575 matches
-
plată materială. Cei care ar fi trebuit să vadă aceste osteneli nu au avut timp să le vadă. Noi ne ducem însă misiunea și crucea mai departe, cât vom putea. E fragilă, săracă, și micuță ,,Scrisoarea pastorală”. Știm asta. Alte surate sunt îmbrăcate în haine frumoase, multicolore, au poze și tot felul de lucruri atrăgătoare. ,,Scrisoarea pastorală” nu are nimic din toate acestea. Ea-și propune să transmită mesajul, gândul, sufletul și sinceritatea noastră și credem că asta-i este zestrea
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
Autorului REFLECȚII ȘI SENTIMENTE DUMNEAEI, DEPRESIA Nu știi când vine, când pleacă. Instantaneu, te pomenești cu ea. Și-ți pică pe suflet, pe gând, pe cuvânt, pe inimă, pe piele. Fără nici o noima. De cele mai multe ori, vine însoțită de alte surate: tristețea, angoasa, singurătatea, descurajarea. Cu miile lor de nuanțe. Nici nu mai știi de ce să te apuci, pentru că nimic nu-ți mai iese că lumea. Te consideri vinovat, dar nu tu provoci această stare. Lupți, insă armele sunt inegale. E
DUMNEAEI, DEPRESIA... de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348324_a_349653]
-
europene, parlamentare etc. le vor fi favorabile au ba. Totul se învârte în jurul aștrilor. Viața noastră este stâns legată de mișcarea acestor stele. Dacă o stea se deplasează către stânga de exemplu, atunci avem noroc, dacă steaua respectivă întâlnește vreo surată, atunci destinul nostru ia o nouă turnură și, deci, ne dă de gândit. Probabil că tot din vina acestor biete corpuri cerești, România nu mai poate ieși din gaura neagră în care s-a autoinclus. Sau, mai rău, a început
SEMN ZODIACAL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348312_a_349641]
-
2012. Dormi iubito, dormi! Mă întreb: „Câți au fost în Cer?” Pășeșc desculță, simt răcoarea și asprimea pământului cărării, prin locurile neluate cu asalt de iarbă. Mai încolo, un smoc de iarbă îmi răcorește talpa îndemnându-mă: „Mergi alături de cărare, suratele mele sunt primitoare”. Îi urmez sfatul și-mi rotesc privirea. Magnific e locul unde cerul se îngemănează cu pământul, unde munții înalță soarele dimineața: „Hopa sus!” și-l învelesc la apus, să nu răcească. Desigur, chiar așa și trebuie să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
mult Dormi iubito, dormi!Mă întreb: „Câți au fost în Cer?” Pășeșc desculță, simt răcoarea și asprimea pământului cărării, prin locurile neluate cu asalt de iarbă. Mai încolo, un smoc de iarbă îmi răcorește talpa îndemnându-mă: „Mergi alături de cărare, suratele mele sunt primitoare”. Îi urmez sfatul și-mi rotesc privirea. Magnific e locul unde cerul se îngemănează cu pământul, unde munții înalță soarele dimineața: „Hopa sus!” și-l învelesc la apus, să nu răcească.Desigur, chiar așa și trebuie să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Durerea orei Durerea venea din interiorul orei Șerpii mușcau carnea fiecărei clipe, Mai era timp și ora rezista pe jumătate, șerpii mușcau, mâncau pe jumătate Nimeni nu venea în ajutorul ei nici măcar surata care o urma, din precedenta rămăsese amintire în spațiu precum nouă zicerile lui Horațiu ... Sătui șerpii s-au întins la soare lungi cât spațiul unei zile, noaptea ascunși după o galaxie apropiată au ieșit din nou la vânătoare să vâneze
DUREREA OREI, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345488_a_346817]
-
urma, din precedenta rămăsese amintire în spațiu precum nouă zicerile lui Horațiu ... Sătui șerpii s-au întins la soare lungi cât spațiul unei zile, noaptea ascunși după o galaxie apropiată au ieșit din nou la vânătoare să vâneze o altă surată ... Mereu așa, oră după oră, pe rând, Până când? Până când ... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Durerea orei, poezie de Al.Florin ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 820, Anul III, 30 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
DUREREA OREI, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345488_a_346817]
-
participarea vioristului tuciuriu Ghiță Șapteluni, a zdrahonului Viță Măgădău, pe care sătenii nu-l invitau la nunți, fiindcă descindea din uriașii Flămânzilă și Setilă. Nu lipsește Brică Belea, hoțul de porți, care ungea cu păcură banca din fața porții spre blestemul suratelor lipsite de locul bârfelor. O întreagă faună mehenghe a satului e prezentă la „nunta” lui Ion, ca într-o epopee bufă. Petrecerea ia proporții sardanapalice care îl alertează până și pe șeful de post. Autoritar, șeful de post îi poruncește
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
