292 matches
-
plămânii li se înmulțeau, fiecare avea dorința de a trage din rărunchi aburii chimicalei de culoarea aurului. Visau acum, mergând săltat, ca pe o planetă mică și găunoasă. Bâjbâiau ținând de aceeași sacoșă, ca de toartele unei amfore, și căutau surcele pe povârnișurile de gunoi, știind că, dacă, atunci când Calu se va întoarce, focul se va fi stins va fi vai de ei. Altminteri s-ar fi crezut că o fac din milă pentru Lucică și Magdalena, care se țineau îmbrățișați
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Duhoarea se îngălbenea pe măsură ce te apropiai de casa scărilor ; undeva, în subsol, vremurile vechi putrezeau în stive amestecate, de cartofi și de morcovi, pe care nimeni nu le mai răscolea, să le aerisească. Simți ceva mișcându-i-se printre glezne, surceaua îmblănită mieună și țâșni spre pragul primei uși deschise de la parter, întregind tabloul. Doi țânci în haine desperecheate și lălâi, rași în cap și trecându-și, în răstimpuri, mânecile pe sub nările înfundate de o umezeală verzuie, îl priveau fără expresie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o carte mai ales într-un loc în care bunul cel mai de preț este o mână de grâu? Am răspuns că am văzut la mânăstirea din Altomonte călugări aprinzând focul cu așa ceva, în loc de conuri de pin uscate și de surcele. Copilul râdea fericit, și nu numai el. Mario del Tufo interveni cu zâmbetul pe buze: Fra' Tommaso, incorigibil mucalit! Nu, Mario, chiar așa i-am spus copilului. Nu știu de ce, dar în acel fel mi s-a părut că m-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mine, ca un reproș mut; încărcat totuși de speranța că am înțeles și că-i voi fi aproape.) Mi-o închipui: singură, la țară, într-o casă în pereții căreia se adâncesc fisurile, trezindu-se înțepenită dimineața, făcând focul cu surcele și motorină, punând apa în oale, tăind lemne în fața geamului. Sau noaptea, în patul de lemn, sub plapumă, cu țeasta țiuind de singurătate și frică". În oricâte feluri va fi spus, înainte, Ovidiu Nimigean adio dragelor poezii, următoarea sa carte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
merge cu lumină în cer și se va răzima pe dânsul ca pe un adevărat toiag, iar, pe de altă parte, "toiagul" "arde" toate păcatele, "ca să meargă curat în cealaltă lume" 310. În sicriu se mai pun și așchii, "geluituri", "surcele" rămase de la scândurile pentru confecționarea lui, pentru ca mortul să aibă "cu ce-și ațâța focul" pe cealaltă lume 311. Dacă cineva n-a murit "de moarte bună", ci "și-a făcut seama", pe locul în care a fost înmormântat, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist sat, / Cu surcele de la lemne, / Cu așchii de la proptele, / Cu sulfină din grădină, / Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică a țăranului român, figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mameloane etc. Frecții cu leșie de ciocălăi, amestecată cu ardei iute, cu soluție de piatră acră sau piatră vânătă, sau cu praf de pușcă, de pucioasă amestecată cu dohot, cu grăsime nesărată, cu zeamă de tutun. Oblojeli cu fierturi de surcelele de brad, cu buruieni de râie, de sămânță de cânepă pisată, rădăcini de iarbă mare, lemnul câinelui, păpădie, părul ciutei, pelin, mușețelul calului, stirigoaie, rădăcini de stevie. Alifie din piatră vânătă topită În grăsime, pucioasă amestecată cu grăsime de vită
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
De gospogărit/ M-am gospodărit,/dar de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la moară,/De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Cu cercei/De nouă lei,/Cu mărgele/De surcele", "Arici,/Arici,/Pogonici,/ Hai la moară,/ De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Și boii-mpăratului/ Și caleașca Radului" (Pamfile, 1909, p. 52); Fugi, ploaie călătoate,/ Că te-ajunge sfântul soare,/Cu un pai,/Cu un mălai,/ Cu sabia
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
