6,772 matches
-
fariseism instictiv (frecvent întâlnit la anglo-saxoni), a ceea ce te surprinde cel mai mult atunci când trăiești în Germania este gradul în care, din acest punct de vedere, germanii diferă de noi. La ei, se produce un fel de "dedublare" a individului. Supunerea la reguli precise în viața de zi cu zi se completează în mod natural cu libertatea nelimitată a spiritului. Oare nu cumva cel mai mare efort al filozofiei lor a fost acela de a face loc rațiunii practice lângă rațiunea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
care, Dumnezeu fiind absent, omul răspunde singur pentru faptele sale. Avem aici un Egist blazat, nemulțumit de starea de ucigaș (de aceea refuză să-și ia măsuri de apărareă, un Jupiter cinic, mulțumit de crima rentabilă, ce i-a adus supunerea poporului (un Jupiter coborât de pe soclul divină și un Oreste liber, ieșit de sub tutela zeilor, gata să și asume fapta - iată noua viziune pe care o propune Sartre asupra personajelor sale. În această stare de spirit se comite crima, după
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
unui program informatic (2) Prin „date informatice” se înțelege orice reprezentare a unor fapte, informații sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. Art. 181 Exploatarea unei persoane Prin „exploatarea unei persoane” se înțelege: A) supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat ori cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate; B) ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
exercitării unor drepturi. (2) Dacă fapta a fost săvârșită în condițiile art. 208 alin. (1), pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Consimțământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă. Art. 210 Supunerea la muncă forțată sau obligatorie Fapta de a supune o persoană, în alte cazuri decât cele prevăzute de dispozițiile legale, la prestarea unei munci împotriva voinței sale sau la o muncă obligatorie, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
exercitării unor drepturi. (2) Dacă fapta a fost săvârșită în condițiile art. 208 alin. (1), pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Consimțământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă. Art. 210 Supunerea la muncă forțată sau obligatorie Fapta de a supune o persoană, în alte cazuri decât cele prevăzute de dispozițiile legale, la prestarea unei munci împotriva voinței sale sau la o muncă obligatorie, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
a o determina să dea ori să nu dea declarații, să dea declarații mincinoase ori să își retragă declarațiile, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. Art. 280 Supunerea la rele tratamente (1) Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranță sau educative în alt mod decât cel prevăzut de dispozițiile legale, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării dreptului de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ori să nu dea declarații, să dea declarații mincinoase ori să își retragă declarațiile, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. Art. 280 Supunerea la rele tratamente (1) Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranță sau educative în alt mod decât cel prevăzut de dispozițiile legale, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranță sau educative în alt mod decât cel prevăzut de dispozițiile legale, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. (2) Supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate în stare de reținere, deținere ori în executarea unei măsuri de siguranță sau educative, privative de libertate, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Când fapta a fost săvârșită: A) în scopul de a obține, direct sau indirect, un folos patrimonial; B) prin mijloace care pun în pericol viața, integritatea sau sănătatea migrantului; C) prin supunerea migrantului la tratamente inumane sau degradante, Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Tentativa se pedepsește. Art. 262 Facilitarea șederii ilegale în România (1) Fapta persoanei care facilitează, prin orice mijloace, rămânerea ilegală
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în scopul de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național, etnic, rasial său religios, a uneia dintre următoarele fapte: A) uciderea de membri ai grupului; B) vătămarea integrității fizice sau mintale a unor membri ai grupului; C) supunerea grupului la condiții de existență de natură să ducă la distrugerea fizică, totală sau parțială, a acestuia; D) impunerea de măsuri vizând împiedicarea nașterilor în cadrul grupului; E) transferul forțat de copii aparținând unui grup în alt grup, Se pedepsește cu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 431 Infracțiuni contra umanității (1) Săvârșirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populații civile, a uneia dintre următoarele fapte: A) uciderea unor persoane; B) supunerea unei populații sau părți a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiții de viață menite să determine distrugerea fizică, totală sau parțială, a acesteia; C) sclavia sau traficul de ființe umane, în special
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
efectuate în interesul său; 2. Prelevarea de țesuturi sau organe de la aceasta în scopul transplantului, cu excepția prelevării de sânge sau piele efectuate în scop terapeutic, în conformitate cu principiile medicale general recunoscute și cu consimțământul voluntar, expres și prealabil al persoanei; 3. Supunerea acesteia la metode de tratament nerecunoscute medical, fără ca acestea să fie necesare pentru sănătatea persoanei și fără ca ea să fi consimțit, în mod voluntar, expres și prealabil; H) supunerea unei persoane la un tratament degradant, Se pedepsește cu detențiune pe
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
recunoscute și cu consimțământul voluntar, expres și prealabil al persoanei; 3. Supunerea acesteia la metode de tratament nerecunoscute medical, fără ca acestea să fie necesare pentru sănătatea persoanei și fără ca ea să fi consimțit, în mod voluntar, expres și prealabil; H) supunerea unei persoane la un tratament degradant, Se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează recrutarea sau încorporarea minorilor care nu au împlinit
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
să găsească modalitatea corectă de atingere a obiectivelor. Stilurile de conducere specifice teoriei „cale-obiective” sunt: directiv, suportiv, participativ, orientat spre performanță și ele trebuie utilizate în funcție de caracteristicile grupului și de tipul de sarcină. Factorii situaționali sunt: pentru subordonați: gradul de supunere, locul controlului (intern sau extern) și abilitățile de a realiza sarcina dată; pentru mediu: tipul sarcinii (repetitivă sau nu), autoritatea formală a liderului (poziția sa de putere) și atmosfera grupului de lucru (Luissier și Achua, 2004). Gareth Morgan și abordarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