ziua ne jucăm,Nu simțim cum înghețăm.Iarna este friguroasă,... XXIV. CRIZANTEMA, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016. Noi îi spunem crizantemă, Are mândră diademă, Floarea este minunată, Cu volane îmbrăcată. Mai are multe surate, În culori nenumărate, Unele cresc buchețele, Altele, mai singurele, Dar cea albă e regina, E semeață ca lumina, Ne îmbie cu tandrețe ... Citește mai mult Noi îi spunem crizantemă,Are mândră diademă,Floarea este minunată,Cu volane îmbrăcată.Mai are
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
culori nenumărate, Unele cresc buchețele, Altele, mai singurele, Dar cea albă e regina, E semeață ca lumina, Ne îmbie cu tandrețe ... Citește mai mult Noi îi spunem crizantemă,Are mândră diademă,Floarea este minunată,Cu volane îmbrăcată.Mai are multe surate,În culori nenumărate,Unele cresc buchețele,Altele, mai singurele,Dar cea albă e regina,E semeață ca lumina,Ne îmbie cu tandrețe... XXV. DIN TAINELE POVEȘTILOR, DE MARIOARA ARDELEAN, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2094 din 24 septembrie
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
ceartă? Actualul prim-ministru interimar este ALDE deși domnul președinte a fost ajutat în alegeri de PNL. Este o întâmplare sau un deziderat potrivit căruia ALDE ar fi continuatorul tradițiilor liberale? Problemă de adânci analize politice făcute de antene și surate. Cred că ar fi doar omul potrivit locului. Deie Domnul să am dreptate Referință Bibliografică: România, ziua a treia / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V, 06 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner
ROMÂNIA, ZIUA A TREIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373146_a_374475]
-
nu-și găsea corespondențe în nici un cotlon al minții lor de dinaintea acestor fantasme și pe care magnifica „pasăre de pe altă lume” îl urma pentru a abate puhoaiele din calea zburătoarelor sinucigașe, a le stăvili pentru a încerca să-și salveze suratele ... Era acesta semnul sigur că peisajul stihiei dezlănțuite, aproape diluvian și apocaliptic care-i înconjura, le slăbise concentrarea și limpezimea privirii, ochii li se împăienjeniseră cât să adăpostească imaginile fugare îndărătul pleoapelor obosite, reverii a căror persistență le-ar fi
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
ales când era abordată în dialectul napoletan. Cele mai frumoase momente erau când „stăpâna” vroia să meargă la plimbare. O urca în căruciorul pe care îl împingea pe străduță până la parcul din apropiere. Acolo italianca își făcea de lucru cu suratele sale, iar ea mai schimba câte o vorbă cu câte o româncă pe care o întâlnea tot la „pasagiare” (plimbare). Avea prin negociere patru ore libere în fiecare duminică după amiază, iar în fiecare zi de mercato (un târg unde
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Te aduce și te duce, Ziua ți-o face mai dulce. Ajungi oriunde ușor, E căruță cu motor. (anișam) Strângi, aduni, muncești non-stop Cu suratele din bloc, Apoi iarna când se-arată, Pe greier îl iei la ceartă. (acinruf) Ești pufoasă, bine-mi pare, Albă ca spuma de mare, Rece de ne-nțepi la oase, De cazi mult, ne ții în case! (adapăz) Tu cu
GHICITORI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376192_a_377521]
-
apa. Povestea a început în 1975, cînd a observat cu surprindere că plantele-martor, care se aflau la o oarecare distanta de plantele supuse experimentului, mureau în număr mai mare decît cele care erau otrăvite efectiv. Planta-martor, care asista la "execuția" suratei ei, primea un semnal de la "condamnata la moarte" și suferea la fel de mult ca și ea, ba poate chiar mai mult. Era obiectivul biologiei viitorului, transmiterea informației între structurile vii, respectiv - comunicarea între plante. Prin folosirea metodei de captare a imaginii
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
nemișcat într-o mișcare?! O formulare de context. E un moment pentru schimbare. Prea tristă-i viața doar cu muze Ce se tot plimba prin castelul De fildeș, unde cerebelul A-nlocuit, ne cerem scuze, Marele creier. Războiul asta fratricid Între suratele selecte Și grupul care stă timid, E necesar ca să îndrepte Ca o mișcare de protest. Nu însă una oarecare Eliberarea din arest A creierului, celui mare. Furnicile încep s-acuze Că e pustiu acum castelul. Unde ne este menestrelul, L-a-nlocuit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
mișcare de protest.Sta nemișcat într-o mișcare?!O formulare de context.E un moment pentru schimbare.Prea tristă-i viața doar cu muzeCe se tot plimba prin castelulDe fildeș, unde cerebelulA-nlocuit, ne cerem scuze,Marele creier.Războiul asta fratricidIntre suratele selecteși grupul care stă timid,E necesar ca să îndrepteCa o mișcare de protest.Nu însă una oarecareEliberarea din arestA creierului, celui mare.Furnicile încep s-acuzeCă e pustiu acum castelul.Unde ne este menestrelul,L-a-nlocuit, ne cerem scuze,... IV. MAI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
