4,737 matches
-
în același timp. Declin dramatic Din acel moment însă, naționala României a început să cadă în clasamentul FIFA. Lunile februarie 2011 și septembrie 2012 au reprezentat adevărate umilințe pentru echipa care în anii '90 își zdrobea adversarii și își disputa supremația lumii cu marile puteri fotbalistice. România a retrogradat până pe poziția 57 în clasamentele FIFA aferente lunilor februarie 2011 și septembrie 2012. Acum, în clasamentul FIFA pentru luna august 2013, naționala României ocupă poziția a 33-a, iar viitorul nu pare
România, sub Mircea Sandu: De pe locul 3, pe 57 în clasamentul FIFA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74792_a_76117]
-
cu forța de la băștinași. Modelul a fost străbunicul autoarei, Thomas Warner, unul din britanicii care a colonizat insula St. Kitts la începutul secolului al XVII-lea. În roman devine Christopher Everard, colonizatorul insulei Liamuiga, și, precum Prospero, luptă aici pentru supremație cu Sycorax, o bătrână șamană, vindecătoarea tribului de pe insulă și producătoarea unei vopsele extrase din planta indigofera tinctoria. Dezvoltând personajul Sycorax, care nu apare în piesa lui Shakespeare, ci este doar menționat în treacăt ca o vrăjitoare scârbavnică, autoarea a
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
Chiar dacă doar cîteva dintre rondeluri se ridică la nivelul marii poezii, ansamblul operei finale a fost gîndit ca o structură armonică. După sute de poezii romantice, satirice, descriptive, concluzia la care poetul Macedonski pare a fi ajuns este aceea a supremației muzicii, ferită de anecdotic. Poetul își rostește acum versurile în transă, deoarece magia eufonică acționează asupra lui ca un drog. Epigraful final al volumului încearcă să surprindă, cu ajutorul unei metafore, starea de beatitudine ultimă, aproape inexplicabilă: "De-aș fi ori
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă;. ... ... ... 11. Autorul excepției susține că aceste dispoziții de lege contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că un prim aspect de neconstituționalitate invocat de autorul acesteia vizează pretinsa lipsă de claritate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 11 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255587]
-
Având în vedere frecventele modificări ale aceluiași articol, consideră că sunt create premisele unor vicii de neconstituționalitate prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, respectiv principiul supremației Constituției și al respectării legilor. ... 26. În punctul de vedere transmis în dosarele nr. 793D/2021, nr. 839D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021 și nr. 922D/2021, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
din Legea nr. 223/2015, dar a făcut-o în mod neconstituțional, întrucât modificarea privește dispozițiile dintr-o lege organică. Consideră că sunt încălcate prevederile constituționale care consacră principiul separării puterilor în stat și pe cel al obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, precum și prevederile referitoare la reglementarea prin lege organică a regimului general al raporturilor de muncă și protecție socială. ... 6. Tribunalul Alba - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale. În
DECIZIA nr. 686 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251232]
-
ale art. 1 alin. (4) privind separarea puterilor în stat și ale art. 73 alin. (3) privind domeniul de reglementare al legii organice. De asemenea, Curtea constată că autorul excepției invocă și prevederile constituționale care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, reglementate în cuprinsul art. 1 alin. (5). Totodată, din încheierea de sesizare se constată că instanța de judecată a reținut și faptul că autorul excepției a invocat principiul egalității în drepturi și neretroactivitatea legii civile, consacrate
DECIZIA nr. 686 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251232]
-
părțile și persoana vătămată pot face contestație. Contestația poate privi și modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor. “ ... ... 21. Autorii excepției de neconstituționalitate invocă atât dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, cât și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate sunt contrare atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și alin. (5) potrivit căruia în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, ale art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 15 - Universalitatea, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art.
