559 matches
-
un specific numai al ei. Asta ne trebuie acum, în primul rînd, o estetică a prozei. Așa că nu cred că aș putea vedea cărțile mele ecranizate, poate doar ceva în genul filmelor pe care le-a făcut Buńuel cu Dali. Suprarealiștii... Da. Urmăream, la un moment dat, o emisiune la care erau invitați Nicolae }one și fiul lui Sașa Pană (Vladimir Pană - n.m.). Ei n-au vorbit (și, în fond, nici n-ar fi avut de unde să știe) despre noi, prietenii
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
să plece la New York. Asumându-și DADA și suprarealismul ca linii directoare ale poeziei sale, Valery Oișteanu este cunoscut și pentru influențele din practica Zen integrate în happening-uri de poezie si jazz. Poemele lui Oișteanu reflectă influența mentorilor săi suprarealiști: Gellu Naum și Gherasim Luca. Ultimul volum publicat la New York de Valery Oișteanu, intitulat Privilegii în Purgatoriu (Perks in Purgatory, Fly by Night Press, 2010), este o selecție de poeme-jazz (Jazzoetry), fiind de fapt o contribuție la stilul de performance
Seară de poezie și jazz la Clubul Ţăranului by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63484_a_64809]
-
Victoria Ocampo îi asigurase plecarea - preferînd să se plimbe liber și sfidător pe străzile Parisului ocupat; nu în ultimul rînd, refuzul constant de a se lăsa înregimentat oricărui curent de gîndire dominantă și de a ceda oricărei tentații totalitare, asemeni suprarealiștilor comunizanți: „Judecata severă pe care o poartă el asupra raționalizării crescînd a poeziei și a lumii nu îl conduce (...) la fragmentarism, la relativism sau la nihilism și nici la ideea că omul ar fi un concept depășit”. Merită evidențiată situarea
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
aceea că absurdul modern al subiectivității transcendentale, revoltată, în mod sisific, ca la Camus, în fața lumii incomprehensibile, va fi tot mai mult înlocuit la Ionesco prin coliziunea postmodernă, de tip parodic, a tragicului cu comicul, cu fantasticul oniric, cu miraculosul suprarealist, melodramaticul, goticul și sublimul postmodern". Oare are dreptate autoarea noastră? Henri Gouhier, citat de d-sa, asociază, în volumul Le théâtre et l^existence (1991), conceptul de absurditate nu cu iraționalul care ar implica lipsa explicației, ci cu neraționalul dat
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
Marina Constantinescu Un text al dramaturgului Tankred Dorst, scris în 1994, vorbește suprarealist despre însingurare. Retragerea din lume, din viața soaalăîn propria carapace personalizată, înseamnă un univers populat cu tot, dar cu tot ce te poate defini, cu tot ce te preocupă, cu acele obiecte care sînt prelungirile eu-lui. „Herr Paul" este o
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
oricum. Despre ciudatele preferințe ale hazardului, despre "semnalele discontinue" și despre schimbările bruște de fază vorbește prefața, de fapt ghidul unei solicitante curse printre obstacole care, pornită nepotrivit, sfîrșește sigur într-o fundătură. Altundeva, în cărțile Simonei Popescu, "literatura" (viața?) suprarealiștilor e un soi de piatră magică, un hacmanit sau un alexandrinit, care-și schimbă culoarea după cum ajunge la ea privirea. Poezia lui Gellu Naum, fragilă și evergreen, se potrivește, poate, cu o mimosa sensitiva care și-a rafinat peste măsură
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
asupra cărților cu tematică erotică - deși toată lumea le citea cu nesaț pe sub masă - iar îndrăznelile lexicale și de viziune ale unor scriitori au făcut, în epoci diferite, obiectul unor procese răsunătoare. În perioada interbelică (considerată încă paradisul democrației românești), poetul suprarealist Geo Bogza a devenit chiar primul caz de scriitor condamnat și închis la Văcărești pentru vina de a fi scris "literatură erotică". Ceea ce atunci părea a fi atît de scandalos, a devenit unul dintre filoanele principale de inspirație pentru poeții
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
coaliției de jumătate la dreapta, la bulgari, în urma acelorași experiențe, ea a devenit o alternativă reală, adică o a treia cale. (A se vedea, spre comparație, cum calea noastră care poartă același număr, cea din fericire neexperimentată încă, se compune suprarealist din Vadim, din Mițura și din ceata lor de guriști.) Și spre a duce, parcă, încă mai departe imaginația bulgărească, pe cele mai înalte culmi ale Balcanilor, Regele Simeon a devenit, prin sufragiu, și prim-ministru, ceea ce, trebuie să recunoaștem
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