vătăma blănița mea! Căci jurăminte mari îți fac, Cotețe n-o să mai atac, Acum îți cer, pe drept, iertare, Să ai de mine îndurare!“. „- Vicleană ești, nu am ce spune, Dar viața nu-ți mai aparține! Destul ne-ai păgubit, surată, Venit-a timpul pentru plată!“ Morala: Nu umbla cu viclenie, Pân` la urmă tot se știe, Atunci nimeni nu mai vrea Să te aibă-n preajma sa! (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: VULPEA PEDEPSITĂ / Marioara
VULPEA PEDEPSITĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375723_a_377052]
-
cu suporteri din aceeași categorie, totul sub ochii caraliilor. Dar vă întreb: are nevoie o echipă ca Steaua de așa imagine în lume? Imaginea nu-i la urma urmei numai a unei echipe care, fie vorba între noi, ca și surata ei, Dinamo, n-a vrut nici în ruptul capului, în '90, să renunțe la glorioasa firmă de inspirație sovietică. Dar să nu ne mai mirăm și să nu ne mai întrebăm atît. În fond, echipa națională nu e antrenată de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîți alții. Mergeți, la primăvară, la Hermeziu! Vă așteaptă și-o șaretă. Cu-n cal. E cert că, în momentul de față, avînd în vedere perfidiile Rusiei legate de extinderea NATO, România, deocamdată ținută într-o expectativă riscantă în raport cu celelalte surate din... primul val, trebuie să acționeze (diplomatic) rapid și eficient. Trebuie numiți ambasadori noi (în locul celor iliescieni, dubioși și evazivi) mai cu seamă la Bonn și Moscova, unde se cere cîștigată bătălia. Orice ezitare, orice întîrziere poate fi fatală. Știm
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu cea a sobolilor: ia, uite, Nicule, au ieșit șobolanii... A dispărut această sete masochistă de a sta la coadă? De cîtva timp, în preajma Halei, zilnic, în fața unei intrări de bloc, și-a făcut apariția o coadă ruptă bucățică cu surata ei din deceniile trecute. Ai zice, văzînd abnegația cu care se stă la ea, că ne aflăm nu în 2000, ci în 1950, 60, 70, 80. Atît de bine seamănă totul cu imaginea de coșmar de care credeam că ne-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
jumătății ei imperiale, Ungaria, cu a Poloniei și Cehoslovaciei. Ar fi cunoscut îmbrățișarea, pînă la asfixie, a rușilor și azi am fi asistat la drama ieșirii din istoria negativă a jumătății de secol, cum vedem că o suportă celelalte trei surate întru lumină, Praga, Budapesta, Varșovia. Pe care americanii n-au mai vrut/n-au mai putut să le salveze. Lăsîndu-le să alunece către București, Sofia, Belgrad, Tirana. Dar asta e istoria mare. Să ne "delectăm" însă, o clipă, cu cea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
veți vedea cum, înaintea lucrărilor de bază ale renovării actuale, toată suflarea șantierului e acaparată de ferchezuirea altoreliefurilor de pe fațadă: hidoșenii ale triumfalismului comunist, pecingine care s-a întins în toată țara, ca minciună voioasă a unui mare dezastru istoric. Suratele de pe Casa pătrată (fost și actual sediu), de pe Casa... curelei de transmisie (Sindicatele) dar și statua Independenței (cui?) (care a înlocuit peste noapte citatul din Ceaușescu, pardon, cu cel din Eminescu), dăinuie obraznic într-un oraș al statuilor nobile. Un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tortuare ca niște leneșe elefăntoaice. Largile rochii de regine de Saba, coafurile abracadabrante, supradimensiunea brățărilor și cerceilor, toate amplifică, deformează, urîțesc. Doar pe malul Loarei, fără întrerupere, o formație tam-tam, supli africani autentici, de Discovery Channel par să marcheze... dezrădăcinarea suratelor de pe bulevard. Da, dar cei care-i ascultă extaziați sînt, fără excepție, albi. Se pare că nu am cum evita... A 7-a Bienală de Arte de la Savonnière. Insistențele cîștigă. Sere imense, prisme ale irizărilor fluviului. Ei bine, artiștii nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu mai puțin jumătatea de secol, cît a durat rătăcirea castristă. Justificarea vine, ca argument peremptoriu, dintr-o regiune a globului, una, dacă nu chiar atît de paradisiacă, oricum hărăzită democrației prin generoasele ei date istorice. Trecută, și ea, alături de suratele estice, la fel de condamnate, prin proba purgatoriului moscovit, încercînd acum, dramatic, să se redreseze, să-și regăsească fibra profundă. Alterată, de data asta, nu de la distanța miilor de kilometri transoceanici, dimpotrivă, de blestemata vecinătate a stepei kalmuce, prin invazia tancurilor. În
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]