directorii executivi, recompense speciale pentru angajatul lunii (sau al anului) sau comisioane pentru agenții de vânzări nu produc efecte pozitive semnificative Iată câteva din argumentele lui: - Cercetările arată, potrivit lui Kohn (1993, vol. 70, pp. 54-55), că aceste recompense asigură doar supunerea, conformarea temporară a angajaților, aceasta încetează odată cu dispariția recompenselor. - Asumpțiile psihologice ale acestor planuri sunt greșite: ele nu produc schimbări de durată, persistente sau permanente în atitudinile și comportamentul angajaților. Pentru a produce schimbări de durată în comportament, stimulentele financiare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Datorită experienței reduse de evaluare din partea studenților și a colegilor (peer-review) scopul dezvoltării profesionale a profesorilor este îndeplinirea cantitativă, formală, a criteriilor de promovare, interesul fiind în menținerea status-quo-ului, și nu în dezvoltare personală. 5. Satisfacția clienților - Respectarea regulilor și supunere față de Ministerul Educației ca principal client. - Fără indicatori formali clari Ținte informale: - Fonduri suplimentare obținute prin rectificări bugetare - Mai mulți studenți finanțați de la buget pentru anul academic următor - Ministerul Educației este considerat cel mai important client (fiind cea mai importantă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Iată două specii civice diferite: șmecherii și cetățenii. Cine are dreptate? Din păcate, uneori dacă am respecta legile pas cu pas s-ar ajunge la o nefuncționare a societății; și aici șmecherii au cumva o îndreptățire. De cele mai multe ori însă supunerea cetățenilor face posibilă atât existența societății cât și a șmecherilor; e un fel de simbioză între parazit și gazdă. Suntem într-o zonă a lumii în care domnia legii nu are tradiție; acest spațiu a fost dominat mii de ani
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
anumite sfere ale moralei. Suntem o națiune marcată de diferența dintre teorie și practică. Proprietatea ca expresie a dorinței omului de putere. Dorința și satisfacerea dorinței ca elemente primordiale ale lumii prezente. Dorința este dorință de putere dar este și supunere la putere. Ne sunt create dorințe noi care ulterior ne sunt satisfăcute, pentru a ne stăpâni. Voința de putere ca supunere la puterea altuia. A avea este o formă a voinței de putere sau un surogat de putere? A avea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
putere. Dorința și satisfacerea dorinței ca elemente primordiale ale lumii prezente. Dorința este dorință de putere dar este și supunere la putere. Ne sunt create dorințe noi care ulterior ne sunt satisfăcute, pentru a ne stăpâni. Voința de putere ca supunere la puterea altuia. A avea este o formă a voinței de putere sau un surogat de putere? A avea ca a stăpâni este, în esența sa, expresia voinței de putere. A avea ca satisfacere a unei dorințe (cine știe de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cei ce sunt. A avea înseamnă a poseda sau a fi posedat? Cine pe cine are? Omul care își consacră viața ca să aibă casă, mașină etc., care muncește în continuu pentru acestea, le are sau ele îl au pe el? Supunerea naturii o realizăm predominant prin intermediul energiei, transformând continuu natura în energie. Natura se lasă transformată în energie să ne fie nouă cald, să putem bea liniștiți bere în fața televizorului, să ne putem deplasa rapid dintr-un punct în altul. Zic
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Sfârșitul modernității, că puterea și independența căpătate de sisteme le pune la îndemâna Diavolului. Cred că într-un fel creștinii, prin rolul pe care-l acordă Bisericii pe Pământ, fac trecerea de la accentul pe Divinitate la cel pe societate. Observ că supunerea față de reguli (în cazul acesta față de cele ale Gramaticii) este atât de intensă încât ajungem să scriem Diavolul cu D mare, punându-l parcă pe picior de egalitate cu Divinitatea, când, conform logicii creștine, ar trebui să-l scriem cu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
relevă ca politică. Organizațiile sunt alcătuite din părți contradictorii și pentru a li se înțelege comportamentul trebuie mai întâi înțeleasă natura conflictelor interne și externe, distribuția puterii între grupuri și procesele prin care conflictele de putere au ca rezultat dominarea, supunerea, compromisul. Într-o abordare antropologică și fenomenologică, organizațiile pot fi descrise ca mari societăți umane, în care oamenii creează pentru ei înșiși și împărtășesc semnificații, simboluri, ritualuri și scheme cognitive. Aplicarea termenului de sistem organizațiilor a avut două consecințe pentru
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Albatros, București, 1997, p. 86. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 93 Astfel, într-o definiție sintetică, „autoritatea politică reprezintă capacitatea unor persoane sau a unei instituții în virtutea unor calități sau împuterniciri de a obține respect și supunere și de a fi ascultat de unul sau mai multe grupuri sociale ce le urmează și le îndeplinesc directivele.”45 Autoritatea politică a lui Hitler a fost exercitată și în sport; astfel la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936, desfășurate în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 83. 48 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 85. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 95 autoritatea este numai rezultatul relațiilor de conducere supunere (ascultarea apare fără impunerea constrângerii). Pe acest suport al supunerii liber consimțite se bazează funcționarea regimului politic democratic. Dacă la T. Parsons autoritatea reprezintă cadrul instituțional în care puterea este organizată și legitimă, la M. Duverger, „singura sursă a legitimității
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
48 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 85. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 95 autoritatea este numai rezultatul relațiilor de conducere supunere (ascultarea apare fără impunerea constrângerii). Pe acest suport al supunerii liber consimțite se bazează funcționarea regimului politic democratic. Dacă la T. Parsons autoritatea reprezintă cadrul instituțional în care puterea este organizată și legitimă, la M. Duverger, „singura sursă a legitimității unei puteri constă în faptul că ea este conformă schemei
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]