suprafață trăsăturile lui de om tînăr. Nu avea nici un talent financiar, și, dintr-o meserie care pe alții i-ar fi îmbogățit, el s-a ales cu o nimica toată. În ultimii ani, cînd boala îl imobilizase în apartamentul lui suprarealist conceput pentru un bărbat de 30 de ani, își dorea - sfîșietor - să vină încă o dată în România. Să ajungă la o asemenea stabilizare a sănătății, încît să poată veni încă o dată în România, inclusiv la Cluj. Pentru asta, însă, i-
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
Nicolae Prelipceanu va evolua „în trena ironismului lui Sorescu și Geo Dumitrescu”. Un alt moment de impact e marcat de Leonid Dimov, Daniel Turcea, Vintilă Ivănceanu, cu onirismul înțeles ca „metodă estetică” lucidă (Marin Mincu), diferită de dicteul automat al suprarealiștilor. Solitarul Mircea Ivănescu este „valorizat, ceva mai târziu, ca experimentalist, în conexiune cu poezia americană, și ca precursor al generației ’80”. Spațiul poetic se amplifică ritmic. Promoția’70 intră în scenă în anii relaxării ideologice. Pe lângă antologații Dinu Flămând, Adrian
Antologie de poezie română contemporană în limba spaniolă Miniaturas de tiempos venideros by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3147_a_4472]
-
efortul recuperator și prin mobilitatea cu care Michael Finkenthal se mișcă în preajma științelor patronate de Freud. O frază a lui D. Trost ar fi și cheia demersurilor lui Micael Finkenthal - calea către înțelegerea operei majore, de scriitor de avangardă, a suprarealistului: „suprarealismul nu caută să integreze visul în realitate, ci transpune realitatea înconjurătoare în vis”. Noutatea demersurilor lui Dolfi Trost, a șanselor și neșanselor proiectului său e pusă în valoare de un cercetător lipsit de superstiția priorităților. Michael Finkenthal nu ignoră
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
din pușcărie și spunea optimist: "Nu murim!". Fusese arestat la virsta de 74 de ani. După ce a fost eliberat a mai trăit un an bolnav și în sărăcie. N-a apucat să vadă publicate Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare... Suprarealistul Gellu Naum, interzis din 1948 pînă în 1968, a trăit în toți acei ani de pe urma traducerilor. Constantin Noica a avut domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel din 1949 pînă în 1958, an în care a fost arestat. A stat în închisoare pînă
Borges umilitul și Arghezi comersantul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8544_a_9869]
-
de curiozități abuzive și de riscul manipulărilor prea... entuziaste, din partea celor excesiv atrași de rarități. Raritățile, în materie de tipărituri, se învecineau cu unicate din categoria afișe, bunăoară, sau lucrări de artă plastică (desene, guașe, uleiuri), toate provenite din atelierele suprarealiștilor, de la Tristan Tzara la Marcel Iancu și de la Voronca la Maxy, la Jean David. Între două blocuri ale bibliotecii, domina din înălțime acel "bizar" portret imaginat de Victor Brauner, în care Geo Bogza își contemplă capul decupat de trup, pe
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
un stil de viață, un curaj și un sictir, acel eden boem care zvîcnea în cubul de beton fără ferestre în care fuseserăm forțați să trăim. La adunările de poezie din Sala Oglinzilor, unde Jebeleanu îl făcea pe Virgil Theodorescu suprarealist conformist, fie-le țărîna ușoară, ne adunam întotdeauna în fund, în colțul din dreapta: Ileana Mălăncioiu, Virgil, Turcea, Nino, eu... Virgil spunea: ăsta e colțul poeților, pe noi nu ne schimbă nimeni și poate că avea dreptate. Nu aș putea spune
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
a ierarhiilor axiologice, criterii ale unor disocieri "burgheze", mizînd, în schimb, totul pe... existență. Paradoxal, dar devenirea lui Gellu Naum stă sub semnul aceleiași angajări în existență și a aceleiași revolte parodice față de pericolul convenționalizării discursului (chiar și a celui suprarealist), pe care criticul o constata, volum cu volum, în poezia mai nouă a anilor '80. Nu întîmplător, el conchide: "suprarealist în esență, crezul său po(i)etic glisează, prin conștientizarea vădită a procedeelor caracteristice mișcării dirijate de André Breton, spre
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
stă sub semnul aceleiași angajări în existență și a aceleiași revolte parodice față de pericolul convenționalizării discursului (chiar și a celui suprarealist), pe care criticul o constata, volum cu volum, în poezia mai nouă a anilor '80. Nu întîmplător, el conchide: "suprarealist în esență, crezul său po(i)etic glisează, prin conștientizarea vădită a procedeelor caracteristice mișcării dirijate de André Breton, spre un post-suprarealism și, ca atare, către o poziție "postmodernă"". Finalmente, această carte e un răspuns dat atît celor care se
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