peste ape și sfîntă de Florii. İmpresionantă este pomenirea morților În Joia cea mare. Joi dimineața cimitirul este luminat de lumînări. E ziua pomenirii morților, oamenii mergînd la cimitir. Femeile din toate casele merg la cimitir cu un brățișor de surcele de boji, pe care le aprind la capul morților din familie, la care foc este credința că se Încălzesc morții. Femeile Își plîng morții. Acasă În mijlocul curții, se așează 2-3 scăunele joase, o cană cu apă lîngă ele și se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Ozunului 13,9 Bicfalău 3,7 Lisnău 4,3 Măgheruș 10,1 Lisnău Vale 3,9 Sântionlunca 5,8 Reci Reci 1,9 Sita Buzăului Sita Buzăului 11,2 Crasna 3,1 Zăbrătău 7,3 Turia Turia 3,3 Zăbala Surcea 13,4 Zăbala 8,0 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL COVASNA 15 comune 38 sate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── DÂMBOVIȚA Aninoasa Săteni 0,5 Bărbulețu Bârbulețu 8,5 Brezoaiele Brezoaiele 2,4 Bucșani Bucșani 4,0 Buciumeni Valea Leurzii 0,2 Braniștea Braniștea 0,4 Corbii Mari Corbii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
și resturi de lemn, chiar aglomerate sub formă de bușteni, pelete sau sub forme similare. Poziția cuprinde: A) Lemn de foc care se prezintă în general sub formă de: 1) Butuci în stare brută sau cojiți. 2) Bușteni spintecați. 3) Surcele din ramuri, vreascuri, coarde de vită de vie, trunchiuri și rădăcini de copaci. B) Lemn sub formă de așchii sau particule, adică lemn redus prin procedeu mecanic la fragmente care au forma de așchii (fragmente puțin groase, rigide și aproximativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]
-
formă de bușteni, brichete, pelete sau alte forme similare), alte deșeuri și resturi provenite de la tâmplărie și dulgherie, lemnele și cojile tanante sau tinctoriale epuizate. De asemenea, poziția exclude: a) Lemnul și deșeurile de lemn unse cu rășina, prezentate că surcele aprinzătoare de foc (poziția nr. 36.06). ... b) Trunchiuri de lemn de genul celor utilizate pentru fabricarea pastei sau destinate fabricării chibriturilor (poziția nr. 44.03) și care se diferențiază în general de lemnul de foc, prin prezentarea lor; sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]
-
zile, o hârtie scrisă cu amenințări contra bolii, hârtie care se arunca apoi pe o apă curgătoare. În județul Neamț, până nu demult, durerea de cap era tratată tot prin băi de apă rece (în Ozana, după ce se spală cu surcele pe față). Efectul curativ sau declanșator al fazelor lunare asupra epilepsiei este o credință care a persistat. Destul de frecvent se leagă apariția crizelor de fazele de lună. Pușcariu Procopovici relatează credința bucovineană care afirmă că dacă o gravidă bea apă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
descântată. Printr-un alt descântec, se căuta prevenirea unor pagube la păsări: „cernerea puilor”, înainte de a fi dați în curte, cu cloșca. După ce puii erau scoși din ou se puneau într-o sită. Aici erau puse un număr egal de surcele. Deasupra unei oale așezate pe plită, puii erau cernuți astfel: în timp ce cu un cuțit se făcea o cruce peste capul acestora, se pronunțau de trei ori cuvintele: „de cuțit, de oală, și de foc să aveți noroc!”. În pragul ușii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
acestora, se pronunțau de trei ori cuvintele: „de cuțit, de oală, și de foc să aveți noroc!”. În pragul ușii se lua din sită câte un pui și punându-l jos spunea: „puiul în casă”, apoi se arunca câte o surcea în curte, continuând a spune: „uliul, vulpea, cioara, afară în pădure, în pustietăți”. Așa se proceda până la ultimul pui. Gospodinele aveau o mare credință în acest descîntec: „Dacă nu-i descântam, piereau și mai mulți” spuneau ele. Cu timpul, încrederea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mărind imaginea); „Sălbatecul vodă e-n zale și fier și zalele zuruie crunte...” (G. Coșbuc) „Dar nici nu aș vrea să-l supăr (micșorând imaginea) Cât piperul de ienupăr...” (Arghezi) - imprecație: blestem (dorința de a pedepsi pe cineva) „În două surcele de lemn să se facă Picerele tale, făptură buimacă...” (Arghezi); - perifraza: exprimă În mai multe cuvinte ceea se poate exprima Într-unul singur; Capitala Franței (Paris) Învingătorul de la Austerlitz (Napoleon) Astrul zilei (Soarele) „Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Icafalău Saciova Hătuica Bodoș Brăduț Bâțanii Mari Lăcăuți Sărămaș Hilib Boroșneu Mic Calnic Belani Lisnău Vale Iarăș Colonia Căpeni Comolău Belin Lunca Marcus Martineni Dalnic Dobărlău Biboneni Măgheruș Mârcușa Filia Racoșul de Sus Bixad Oituz Peteni Fotoș Sâncrai Bodoc Scrădoasa Surcea Harale Valea Mare Boroșneu Mare Valea Zălanului Tamașfalău Lisnău Valea Scurtă Brateș Marcus Valea Seaca Brădet Mărtănuș Zălan Brețcu Ozunca Băi Cătălina Pădureni Căpeni Petriceni Cernat Telechia Chichiș Zoltan Crasna Dobolii de Jos Eresteghin Estelnic Ghelința Ghidfalău Hăghig Ilieni Imeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]