_217304]