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
excepție ca inadmisibilă, deoarece textul legal criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, conduce la stabilirea unei competențe duble, atât a instanțelor judecătorești, cât și a Curții Constituționale, pe același aspect. ... 11. Curtea Constituțională, potrivit Legii nr. 47/1992, este garantul supremației Constituției și nu are competența de a aprecia incidența sau lipsa incidenței unui text de lege în soluționarea unei cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești, competență ce aparține puterii judecătorești. În caz contrar, instanța constituțională ar soluționa cauze aflate pe
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
de constituționalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 713 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 28). ... 28. Având în vedere rolul său de garant al supremației Constituției, Curtea, odată învestită cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, este singura în măsură să decidă asupra necesității declanșării controlului de constituționalitate și a limitelor exercitării acestuia. În acest sens, chiar art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevede
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
anterioare. (4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. ... ... ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 115 alin. (6) referitor la delegarea legislativă. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
trebuie însoțită de un remediu normativ corespunzător în vederea restabilirii stării de dreptate atât în privința persoanei în cauză, cât și pentru societate. Întrucât valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție reprezintă garanții juridice fundamentale pentru asigurarea supremației Constituției, rezultă că acestea sunt standarde de referință primordiale în cadrul controlului de constituționalitate a normei juridice și, în consecință, trebuie valorizate în mod corespunzător. Dreptatea este un element intrinsec și inseparabil al fiecărei acțiuni etatice care se reflectă asupra
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
caracterul definitiv al hotărârii instanței de contencios administrativ, astfel că obiectul excepției se va referi exclusiv la aceste norme juridice. ... 18. Prevederile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind principiul obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) referitoare la principiile unicității, imparțialității și egalității pentru toți a justiției, ale
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
deci un act administrativ cu caracter normativ, cu forță juridică inferioară legii -, să stabilească anumite elemente esențiale în materia răspunderii disciplinare, ce definesc statutul funcționarului public, ceea ce încalcă, în plus, principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul supremației Constituției și a legilor, dar și jurisprudența în materie a Curții Constituționale (cum ar fi deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014, nr. 637 din 13 octombrie 2015, nr. 172 din 24 martie 2016 sau nr. 818 din 7 decembrie
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 8 iunie 2021. ... 16. Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (4) și (5), invocate sub aspectul principiului separației și echilibrului puterilor în stat și al supremației Constituției și a legilor, și ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
examenelor prevăzute de prezenta lege;“. ... 14. Autorii excepției apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și cel al obligativității respectării legilor, a Constituției și a supremației sale, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, așa cum reiese din
DECIZIA nr. 666 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251431]
-
locali este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. Totodată, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018. ... 28. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 care consacră principiul egalității în drepturi, art. 21 referitor la liberul acces la justiție, art. 41 alin. (2) privind dreptul la muncă, art. 44 care consacră
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
în raport cu întregul sistem juridic de nivel superior, în special în raport cu actele normative/administrative în baza cărora este emis. În acest sens sunt incidente atât dispozițiile de principiu conținute de art. 1 alin. (5) din Constituție (care consacră supremația Constituției și a legilor), cât și dispozițiile art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora: Articolul 77: Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
dispusă menținerea în activitate pot fi aplicate dispozițiile art. 378. ... 17. În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului român și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 alin. (2) privind criteriile egalității în drepturi, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor internaționale, art. 41 alin. (1) și (4) privind munca și
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
5) din Constituție, invocate și în motivarea prezentei excepții, Curtea a decis că dispozițiile de lege prin care se plafonează anumite indemnizații instituite de Legea nr. 341/2004 nu pot conduce la încălcarea principiilor statului de drept sau ale legalității și supremației Constituției, aceste indemnizații nefiind drepturi fundamentale. În plus, cu referire la susținerea autorilor că se încalcă standardele de calitate a legii din cauza faptului că indemnizațiile revoluționarilor, categorie de subiecte de drept reglementată printr-o lege specială, distinctă, respectiv Legea
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
cu o nesocotire a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român. Aceasta, deoarece prevalența Constituției asupra întregului sistem normativ reprezintă principiul crucial al statului de drept. Or, garant al supremației Legii fundamentale este însăși Curtea Constituțională, prin deciziile pe care le pronunță, astfel că neglijarea constatărilor și dispozițiilor cuprinse în deciziile acesteia determină fragilizarea structurii constituționale ce trebuie să caracterizeze statul de drept. ... 21. Deși în paragraful 26 al Deciziei
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
fost pusă în mișcare la plângerea prealabilă a persoanelor vătămate. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală încalcă principiile privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
prerogativei sale exclusive de a stabili competența și procedura de judecată, inclusiv condițiile de exercitare a căilor de atac, norme care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin nici principiilor obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, egalității în drepturi ori dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]