po(i)etic glisează, prin conștientizarea vădită a procedeelor caracteristice mișcării dirijate de André Breton, spre un post-suprarealism și, ca atare, către o poziție "postmodernă"". Finalmente, această carte e un răspuns dat atît celor care se îndoiesc de autenticitatea discursului "suprarealist" al lui Gellu Naum (care abandonează treptat recuzita tenebros-gotică în favoarea angoasei și ironiei elegiace), cît și celor care refuză să vadă, din cauza imaginarului diferit, apropierea de substanță dintre poezia lui Naum și poezia optzecistă, ambele edificate pe un nou impact
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
Tema este prelucrată de Eminescu în Glossă: Tot ce-a fost ori o să fie / În prezent le-avem pe toate". Interesante sînt fulgurațiile eminesciene în poeziile următorilor trei poeți: un postmodernist (M. Cărtărescu), un simbolist baroc (L. Dimov) și un suprarealist (Gellu Naum). Cărtărescu uzează cu mult succes de anumite "trucuri optice" prin care obiecte și lumi se dilată sau se micșorează după liniile de forță ale imaginației, ca în Sărmanul Dionis, și beneficiază, totodată, și de un "efect de sinceritate
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
mine în întuneric și ieșeau la suprafață doar din cînd în cînd să ia o gură de brandy sau șampanie & care iubeau secretul abstractizării acelui amestec de obiecte care încurcau totul în calea cubiștilor & erau și mai rău făcute de suprarealiști cu mania lor pentru măsuri & reclame; Mina Loy care a fost lovită de puritatea kinestetică a păsării mele de bronz & Nancy Cunard ale cărei legendare vapoare nu erau decît un legendar pește & Peggy, Peggy, firește, Peggy & înotam înainte și după
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
extrem de lucid al avangardei atît de năbădăioase la noi ca și în alte părți. În cîteva cuvinte reușește să exprime spiritul timpului: "le crime de lèse-poésie n^existait pas jusqu^à ce jour". Și toate acestea pe fundalul luptei împotriva suprarealiștilor, "uzurpatorii" dadaismului. Exagerările lor l-au lăsat neatins pe Fondane - "quoi de moins anarchique que l^esprit de la révolution, tout pétri de doctrines" sau "je refuse de me placer sur le terain arbitraire de l^irresponsabilité du poète". Și parcă
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
o înnoire la limita limbajului, dar nu o suspendare a sensului literar (cu a sa rădăcină ontologică), precum o dovadă a unei supraviețuiri a acestuia în condițiile originalității maximale, asemănătoare cu o asprime de climă polară sau tropicală. A fi suprarealist înseamnă a vedea altminteri aceleași subiecte ale limbajului ființei, deformate, fragmentate, combinate în chip insolit, dar nu evacuate. Tragedia e doar aparentă. Poezia lui Sebastian Reichmann, acum bilingv, grație textelor sale în limba franceză, confirmă o atare situație, înfățișînd un
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
cum să-și facă de lucru, la ce ușă să bată, căci nu există niciuna” (Rev[p]oluție). Recitindu- l cu bucurie într-un amplu volum antologic, n-aș putea afirma în concluzie decît că Sebastian Reichmann, poate ultimul nostru suprarealist, e un poet
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
subtilă și personală a poetului, la înțelesul lor liric adevărat, care nu poate fi decât simbolic și muzical.” Nu mai puțin Rimbaud ar fi exercitat asupra a ceea ce Pillat numește stânga și extrema stângă a liricii interbelice o enormă influență: suprarealiștii francezi, futuriștii italieni, expresioniștii germani rămânându-i datori. Precum, dimpotrivă, lirica americană își datorează originalitatea tocmai și anume lipsei de tradiție, de surse, caracterului ei auroral. Ceea ce duce la un alt fel de puritate... În mare, căile investigației pillatiene în
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
plasat în Istoria sa la capitolul... Tradiționaliștii. Poezia roadelor, în baza unui criteriu mai degrabă tematic, de altfel restrictiv, identificând ecoul pillatian, nu foarte important. Marele critic, care se întreba, contrariat, dacă Voronca e un futurist, un dadaist ori un suprarealist, îi înregistra, totuși, pertinent, un număr de trăsături aproximate la media acestor orientări, recunoscându-i puterea de “a ridica la rang poetic oprice percepție” și un “simț al plasticei cuvântului, excelent”. Astăzi, poziția sa în istoria poeziei românești pare mai
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
proze... Da, pentru că toată această atmosferă este rodul unei emoții. Este emoția pe care am avut-o și în Biblioteca Națională Franceză, este emoția unor colțuri de Paris care au trecut evocate și în unele dintre articolele mele despre Parisul suprarealiștilor, de exemplu, este poezia unor străzi, a unor piețe, și, în fond, poezia unei singurătăți. Eram atunci singur și fiecare întîlnire era un eveniment și se putea sfîrși și chiar se sfîrșea de multe ori cu bucuria de a regăsi
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]